7,926 matches
-
timp ce refuză deriva populistă. În acest mod, după un deceniu și jumătate, ciclul junimist marchează apariția unei sinteze intelectuale care aduce împreună moderația junimistă și luciditatea profetică a timbrului lovinescian. Centenarul maiorescian de la 1940 și anii care îi urmează probează, dincolo de orice dubiu, existența po tențialului de actualitate insurgentă pe care pledoaria junimistă îl deține. Departe de a fi un fapt cultural mu zeificat, examinabil cu detașarea arheologului intelectual, viziunea junimistă stă la originea unui efort simbolic de a apăra
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ura și să mobilizeze resentimente, junimismul așază o raportare echilibrată, care se situează, încă o dată, pe acea cale de mijloc la care aspiră moderația europeană. Contra școalei Bărnuțiu, textul din 1868, este un text în egală măsură vizionar și pluristratificat, probând complexitatea intelectuală a pedagogiei junimiste. Pretextul unei campanii publice împotriva „fracționismului“ este utilizat pentru a formula două dintre argumentele care vor domina acțiunea ideologică, în deceniile care urmează: evoluționismul organic și refuzul fanatismului. Junimismul se distinge, întrun secol XIX european
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lucrativ și mai fecund de a trăi din fondul comun de mizerie socială.<ref id=”1”>Ibidem, p. 79.</ref> Odată cu Eminescu, ne situăm în marginea perimetrului intelectual junimist. Lectura pe care o dă scrii torul politic formelor fără fond probează natura paradoxală și complicată a viziunii sale politice. Distanța față de Rosetti, cel mai burkean și pesimist dintre junimiști, este considerabilă: grefat pe trunchiul junimist, textul eminescian este marcat de afinitatea cu gândirea xenofobă și antisemită a finelui de secol XIX
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pot fi denumite, în zona proiecției corticale a analizatorului excitat în experiment (vizual sau auditiv) se constată o activare a undelor electrice. Dacă într-o fază ulterioară cuvintele inițiale sunt prezentate amestecate cu altele, ele sunt mai ușor recunoscute. Se probează astfel că informația vizuală sau auditivă a fost procesată de creier chiar și atunci când ea a acționat subliminal asupra subiectului (Ghevrin, 1975). O altă modalitate prin intermediul căreia se demonstrează existența acestei forme de percepție o constituie sensibilizarea subliminală a subiectului
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fascicul. Spectrometrele actuale sunt de două categorii, aparate dispersive care funcționează după un mod secvențial și aparate cu transformată Fourier care realizează o analiză simultană a întregului spectru. Schema de principiu a unui spectrometru cu transformată Fourier Sursa interferometru Michelson proba detector prelucrare semnal spectru. principiul interferomerului Michelson care este piesa de bază a unui spectrometru FTIR este redat schematic în fig.1. Un fascicul de radiații infraroșii emis de o sursă într-o bandă largă (7800-400cm-1) este trecut printr-un
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
obținându-se un film transparent care apoi este analizat. Amestecarea în mojar de agat are rolul de a reduce reflexiile date de cristalele mari de proba sau KBr. 3. tehnica în film subțire, utilizată în special pentru polimeri, se dizolvă proba într-un solvent potrivit, nehigroscopic, apoi o picătură de soluție este depusă într-o celulă de KBr sau NaCl, uscată și analizată. Pentru probe lichide și gazoase se folosesc celule din materiale transparente IR ca NaCl, KBr, CaF2, etc, diametrul
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
răspunsuri la o problemă; să-și formeze capacitatea schimbării spontane a direcției, a domeniului de referință în rezolvarea unei probleme; să-și antreneze capacitatea de a găsi soluții noi, inedite, variate; să manifeste interes pentru idei, obiecte, acțiuni noi; să probeze atitudini favorabile luării unor decizii și exprimării opiniei referitoare la probleme noi; să aibă încredere în reușita oricărei acțiuni noi pe care o face; să-și dezvolte sentimentul de apreciere a realizărilor inedite. Valorificarea în lecții a intereselor și a
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
acceptate, va avea curajul de a fi original, chiar „împotriva curentului”, dacă e cazul, nemaifiind un spectator, ci un actor activ în propria lui formare, atât în sala de clasă, cât și în afara acesteia. Nu putem solicita unui elev să probeze o conduită creativă atâta timp cât noi, ca învățători, nu vom avea același tip de conduită. Dacă învățătorul probează lejeritate și libertate de mișcare în spațiul lecției și al altor activități extraclasă, dacă depășește creativ situațiile nou ivite fără a se feri
