7,598 matches
-
Bunica: Ei cum așa! Gata? Da cînd te-au schimbat? Maria: Mamă! Bunica: Ce? Am întrebat și eu așa... Nu-i nimic, mamă, nu mai ești rector, dar băiatul meu tot ești... Din funcția asta nu te schimbă nimeni... Așa că, rector nerector, eu tot îți aduc o bucățică de fripturică. (iese) Maria: (după o pauză) Și pe cine au pus? Mihai: Pe Stoicu. Maria: Pe cine?! Pe Stoicu! Doamne, am auzit-o și pe asta! Moflîul ăla cu optsprezece dioptrii, care
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se audă iar ciocănituri protest; Mihai reține sugestia și vorbește în șoaptă) Respectă și tu măcar necazurile unor oamenii dacă nu știi să le respecți vîrsta și generozitatea. Maria: Ți-ai găsit! Mihai: (tot în șoaptă) Că dacă mă numeau rector și țineam azi serbarea, ai fi avut și tu degetele unse cu miere... Și ți le-ai fi lins și mătăluță, cinicule, să te întrebi prea mult cine ți-a împins mîna în borcan... (se aud ciocănituri în peretele din dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că o să fie mai greu... sau poate mai ușor... Cine știe! Bunica: (aducînd un platou cu fripturi; îi vede pe toți adunați cu paharele în mîini și, în mod reflex, se instalează în formație) Da' ce, iar te-au ales rector? (o șansă de relaxare pe care n-o pierde nimeni și rîd) Mihai: Nu, mamă, pe rectorul care... am fost... să-l lăsăm în pace. Să bem pentru cel care o să fiu... Maria: Chiar așa. Bunica: (nu uită cu nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
îi vede pe toți adunați cu paharele în mîini și, în mod reflex, se instalează în formație) Da' ce, iar te-au ales rector? (o șansă de relaxare pe care n-o pierde nimeni și rîd) Mihai: Nu, mamă, pe rectorul care... am fost... să-l lăsăm în pace. Să bem pentru cel care o să fiu... Maria: Chiar așa. Bunica: (nu uită cu nici un chip repetițiile) Mulți ani trăiască... (și după ea cîntă Maria și Mihai, ceea ce vor face, evident, și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
muncă voluntară... Cine se duce? (pauză) Sigur, ca de obicei, așteptați poate să mă duc eu. Ei, aflați că nu mă duc. Și nu din lene, ca voi. Dacă azi ar fi fost... ce trebuia să fie... era altceva... Un rector printre ei... ar fi fost mîndri... dar așa... Nu! Alex: Păcat! N-ai auzit ce-a spus delegatul de bloc?... Că muncind mai uiți și de timp și de necazuri... Mihai: Nu fi obraznic! Ce înseamnă să uit de necazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vreo altă sărbătoare, nu serbăm nimic. Ba dimpotrivă. Vecin l: Păi tocmai de asta... Știm că sînteți supărați... și aveți și de ce... Mihai: De unde știți dumneavoastră că sîntem supărați? Vecin 1: Păi... Mihai: De unde știți că n-am fost ales rector?! Ce, s-a dat la ziar, la radio și TV? Vecin 1: Eh, anumite chestii n-au nevoie de ziare sau radio ca să se știe... Doar știți și dumneavoastră... Dar noi nu pentru că nu ați fost ales rector am venit
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fost ales rector?! Ce, s-a dat la ziar, la radio și TV? Vecin 1: Eh, anumite chestii n-au nevoie de ziare sau radio ca să se știe... Doar știți și dumneavoastră... Dar noi nu pentru că nu ați fost ales rector am venit. Deși, în bloc, vestea asta ne-a mirat și ne-a mîhnit...eram mîndri să avem un rector printre noi... Dar, în fine, ca să nu lungim vorba, pe noi nu ne-a impresionat eșecul de la facultate, ci... eșecul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nevoie de ziare sau radio ca să se știe... Doar știți și dumneavoastră... Dar noi nu pentru că nu ați fost ales rector am venit. Deși, în bloc, vestea asta ne-a mirat și ne-a mîhnit...eram mîndri să avem un rector printre noi... Dar, în fine, ca să nu lungim vorba, pe noi nu ne-a impresionat eșecul de la facultate, ci... eșecul de aici. Maria: Asta-i nemaipomenit! Stau, mă uit, aud și văd și nu-mi vine să cred! Mihai: (enervarea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
veniți și de încordarea tuturor, îi examinează pe fiecare din vecini, înțelege bine situația și, împotriva ei, își adaptează comportamentul) Bunica: Vasăzică iaca și musafirii! Bravo! (către vecini) Ei credeau că i-ați părăsit pentru că nu l-au mai ales rector. Da', iaca, nu i-ați părăsit. Bravo! Prietenul la nevoie se cunoaște. (nici vecinii, nici cei ai casei nu deslușesc noima purtării bunicii) Ei, da ce stați așa care încotro? Ia poftiți la masă. Îmi place. Acum iar o luăm
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
