7,856 matches
-
funcția lor. În discursul final rostit la Congres, Ceaușescu a amintit și de Pactul Molotov-Ribbentrop, cerând anularea consecințelor acestuia (implicit, retrocedarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord, anexate în virtutea acestui pact). În luna decembrie 1989, în ziarul "Scînteia", apare pe prima pagina un discurs al președintelui Ceaușescu transcris cu toate greșelile gramaticale și de pronunțare pe care acesta le făcea în exprimarea orală. A fost un semnal transmis în toate cotloanele țării, fiindcă ziarul avea o răspândire națională
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
și de pronunțare pe care acesta le făcea în exprimarea orală. A fost un semnal transmis în toate cotloanele țării, fiindcă ziarul avea o răspândire națională necondiționată de numărul cititorilor (puțini au citit însă acea primă pagină). Numărul respectiv al "Scînteii" a dispărut însă apoi din bibliotecile publice. La 4 decembrie, 1989 Ceaușescu a participat împreună cu o delegație la întrunirea din Moscova a conducătorilor țărilor participante la Tratatul de la Varșovia, și a fost primit separat de Mihail Gorbaciov. Liderul sovietic a
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
din Timișoara au fost descrise în jurnalele de știri ale radiourilor Radio Europa Liberă și Vocea Americii, ascultate clandestin de către români, precum și de către studenții care se întorceau acasă pentru sărbătorile de Crăciun. Pe data de 18 decembrie 1989, în ziarul "Scînteia Tineretului" apare un articol nespecific perioadei din an, denumit Câteva sfaturi pentru cei aflați în aceste zile la mare, despre care s-a presupus că ar conține instrucțiuni pentru grupările teroriste ce au acționat în perioada imediat următoare. Contraspionajul românesc
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
mare, despre care s-a presupus că ar conține instrucțiuni pentru grupările teroriste ce au acționat în perioada imediat următoare. Contraspionajul românesc a decodificat atunci acest mesaj astfel:Revista Vitralii - Lumini și Umbre, pag. 113-114 . Sorin Preda, autorul articolului din "Scînteia Tineretului", a declarat ulterior că articolul avea un caracter umoristic (fiind publicat în secțiunea "Pagina elevului") și că totul a fost scos din context. Întors din Iran pe data de 20 decembrie 1989, Ceaușescu descoperă în țară o situație deteriorată
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
mai întîi au dus împotriva lui un război propagandistic, apoi au contribuit la persecutarea sa de către autoritățile regimului totalitar. Astfel, după cum povestea liderul țărănist mai tîrziu despre Silviu Brucan, ”nu-i păstrez nici o ranchiună, deși, în calitate de redactor-șef adjunct la "Scânteia", a cerut condamnarea mea la moarte în fața Tribunalului militar”. Pe 14 iulie 1947 a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNȚ, în ceea ce s-a numit Înscenarea de la Tămădău. Până în 1956 a fost ținut în arest preventiv, fără să fie
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
pe abonații noștri că în zilele următoare vor primi prin mandat poștal contravaloarea abonamentelor neefectuate”. „Adevĕrul” se oprește, astfel, la numărul 18.039. De-a lungul timpului, ziarul a avut următorii directori: În primele zile de după Revoluția din 1989 ziarul Scînteia, oficios al Partidului Comunist Român, și-a schimbat denumirea mai întâi în „Scînteia Poporului” (sub care au apărut 2 numere), iar apoi în „Adevărul”, comitetul redacțional rămânând inițial același. Politica editorială din anii imediat următori revoluției, a continuat principial linia
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
abonamentelor neefectuate”. „Adevĕrul” se oprește, astfel, la numărul 18.039. De-a lungul timpului, ziarul a avut următorii directori: În primele zile de după Revoluția din 1989 ziarul Scînteia, oficios al Partidului Comunist Român, și-a schimbat denumirea mai întâi în „Scînteia Poporului” (sub care au apărut 2 numere), iar apoi în „Adevărul”, comitetul redacțional rămânând inițial același. Politica editorială din anii imediat următori revoluției, a continuat principial linia Scînteii, ziarul adoptând puncte de vedere critice în raport cu opoziția anticomunistă din România. Are
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
oficios al Partidului Comunist Român, și-a schimbat denumirea mai întâi în „Scînteia Poporului” (sub care au apărut 2 numere), iar apoi în „Adevărul”, comitetul redacțional rămânând inițial același. Politica editorială din anii imediat următori revoluției, a continuat principial linia Scînteii, ziarul adoptând puncte de vedere critice în raport cu opoziția anticomunistă din România. Are și un supliment cultural, „Adevărul Literar și Artistic”. În anul 2006, „Adevărul” a fost cumpărat de omul de afaceri Dinu Patriciu, care a înființat cu acea ocazie trustul
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