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
ci un actor activ în propria lui formare, atât în sala de clasă, cât și în afara acesteia. Nu putem solicita unui elev să probeze o conduită creativă atâta timp cât noi, ca învățători, nu vom avea același tip de conduită. Dacă învățătorul probează lejeritate și libertate de mișcare în spațiul lecției și al altor activități extraclasă, dacă depășește creativ situațiile nou ivite fără a se feri cu teamă de necunoscut, dacă este deschis, comunicativ, un bun organizator și dacă, foarte important, acceptă părerile
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
chiar situația dramatică a sacrificării frumosului interior: „Vai de omul cel urât, nici la moară n-are rând”.) Caracter, cinste, corectitudine - ipocrizie, desfrânare, hoțietc " Caracter, cinste, corectitudine - ipocrizie, desfrânare, hoție" Femeia curată se cunoaște după hainele bărbatului. (Adevăratul caracter se probează după disponibilitatea pe care o avem de a face, și pentru aproapele, ceea ce vrem să facem cât mai bine pentru noi Înșine.) Apa trece, pietrele rămân. (Dezamăgirile și momentele de restriște trec o dată cu Împrejurările și cu oamenii care le-au
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ar fi, de exemplu, „punctualitatea”, nu este suficient să fie Înțeleasă și privită ca utilă; dacă n-o transformăm Într-o deprindere de viață, o vom resimți ca pe o povară ori de câte ori situațiile de viață ne vor pretinde să o probăm.) „Obișnuința nu numai că ușurează munca, dar creează și capacitățile pentru ea.” (Democrit) Obișnuința este a doua natură. (Iată câteva exemple care ilustrează faptul că obișnuința stabilizată poate crea un nou mod de viață: „S-a Învățat dezbrăcat și i-
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ascunde defectele; ba mai mult, ți le laudă, ca să te simți cât mai bine cu ele: „Palma primită de la prieten e mai grea decât cea de la dușman”.) Nu există prieten decât la vreme de restriște. (Calitatea sufletească a prietenului se probează, bineînțeles, În situații de impas: „Când Îmi merge bine,/ Toți Îs cu mine;/ Când Îmi merge rău,/ Rămân numai eu”.) Mai presus decât prietenia nu poate fi decât adevărul. De aceea, celui care este gata să-și sacrifice prietenia, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
decât i se cuvine vrea mai mult decât i se permite”.) Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala. (Este un Îndemn la discreție, de fapt la bunul-simț ce caracterizează doar nivelurile Înalte ale personalității. Cei care nu-l probează Își atrag, desigur, multe necazuri, Își creează singuri probleme: „Dacă faci ce nu trebuie, va trebuie să auzi ce nu vrei”.) Fii atent cum legi, ca să poți dezlega. Când obiectivele sau deciziile unei acțiuni nu sunt corect formulate, nu poți
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Μ Este cel puțin necuviincios să manifești pretenții asupra calității activității sau comportamentului cuiva, mai Înainte de a-ți fi precizat exigențele față de propria persoană. Μ Când personalitatea noastră cuprinde potențialități valorice de necontestat, avem obligația nu numai de a le proba prin fapte, ci și de a admite dreptul celor din jur de a manifesta un anumit nivel de exigențe față de calitatea acțiunilor noastre. Μ Pasivitatea În Împrejurări când ar trebui și când ai putea să iei o atitudine fermă, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
seamă, căci micul bulgăre de pământ pe care Îl sfărâmi a fost poate ochiul visător al unui adolescent”. Μ Unii oameni socot că e suficient să-și dovedească credința doar la zile mari; alții simt, În schimb, nevoia să-și probeze credința În faptele mărunte de fiecare zi. Μ Iertarea este, prin excelență, un fenomen de percepție individuală, dovedit de faptul că, pentru cel care nu este deloc convins În forul său interior că este Îndreptățit să o merite, ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
umiditate față de standard (DENCESCU S., 1982). Indiferent de metoda ce se folosește, pentru o evaluare cât mai exactă este necesar să se țină cont de gradul de uniformitate a culturii, de fixarea cu multă obiectivitate a locului de unde se ia proba pe diagonala parcelei și de efectuarea cu conștiinciozitate a tuturor operațiilor. II.2.7. RECOLTAREA Recoltarea constituie una dintre lucrările importante ale culturii leguminoaselor pentru boabe în general și ale culturii năutului în special. Stabilirea epocii de recoltare la năut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pătrunde până la fund; În primul caz, nu Îl lovește decât pe editor, iar În al doilea, Îi face un serviciu publicului.” Poziție de altminteri cu precădere mobilă, ceea ce face valoarea unei cărți este reportat la cea a autorului său. Lucien probează această experiență pe pielea lui, căci, imediat ce Dauriat citește articolul despe cartea lui Nathan, el nu Întîmpină nici o greutate În a-l face să-i accepte culegerea de poezii, librarul mergând chiar la el acasă ca să-i propună să semneze
