7,665 matches
-
Fick et al., 1994); acest fenomen este cunoscut în genetică sub numele de amprentă genetică (genetic imprinting) 3. în studii mai recente, alți autori nu mai regăsesc aceleași date și singura diferență certă între sexe este vârsta de debut mai precoce a IRC terminale la bărbați. Explicația acestui fenomen ar putea fi diferențele fiziologice între sexe, și nu amprenta genetică. Problema rămâne însă în studiu. 4. Anticipația Anticipația este un alt fenomen genetic care înseamnă apariția progresiv mai precoce și creșterea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
debut mai precoce a IRC terminale la bărbați. Explicația acestui fenomen ar putea fi diferențele fiziologice între sexe, și nu amprenta genetică. Problema rămâne însă în studiu. 4. Anticipația Anticipația este un alt fenomen genetic care înseamnă apariția progresiv mai precoce și creșterea severității bolii în generații succesive. în ADPKD, anticipația a fost definită ca debut cu cel puțin 10 ani mai devreme a IRC terminale la descendenții părinților afectați sau copil diagnosticat în primul an de viață (10, 34). Explicația
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
care mediază reabsorbția 3. Localizarea apicală a pompei de sodiu a fost găsită numai în 25% din celulele chistice, iar unii autori nici nu au putut-o evidenția, ridicând în discuție realitatea acestui fenomen (1). tubulară a sodiului (16); repoziționarea precoce a acestei enzime va determina pomparea activă de sodiu și apă în lumenul chistului. Acest transport activ se realizează cu consum de energie (ATP). Se presupune că în sângele circulant sau în chiști există la bolnavii cu ADPKD substanțe secretagoge
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
bazală se îngroașă, iar interstițiul adiacent se fibrozează. în urma acestor transformări, tubii devin atrofici. Evidențierea, pe modele animale, a acestor aspecte a condus la formularea ipotezei conform căreia lezarea celulară și necroza pot fi considerate evenimente morfologice precoce în patogeneza precoce a chiștilor, acestea fiind urmate de o explozie în proliferarea celulară, care conduce la creșterea numărului de celule de tapetare a tubilor și, respectiv, dilatarea acestora (4, 7). De asemenea, o atenție deosebită este acordată implicării în patogeneză a fenomenului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chistice sunt tapetate de un epiteliu simplu, cuboidal, cilindric sau uneori atrofic; acest epiteliu este dificil de definit, având trăsături particulare, speciale, proprii. Pe secțiuni multiple, seriate, obținute din fragmentele prelevate din zone diferite ale rinichilor, se observă, în stadii precoce, zone cu corpusculi renali și tubi cu structură normală, localizate între chiști. în stadii avansate, aceste arii normale se reduc; aspectul microscopic este evaluat drept pierderea parenchimului renal, cu elemente de atrofie ischemică, chiștii fiind delimitați de un perete fibros
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
creștere tip insulină), PDGF (platelet-derived growth factor factorul de creștere derivat plachetar), TGF (transforming growth factor factorul de creștere transformator), EGF (epidermal growth factor factorul de creștere epidermic) (22). Funcțional, aFGF și IGF I/II au efecte mitogene în stadiul precoce, dar și în cel tardiv al bolii; PDGF și TGF acționează, determinând un important răspuns proliferativ al fibroblastelor în stadiile precoce (mai intens decât cel din stadiul terminal), iar EGF are efect mitogenic mai scăzut asupra fibroblastelor ADPKD, decât asupra
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
epidermal growth factor factorul de creștere epidermic) (22). Funcțional, aFGF și IGF I/II au efecte mitogene în stadiul precoce, dar și în cel tardiv al bolii; PDGF și TGF acționează, determinând un important răspuns proliferativ al fibroblastelor în stadiile precoce (mai intens decât cel din stadiul terminal), iar EGF are efect mitogenic mai scăzut asupra fibroblastelor ADPKD, decât asupra fibroblastelor clasice. In vivo, se pare că rolul esențial revine aFGF, care comandă proliferarea celulară interstițială și mărirea MEC. Reglarea se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
zaharat, dar până în prezent nu a fost demonstrată în cadrul altor boli renale cu evoluție progresivă. Investigațiile efectuate în familiile cu ADPKD au sugerat că hiperfiltrarea glomerulară poate fi considerată o caracteristică a celor care au moștenit boala; procesul survine foarte precoce și nu are semnificație de prognostic defavorabil. Se consideră că hiperfiltrarea glomerulară ar putea reprezenta un semn percoce care să semanaleze moștenirea genei și ar putea fi folosită în screeningul efectuat în familiile cu ADPKD (6). Afectarea tubulară în ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