marxism. Exilat din 1895 până în 1899 în Siberia, unde și-a luat supranumele de Lenin, (se pare că de la râul Lena), a fost principalul tactician printre organizatorii luptei Partidului Social Democrat al Muncii. În decembrie 1900, a fondat ziarul "Iskra - Scânteia". În cartea sa "Ce este de făcut?" (1902), Lenin și-a expus teoria conform căreia un ziar publicat în stăinătate poate ajuta la organizarea unui partid centralizat revoluționar care să conducă lupta de răsturnare a unui guvern autocratic. El a
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
era liderul unei asociații muncitorești finanțată din umbră de poliție, a condus un marș uriaș, pașnic, în Sankt Peterburg, pentru a înmâna țarului o petiție. Trupele chemate să mențină ordinea au deschis focul asupra mulțimii, ucigând sute de demonstranți, aprinzând scânteia revoluției ruse din 1905. Evenimentul acesta, care avea să fie denumit mai apoi "Duminica însângerată", combinat cu eșecul stânjenitor din războiul cu Japonia, au dus la greve, revolte în zonele rurale, rebeliuni militare și acte teroriste organizate de grupuri de
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
Jariștea este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Jariștea (reședința), Pădureni, Scânteia și Vărsătura. Comuna se întinde în centrul județului, în partea de răsărit a Măgurei Odobeștilor, învecinându-se cu orașul Odobești, la sud, și cu comuna Bolotești, la nord. Este traversată de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre sud de
Comuna Jariștea, Vrancea () [Corola-website/Science/299234_a_300563]
-
fascicul. Particulele de înaltă energie încărcate electric ionizează atomii din mediul prin care trec, iar efectele acestei ionizări pot fi utilizate pentru detectarea traiectoriei lor. Pe acest principiu funcționează contoarele Geiger, camerele cu ceață, camerele cu bule și camerele cu scântei. Camerele multifilare proporționale și camerele cu derivă detectează avalanșele de electroni declanșate de trecerea particulelor. Unele molecule sunt excitate în ciocnirea cu particulele incidente, iar prin revenirea la starea inițială ele emit lumină. Pe acest principiu funționează detectorii cu scintilație
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
generează, prin ciocniri cu nuclee atomice, particule încărcate electric sau fragmente nucleare care pot fi observate. Particulele instabile, încărcate sau neutre, generează produse de dezintegrare care, la rândul lor, pot fi observate. În instalațiile moderne se utilizează predominant camerele cu scântei, care produc imagini fotografice ale traiectoriilor, și camere multifilare proporționale, camere cu derivă și detectoare cu semiconductori (germaniu sau siliciu), care trimit datele colectate într-un computer unde ele sunt procesate. Istoricul fizicii particulelor elementare a început odată cu descoperirea electronului
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
realizată de Aristide Demetriade și Grigore Brezeanu. În rolul lui Făt-Frumos, Ar. Demetriade. Acest "hibrid teatru - cinematograf", a fost bine primit de spectatorii epocii. Decembrie 1911. "„Rampa”" o revistă de teatru publică sub numele de "„Cinematograful la Teatru”" (semnat V.Scânteie) că „"Maestrul Nottara e pe cale să facă o operă patriotică redând războiul României pentru Independență printr-un film,astfel că generațiile de astăzi vor învăța istoria luptelor de la 1877, iar viitorimii îi va rămâne tabloul viu al vitejiei românești”". Directorul
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
rivalele Rapidului au fost transferați cu forța la clubul din Giulești . S-a încercat și legitimarea abuzivă a doi bancari: Dragu și Florian Dumitru . Ca răspuns la aceste acțiuni în forță, suporterii Progresului au trimis o scrisoare de protest ziarului „Scânteia Tineretului”. Acest protest a devenit public cu sprijinul unui ziarist, Vasile Cabulea. Rezultatul lui a fost reîntoarcerea celor doi jucători în Parcul cu Platani. Nu același lucru s-a întâmplat cu alți jucători aduși la Rapid atunci. Către sfârșitul turului
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
este o pagină etnografică memorabilă prin jocul tradițional, vigoarea flăcăilor și candoarea fetelor, prin lăuta țiganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: „De tropotele jucătorilor se hurducă pământul. Zecile de perechi bat someșana cu atâta pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se învâltorește, se așază în straturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire“. Lui Ion îi place Florica, dar Ana are pământ, așa că el îi face curte
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
bun început un obiectiv clar și concis: promovarea imediată în divizia «C». În ziua de 30 iunie 1963 a fost mare sărbătoare la Târgu Jiu pentru că, după mai bine de zece ani, de când Constantin Geolgău și entuziaștii săi jucători aprinseseră scânteia fotbalului la noi, aveam, în sfârșit, din anul 1959, o nouă echipă în divizia «C», după Gorjul și Flacăra Târgu Jiu. Lotul Pandurilor folosit de antrenorul emerit Tudor Paraschiva în sezonul 1962 - 1963 a fost următorul: Niculescu Doru(Cartof), Brumeanu