organizarea învățămîntului universitar. Prin prima lege se urmărea să se scoată învățămîntul superior de sub incidența politicii, asigurîndu-se, totodată, o dezvoltare unitară a acestui grad de învățămînt în întreaga țară. Prin legea din 1932, se prevedea, pe lîngă eligibilitatea decanilor și rectorilor, creșterea atribuției consiliilor facultăților și senatelor universitare în recrutarea membrilor corpului didactic. Zece ani mai tîrziu, în 1942, o altă reglementare a învățămîntului superior prevedea tocmai limitarea drepturilor consiliilor și senatelor, sporirea intervenției administrației centrale în conducerea treburilor din învățămîntul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de gramatică și logică, a fost pedagog aproape un demisecol, profesionist al justiției tot atâta timp, iar în spațiul criticii, fie aceasta literară sau artistică, a stăruit în aplicarea unor principii formative, susceptibile a contribui la crearea unei societăți civile. Rector, deputat, ministru în mai multe rânduri, Maiorescu a rămas fidel crezului său în orice ipostază. Un realism benefic îi inspira gesturile. Din atâtea trebuințe ale lumii românești, el a știut să se pună în slujba celor care se potriveau mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cafenea sordidă apare și un personaj dintr-o lume diferită, avocat și scriitor excentric, în căutare de subiecte. După un timp „hotelul” Maidan ajunge în „mâna de fier” a unui ins care deschide aici o „academie de pungășie” și, în calitate de rector și profesor, începe să le predea „academicienilor” „arta de a fura”. Descrierea abjecției și promiscuității include, în spirit umanitarist, situații învederând în sufletele declasaților licăriri de generozitate, de omenie: Creața, „femeie stricată”, duce, în fiecare zi, hrană, la închisoare, celor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
Drinking in Europe Since the Middle Ages), Oxford, New York, Berg, 2001. Schwichtenberg, Cathy (ed.), The Madonna Connection (Representational Politics, Subcultural Identities, and Cultural Theory, Boulder, San Francisco, Oxford, Westview Press, 1993. Sebeok, Thomas A., Carnival / Umberto Eco, V.V. Ivanov, Monica Rector, New York, Mouton Publishers, 1984. Senf, A. Carol (ed.), The Critical Response to Bram Stoker, Westport, Connecticut, Londra, Greenwood Press, 1993. Senf, A. Carol, Dracula (Between Tradition and Modernism), New York, Twayne Publishers, Londra, Prentice Hall International, 1998. Smoodin, Eric (ed.), Disney
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o remarcabilă descriere a spectacolelor cu ființe ciudate sub aspect fizic în America secolului al XIX-lea. 219 Philip McGowan, op. cit., p. 4. 220 Ibid., p. 12. 221 Ibid., p.16. 222 Vezi Carnival, Umberto Eco, V.V. Ivanov, și Monica Rector, Thomas A. Sebeok (ed.), New York, Mouton Publishers, 1984, p. 6. 223 Citat de McGowan, ibid., p. 22. 224 Margaret J. King, ,,The American Theme Park: A Curious Amalgam", în Continuities in Popular Culture (The Present in the Past & the Past
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pentru "sângeroasa" încheiere: îndepărtarea sa din ființa discipolului, devenit acum conștient de sine; în acest sens, Gabriel Liiceanu notează: "Ca un asemenea model (modelul paideic, specific filosofiei antice grecești n.a.) să poată lua naștere este nevoie, desigur, de un spirit rector și de altul care a simțit nevoia și a vrut să fie modelat, vegheat și sporit până într-atât, încât să se poată apoi desprinde, îndepărta, ba chiar întoarce împotriva celui care l-a însoțit și îndrumat o vreme". (Liiceanu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un curs de chimie analitică la Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj, iar în 1930 devine docent la Facultatea de Științe a Universității clujene. Decan (1948-1953) al Facultății de Chimie (înființată în 1948) din cadrul Universității din Cluj, al cărei rector a fost în 1952 - 1957. În 1951 înființează Institutul de Chimie pe care l-a condus până în 1970. A publicat peste 250 de lucrări de specialitate și a primit de la Oficiul de Stat pentru Invenții, datorită vastei sale experiențe în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Directorul de la IUFM* mi-e prieten și acceptă cu entuziasm această acțiune. Totuși după câteva luni, fiindcă nu se întâmpla nimic, îi contactez din nou pe responsabilii grupului. Aceștia, foarte jenați, îmi mărturisesc că acțiunea a fost interzisă de cabinetul rectorului îndată ce a fost pronunțat numele meu (care totuși pe atunci era bine văzut la nivel ministerial), cu aceste cuvinte (citez): "Fără străini la noi!". Acest refuz de a considera în sine violența din mediul școlar este cu totul neadaptat situației