afectată. în acest sens, nu este clar dacă proteinuria reprezintă un factor de prognostic negativ sau reprezintă doar un martor al evolutivității bolii și al creșterii nivelului și prevalenței HTA în stadiile avansate (8). 6. Hipertensiunea Hipertensiunea este o manifestare precoce și frecventă a ADPKD. Această problemă va fi tratată în detaliu în capitolul următor; aici vom prezenta, sintetic, doar unele elemente esențiale. Tensiunea arterială crește precoce la indivizii tineri cu gena mutantă, iar hipertensiunea reprezintă semnul de debut (de prezentare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
reprezintă semnul de debut (de prezentare) al bolii la 15-20% din pacienți (15, 24); frecvența sa va crește odată cu declinul funcției renale, ajungând la 82% din pacienții care au clearence-ul de creatinină mai mic de 10 ml/min (24). Creșterea precoce a TA poate explica creșterea masei ventriculului stâng la pacienții tineri cu ADPKD, precum și incidența crescută a hipertensiunii ce debutează în cursul sarcinii (4). Se consideră că hipertensiunea este produsă de dezvoltarea chiștilor renali, iar valoarea ei crește direct proporțional
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
HTA. Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei scad rezistența vasculară renală, cresc fluxul plasmatic renal și aduc valorile sodiului la normal. Alte cauze de hipertensiune la bolnavii cu ADPKD sunt stenoza arterei renale, aldosteronismul primar și feocromocitomul (15). Controlul precoce al hipertensiunii este obligatoriu pentru a reduce viteza de progresie spre IRC, precum și complicațiile cardiovasculare. Date recente arată că un control eficient al tensiunii arteriale întârzie debutul IRC (3, 24). Tratamentul se bazează pe reducerea aportului de sodiu, beta-blocante și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ADPKD, în funcție de circumstanțele în care a debutat și de durata de evoluție. Prezența HTA la copiii cu ADPKD este o certitudine chiar înainte ca suferința renală să devină simptomatică, chiar înainte ca polichistoza renală să devină decelabilă ecografic. Prezența polichistozei precoce, în copilărie, semnalează prezența genei PKD1, situație care asociază adesea și HTA. Evoluția acestor copii cu manifestări precoce a ADPKD (polichistoză renală sau/și HTA) este considerată ca fiind inevitabil negativă, cu evoluție rapidă spre IRC. Decelarea precoce a HTA
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este o certitudine chiar înainte ca suferința renală să devină simptomatică, chiar înainte ca polichistoza renală să devină decelabilă ecografic. Prezența polichistozei precoce, în copilărie, semnalează prezența genei PKD1, situație care asociază adesea și HTA. Evoluția acestor copii cu manifestări precoce a ADPKD (polichistoză renală sau/și HTA) este considerată ca fiind inevitabil negativă, cu evoluție rapidă spre IRC. Decelarea precoce a HTA și tratamentul ei eficient ar putea totuși influența benefic evoluția acestor pacienți dezavantajați, prin protecția cardiovasculară pe care
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Prezența polichistozei precoce, în copilărie, semnalează prezența genei PKD1, situație care asociază adesea și HTA. Evoluția acestor copii cu manifestări precoce a ADPKD (polichistoză renală sau/și HTA) este considerată ca fiind inevitabil negativă, cu evoluție rapidă spre IRC. Decelarea precoce a HTA și tratamentul ei eficient ar putea totuși influența benefic evoluția acestor pacienți dezavantajați, prin protecția cardiovasculară pe care o conferă și prin încetinirea vitezei de degradare a funcției renale. Capitolul 7 MANIFESTĂRILE EXTRARENALE îN ADPKD Boala polichistică renală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chiștilor hepatici în ADPKD crește progresiv odată cu vârsta, la fel ca și a chiștilor renali (fig. 7.1); mai mult de 75% din pacienții cu ADPKD peste 60 de ani au chiști hepatici. Chiștii hepatici, spre deosebire de chiștii renali, apar mai precoce și sunt mai numeroși și mai mari la femei decât la bărbați, mai ales la femeile care au avut sarcini. Această caracteristică contrastează cu progresia mai lentă a bolii renale la femei comparativ cu bărbații. Sarcina pare să fie un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a fi tratamentul prompt și eficient al infecției chiștilor renali (5, 8). Complicații prin compresie (efecte de masă) Mărirea ficatului prin chiști numeroși și/sau voluminoși poate produce variate manifestări de compresie, de la forme simple de disconfort, distensie abdominală sațietate precoce, până la forme grave de hipertensiune portală sau obstrucție infrahepatică a VCI sau ruptură hepatică. Tipul de complicații depinde și de situsul principal la care acționează compresia. Hipertensiunea portală Este o complicație rară, atribuită afectării hepatice masive: peste 70% din ficat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
anevrismului înaintea rupturii are o mortalitate perioperatorie de 4-7 ori mai mică decât corecția în urgență). Plastia valvulară, protezele valvulare și vasculare pot fi benefice în cazuri selecționate, deși stofa vasculară și valvulară mai puțin rezistentă temperează elanul chirurgului. Depistarea precoce a anomaliilor cardiace și vasculare prin examenul ecocardiografic sistematic al pacienților diagnosticați cu rinichi polichistic apare ca o consecință logică. Extinderea investigației ecografice (abdominale și cardiace) cel puțin la rudele de gradul I ale acestor pacienți merită a fi de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