Pandurii Târgu Jiu () [Corola-website/Science/299440_a_300769]
-
unui mecanism de replică, atunci când subiectul se simte lezat dar nu jignit și stăpânește pe deasupra și calitatea de a riposta cu aceleași arme. În acest ultim caz, replica nu întârzie să apară și de multe ori, depășind chiar prin sarcasm scânteia inițială. Farsele își mută astfel calamburul de la "glumele fizice", vulgare de cele mai multe ori, într-o sferă ceva mai nevinovată cum ar fi semnul grafic. Nefiind implicată critic ori psihologic în vreun fel și fără a se dori moralizatoare, caricatura de
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
1913 a avut loc o greva a aproape 400.000 de oameni, în ziar fiind publicate scrisori ale muncitorilor, arătând care era starea lor de spirit și agitând mulțimea. "Pravda" a fost considerat de comuniști drept succesorul ziarului socialist "Iskra" ("Scânteia"). Vladimir Ilici Lenin, care controla ziarului, l-a plasat pe Stalin în redacția acestuia. Stalin a făcut pentru prima oară parte din colectivul redacțional până când a fost exilat în 1913. În această perioadă, linia mai moderată a redacției a fost
Pravda () [Corola-website/Science/298846_a_300175]
-
sale s-au adresat în special tineretului. Primele șase clase liceale le-a absolvit la școala „Mihail Sadoveanu” din Galați, ultimele două la București. A urmat Politehnica din București, dar nu a finalizat studiile. A fost apoi redactor la ziarul "Scînteia" și muncitor pe șantierul de la Bumbești-Livezeni. Debutează ca scriitor în anul 1949, scrierile sale fiind în parte creații în stilul realismului socialist. S-a remarcat ca romancier și scenarist. A deținut funcția de vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor. A fost redactor
Constantin Chiriță () [Corola-website/Science/298887_a_300216]
-
prințesă este devorată de un balaur, iar Tenkatsu, noul Marcel, descoperă ca are înclinații homosexuale, preferând compania băieților de aceeași vârstă, cu care se întrece în sporturi bărbătești. Folosind mai vechiul procedeu al fluxului conștiinței involuntare, Mishima readuce în prezent scântei din trecutul personajului evocând vizita la un templu budist, albul mănușilor ceremoniale sau hai ku-ul desenat pe zapadă pentru prietenul său, Omi. Cruzimea cu care eroul își analizează preferințele sexuale ușor perverse, alternează cu poezia unor descrieri de peisaj. Naratorul
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
numele cele mai circulante în opinia teatrală. Îi apare de asemenea microromanul “Don Juan din Grădina Icoanei” și un volum de “Poeme discursive”. Scrie în presa literară, la “Contemporanul”, “România Literară”, “Luceafărul”, “Viața Românească”, dar și în presa zilei, la “Scânteia” și altele. Urmează o nouă serie de piese precum “Camera de alături”, “Paharul cu sifon”, “Baletul electronic”, “A cincea lebădă”, “Ordinatorul”, “Beția Sfântă”, “Salonul”, “Cartea lui Ioviță”, toate de relativ succes, dar mai ales “Un fluture pe lampă”, “Viața e
Paul Everac () [Corola-website/Science/298913_a_300242]
-
și traducător român de origine evreiască. A absolvit liceul la București, apoi a absolvit Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București. În România a lucrat ca ziarist și dramaturg. A fost redactor la publicații precum „Tinerețea”, „Tânărul muncitor”, „Scânteia tineretului”. Publică și la revistele „Gazeta Literară”, „România Liberă”, „Scânteia”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Sportul popular”, „Informația Bucureștiului”, „Flacăra” și altele. A fost secretar de redacție la „Gazeta Literară”, redactor la revista „Teatrul” și, în Israel, in ultimii ani ai vieții. directorul
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
București, apoi a absolvit Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București. În România a lucrat ca ziarist și dramaturg. A fost redactor la publicații precum „Tinerețea”, „Tânărul muncitor”, „Scânteia tineretului”. Publică și la revistele „Gazeta Literară”, „România Liberă”, „Scânteia”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Sportul popular”, „Informația Bucureștiului”, „Flacăra” și altele. A fost secretar de redacție la „Gazeta Literară”, redactor la revista „Teatrul” și, în Israel, in ultimii ani ai vieții. directorul revistei „Minimum”. După ce în 1956 i s-a jucat cu
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
în restul Europei împreună cu o reprezentare care prin realismul lui stârnește interes și credibilitate. Devenind curioși unii se deplasează ca să se lămurească personal. Printre ei este scriitorul englez Addison, care vine aici la începutul secolului al XVIII-lea și descoperă scânteia libertății antice împreună cu o puternică credință religioasă la populația de pe munte. El mai remarcă faptul că Sfanțul este la mijlocul altarului central, și oricine ofensează Sfanțul, este pedepsit ca si cum ar fi blestemat Domnul. Se vorbește și se scrie despre Sân Marino
San Marino () [Corola-website/Science/297781_a_299110]