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reveni asupra acestui subiect. Cât despre violența elevilor, să extragem pur și simplu din documentația noastră un raport remarcabil care arată la ce intensitate putea să ajungă violența în secolului al XIX-lea. E vorba de un raport înaintat de rectorul unei academii ministrului. Victima este un pedagog, țap ispășitor pentru multe defulări, cum stă mărturie celebrul roman Piciul de Alphonse Daudet: internii au baricadat ușa dormitorului, "apoi s-au dus în cabinetul unde dormea pedagogul, pe care l-au lovit
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Legală Iași s-a concretizat prin mai multe întruniri cu caracter științific, printre care menționăm o frumoasă manifestare științifică organizată la Vaslui în anul 1977 sub genericul “Umanismul cadrelor medicale în relațiile cu bolnavii” condusă de prof. dr. Gheorghe Scripcaru, rectorul Institutului de Medicină și Farmacie Iași, și prof. dr. Tadeus Pirojinschi, șeful Clinicii de Psihiatrie Socola Iași. La această manifestare au prezentat lucrări de substanță, pe lângă colectivele ieșene, dr. Marcel Țurcanu, dr. Mihai Bâcă, dr. Nicolae Bârlădeanu, dr. Constantin Voinescu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a autorilor. Accentul este pus în principal pe tehnica operatorie, insistându-se îndeosebi asupra tehnicilor adoptate în clinică, pe cercetări originale experimentale. A îndeplinit funcții cu putere de decizie în învățământ și organizare sanitară: Director de studii I.M.F. București (1947-1949); Rector al Institutului pentru specializarea și perfecționarea medicilor, Președintele Sfatului Medical Științific din M.S.P.S. cu rol în organizarea și coordonare a unui plan unitar al cercetării științifice medicale; Secretar general și Ministru adjunct al M.S.P.S., funcție în care a contribuit la
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Urgență și Traumatologie din București și a prezentat conferința „Actualități în politraumă”. Încadrându-se în profilul acestei lucrări, redăm în final, o sinteză a conferinței. La reuniune a mai participat și Prof. Dr. Vasile Astărăstoaie, Președintele Colegiului Medicilor din România, Rector al Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași, care a vorbit despre implicațiile medico-legale în asistența de urgență, rolul structurilor administrative în buna organizare și finanțarea corespunzătoare a celor două laturi (prespital și spital de urgență) ale acestui
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Colecția CURSUS 37 Seria Sociologie Doru Tompea este profesor universitar, rector al Universității "Petre Andrei", Iași. Este doctor în filosofie, membru al Asociației Societăților de Filosofie de Limba Franceză. A publicat, singur și în colaborare: Etica, Axiologie. Deontologie (1995); Paradigme socioumane (1996); Psihosociologie industriala (1996); Romania la Conferințele de pace. Paris
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
reușind să ocupe postul de profesor de filologie slavă la Universitatea din Varșovia, a cărei secție rusă a fost transferată în 1915 la Moscova, iar apoi la Rostov pe Don. În 1918 contribuie la înființarea Institutului de Arheologie, al cărui rector devine în 1920, predând în același timp la Universitate și un curs de limba română pentru studenții de la secția de romanistică. A obținut titlul de doctor cu o teză despre Grigorie Țamblac. Dificultăți de tot felul i-au șubrezit sănătatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
al revoluției de la 1848, va fi închis la Văcărești și expulzat în Transilvania. La întoarcere viețuiește la mănăstirea Băbeni de lângă Râmnicu Sărat, apoi ca egumen (1850-1854) la Sadova, în Dolj, unde reorganizează școala mănăstirii, iar din 1855, ca stareț și „rector” al Seminarului de la mănăstirea Neamț; inițiază aici un ciclu școlar complet și deschide un gimnaziu la Târgu Neamț. Unionist convins, este numit în 1859 locțiitor de episcop la Buzău, eparhie în care revine - după ce fusese câteva luni locțiitor al episcopului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
Oinvidie (prin referire parodică la drama Ovidiu), Christache Racovski e împodobit cu o sintagmă demnă de un haiduc (celebrul Ristache), Anghel Demetriescu devine Marele Rabin iar Maiorescu Bietul Marsyas cu barbișon sau, în spirit latinizant, Titus Livius Barbișonus și Domnul rector magnificus Titus Maioresculus. Profesorul Dumitru G. Dimitriu pianistul care îl delecta în după-amiezele sale berlineze e ridicat la rangul de Metronimidi alias Dimitriu-Beethovenescu, cînd nu e botezat Filozoful Blagomirea, Hasdeu e Hașdău și lucrează fără spor la Magnum Mophtologicum; V.
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]