intracranian (Pirson și Chauveau, 1995) (10). Mult mai rare sunt chiștii arahnoidieni sau diferite malformații arterio-venoase intracerebrale. De aceea, identificarea unui pacient cu ADPKD impune o evaluare atentă a manifestărilor extrarenale, inclusiv a celor intracraniene, responsabile deseori de un deces precoce. înainte de a descrie aceste manifestări intracerebrale vom preciza că ele se întâlnesc în ambele forme de boală polichistică a adultului, PKD1 și PKD2. A) ANEVRISMELE INTRACRANIENE Anevrismele intracraniene sunt definite ca dilatații segmentare (saculare, fusiforme sau globuloase) ale unui vas
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
abordate diferențiat, în funcție de particularitățile cazului și atitudinea pacientului; dacă sunt descoperite cu ocazia ruperii altui anevrism, în contextul unei hemoragii subarahnoidiene, atunci vor fi operate (alți autori preferă intervenția anevrismelor peste 6 mm). Succesul tratamentului depinde nu numai de depistarea precoce, de momentul operator, de tipul de anevrism și de patologia asociată, ci și de calitatea echipei, posibilitățile tehnice de chirurgie vasculară. B) ALTE MODIFICĂRI INTRACEREBRALE La bolnavii cu ADPKD s-au identificat și alte modificări intracerebrale, în afara anevrismelor intracraniene: chiștii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ani (11, 12). Dacă pacientul are sub 30 de ani și rezultatul ecografiei renale este negativ sau echivoc, se recurge la tomografie computerizată cu contrast (permite vizualizarea chiștilor mici, sub 0,5 cm) și în final la testarea genetică. Depistarea precoce a bolii poate avea efecte adverse: anxietate și depresie (absența unui tratament specific), dificultăți în obținerea asigurării medicale sau unui serviciu. De aceea, diagnosticul presimptomatic necesită acordul pacientului, informat asupra consecințelor unui diagnostic pozitiv. C) DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL (la adult 2
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
familii (4). Toate aceste manifestări, atunci când sunt prezente, pot ajuta la diferențierea clinică între ADPKD și ARPKD (7, 15). Analizele de laborator la copiii mari pot releva creșterea ureei și a creatininei, semne de debut al IRC. Uneori, un semn precoce este inabilitatea de a concentra urina, fără tulburări de reabsorbție a sodiului. Defectele de concentrare sunt însă mai frecvente în ARPKD. Pot să se mai întâlnească proteinurie medie și hematurie (3). Diagnosticul imagistic al ADPKD la copil poate fi realizat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
formele moderate, la copii mici sau mari, cu prognostic relativ bun; IRC se instalează mai tardiv, deseori la adult, și poate fi controlată prin metodele de supleere a funcției renale. Factorii care contribuie la o progresie mai rapidă sunt: debutul precoce, mărimea rinichilor, hipertensiunea, hematuria, proteinuria masivă, sexul masculin. C) DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL ADPKD LA COPIL La copil se pot manifesta multe boli cu mărirea de volum a rinichilor, cu sau fără chiști. Această situație clinică ridică multiple probleme de diagnostic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
persoanele cu risc genetic și asigurarea/liniștea persoanelor neafectate. în primul caz, se asigură urmărirea atentă și corectă a evoluției bolii și, la vârsta de adult tânăr, se poate da un sfat genetic adecvat, important pentru opțiunile reproductive. Totuși, depistarea precoce a bolii poate avea efecte adverse asupra pacientului și familiei: anxietate și depresie pentru că nu există un tratament specific al bolii, dificultăți în obținerea unui serviciu și a asigurării medicale. Metoda principală de screening este ultrasonografia care dă foarte bune
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
PKD 1 și 2. Imprinting termenul semnifică expresia diferențiată a materialului genetic în funcție de moștenirea genei mutante de la mamă sau la tată. Astfel, forma severă, congenitală, de distrofie miotonică se produce atunci cînd gena era trimisă de la mamă; forma cu debutul precoce a bolii Huntington este observată cînd gena mutantă este moștenită de la tată. Diferențele în expresia genelor sunt asociate cu diferențe în modelul de metilare al ADN. Bear et al. (1992) arată că debutul IRCT este semnificativ mai devreme la persoanele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în modelul de metilare al ADN. Bear et al. (1992) arată că debutul IRCT este semnificativ mai devreme la persoanele care moștenesc boala de la mamă. Aceste date sunt confirmate de alte studii, fiind consistente cu efectul imprintingului, deci debutul mai precoce și o progresie mai accelerată a ADPKD în cazul genei moștenite de la mamă (1,18). Problemele ridicate de existența reală a fenomenelor de anticipație și imprinting, importante pentru îngrijirea copiilor cu ADPKD, trebuie însă validate de alte studii. Capitolul 9
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]