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
află pe verticala centrală a tabloului, stabilizând astfel spațiul pictural. Simetria cadrului spațial este preluată de dispozitivul scenei biblice. Figura principală, Hristos, este susținută de verticala centrală, iar discipolii sunt grupați în jurul mesei așezate simetric. O atare simetrie, așa cum am probat anterior, tinde să confere dominanță planului frontal, în dauna adâncimii. În ciuda stilului său, altfel realist, ceva din frontalitatea plată a icoanelor medievale supraviețuiește în pictura lui Bouts. În aspectul său frontal, compoziția este ierarhică. Formatul pe înălțime al tabloului accentuează
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
3. Sentimentul pustiului și al însingurării nu se opune lumii reale, idealului civic în contextul societății, acesta este legat de neputința în fața actului poetic. Am putea, dimpotrivă, să subliniem că poezia exprimă esența timpului care a creat-o și timpul probează că literatura de semnificație umanistă rămâne mereu actuală. Poeții caută teritorii sufletești inedite, demitizează în sensul că sfarmă rigidități, răstoarnă idoli, demistifică realitatea, sau ridică la rang de mit ceea ce într-adevăr devine exemplar: capacitatea de cuprindere a omului. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sfătuise să-i ofer fructe exotice: cât mai des și cât mai exotice. Pe ea nu o ajutau, nu o văzusem niciodată dărâmată și cu ochii sclipitori, dar mi-am zis că teoria o fi bună, nu strică să o probez. Chiar în acea seară m-am dus în piață cu gândul să cumpăr tot ce găsesc pe tarabe. După ce m-am încurcat de câteva ori în denumiri, am început să arăt cu degetul ce doresc și să-mi limitez replicile
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
În sănătatea domnului Agamiță Dandanache, alesul nostru! Să trăiască! (Urale și muzică. Pristanda ține cu mâna tactul uralelor. Toți ciocnesc și beau.) Dandanache: (îndemnat de Zoe și Tipătescu, trece în mijloc cu paharul în mână) În sănătatea alegătorilor... cari au probat patriotism si mi-au acordat... (nu nemerește) asta... cum să zic de!... Zi-i pe nume de!... A! Sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, si eu ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se adreseze alegătorilor, este incapabil să rostească ceva inteligibil, fluent sau logic, uitând chiar motivul pentru care se afla aici și pentru care luptase (si dăi si luptă, si luptă si dăi") cu atâta sârg: "în sănătatea alegătorilor...care au probat patriotism și mi-au acordat (nu nemerește)... asta...cum să zic, de!...zi-i pe nume, de!...a! sufradzele lor; eu care, familia mea, de la patruzsopt în Cameră, și eu ca rumânul imparțial, care va să zică...cum am zițe...în sfârșit să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care e trăită clipa: „în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a răsfirat pe neuitatele cărări”. Am motive să cred că la Bacovia, de fiecare dată, culoarea e naturală, „reală”. „Voi scrie un vers, cînd voi fi liniștit...” Am probat de numeroase ori adevărul celor spuse de poet: nu pot face o frază bună decît dacă sînt odihnit. Versul lui Bacovia mai arată cît de mult ținea poetul la autenticitatea celor notate de el. Se poate scrie, desigur, și într
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
efortul e invers: de restrîngere, de concentrare. Unele din gesturile lui Bacovia receptate ca fiind ciudate se întîlnesc, neașteptat, la inși din altă generație și din altă țară: de pildă, aversiunea față de oglinzi. Dincolo de surpriza similitudinii, faptul vine să-i probeze autenticitatea. Eu m-am îndoit o vreme că Bacovia, autorul „Poemei în oglindă”, a putut într-un anumit moment să urască oglinzile, nemaivoind să se privească în ele. Argumentul meu era simplu: cînd credem că nu arătăm bine, ne cercetăm
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ce-l consideră un veritabil deschizător de drumuri, dar și indexat, deja, poate prematur. Cum apare, totuși, poetica și în ce rezidă poeticitatea de substanță a textelor atât de puțin lirice, în aparență, ale lui Constantin Acosmei? Cum se poate proba originalitatea unui poet așezat, fără drept de apel, în descendența lui Bacovia (Daniel Cristea-Enache, Andrei Terian ș.a.), în principiu pentru figurația și atmosfera asfixiantă, evidente în toate poemele, sau a lui Șerban Foarță și Emil Brumaru (Andrei Bodiu), pentru rafinamentele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]