7,641 matches
-
să se facă în etape, prin formularea unor revendicări posibil de satisfăcut. Programul lor se întemeia pe o concepție extensivă a serviciului public comunal. Acolo urmau să se inițieze astfel de tentative de intervenție economică, încadrate adesea sub numele de "socialism municipal". Posibiliștii pledau ca municipalitățile să aloce credite pentru locuințele muncitorești, ca statul să intervină în domeniul locuințelor. Intenția lor era puternic contestată de către guediști, care erau socialiștii marxiști ai epocii. Tactica Partidului Muncitoresc Francez era să nu se mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din revendicările muncitorilor. În sânul fracțiunii luminate a burgheziei, "solidariștii" partizani ai "economiei sociale" și "republicanii progresului" sunt primii inițiatori în acest domeniu, prinși între grija amendării efectelor inacceptabile ale atitudinii liberale tip laissez-faire și intenția de a îngrădi tentația socialismului. În prefața lecțiilor ținute la Școala Superioară de Studii Sociale despre aplicarea socială a solidarității (1902-1903), Léon Bourgeois, doctrinarul solidarismului, desemna "obligația de a proteja viața contra riscurilor cauzate de condițiile insalubre"2 ca fiind "cea mai presantă dintre obligațiile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a fost recunoscută ca un pericol pentru sănătatea semenilor, care stabilesc ce împrumuturi pot fi luate de către cetățenii dornici să-și construiască locuințe mici, curate și ieftine și care autorizează chiar perceperea unor impozite pentru a completa resursele acestor cetățeni [...] Socialism de stat, socialism municipal! nu ar ezita să spună, în țara noastră, teoreticienii laissez-faire-ului economic. Organizare a forțelor sociale pentru apărarea în comun a sănătății și vieții cetățenilor, spun practicii responsabili englezi, care pun în act solidaritatea fără să știe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca un pericol pentru sănătatea semenilor, care stabilesc ce împrumuturi pot fi luate de către cetățenii dornici să-și construiască locuințe mici, curate și ieftine și care autorizează chiar perceperea unor impozite pentru a completa resursele acestor cetățeni [...] Socialism de stat, socialism municipal! nu ar ezita să spună, în țara noastră, teoreticienii laissez-faire-ului economic. Organizare a forțelor sociale pentru apărarea în comun a sănătății și vieții cetățenilor, spun practicii responsabili englezi, care pun în act solidaritatea fără să știe, așa cum domnul Jourdain
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locuinței sociale în Franța sunt inspirate de grija delimitării de teoria serviciilor publice formulată de "posibilistul" Paul Brousse. Atunci când industriașul Jules Siegfried depunea la Cameră proiectul său de lege privind locuințele ieftine, în 1892, el ținea să sublinieze că respinge socialismul, amintind atașamentul său față de proprietatea și inițiativa private. Marja de manevră a acestor republicani ai progresului era însă, trebuie să amintim, deosebit de mică. Senatul a rezistat ani întregi fără să se angajeze într-o politică socială privind locuințele. Un senator
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
plătirea regulată a chiriei, locuința socială rămânea un instrument de moralizare a maselor"6. Să nu uităm că asistența socială s-a constituit la începutul secolului, țintindu-și intervenția asupra clasei muncitoare urbane, pe care trebuia să o îndepărteze de socialism. Această clasă muncitoare urbană se distingea de masa asistaților persoane nevoiașe pe care asistența socială le trimitea în grija asistenței publice sau a carității private 7. S-a interpretat adesea că politica locuinței sociale a fost o întreprindere ce viza
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
marcată încă mult de diversitatea teritoriilor, recunoașterea politicilor locale părea să compromită imaginea republicană a unei națiuni unite și indivizibile. Fragilitatea consensului asupra regimului atrăgea temerea potrivit căreia acțiunea anumitor primării ar fi putut fi subversivă pentru ordinea republicană. De la socialismul municipal la municipalismul social Congresul de la Saint-Étienne din septembrie 1882 confirmase ruptura dintre socialismul revoluționar propăvăduit de Jules Guesde și curentul posibilist ce-l avea drept șef pe Paul Brousse. Partizan al unei strategii reformiste, acesta din urmă înțelegea ca
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a unei națiuni unite și indivizibile. Fragilitatea consensului asupra regimului atrăgea temerea potrivit căreia acțiunea anumitor primării ar fi putut fi subversivă pentru ordinea republicană. De la socialismul municipal la municipalismul social Congresul de la Saint-Étienne din septembrie 1882 confirmase ruptura dintre socialismul revoluționar propăvăduit de Jules Guesde și curentul posibilist ce-l avea drept șef pe Paul Brousse. Partizan al unei strategii reformiste, acesta din urmă înțelegea ca statul socialist să adopte o logică a angrenării: serviciile publice municipale trebuiau să permită
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și curentul posibilist ce-l avea drept șef pe Paul Brousse. Partizan al unei strategii reformiste, acesta din urmă înțelegea ca statul socialist să adopte o logică a angrenării: serviciile publice municipale trebuiau să permită eliberarea progresivă de economia burgheză. Socialismul municipal s-a revendicat mai întâi de la această doctrină a posibiliștilor; accepția s-a schimbat apoi, ca urmare a intervenției economice și sociale a comunelor. În ciuda opoziției lor față de strategia reformistă, socialiștii revoluționari au luat rapid cunoștință de interesul pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că primarul unei localități poate fi un sprijin important în perioada grevelor. Pe lângă acestea moștenirea Secolului Luminilor obligă! -, noile responsabilități ale primarului în materie de instrucție și educație fascinau socialiștii: ei contau pe educație în vederea ridicării poporului la înălțimea idealurilor socialismului. Dar, mai ales, ceea ce avea să unească posibiliștii și guediștii era posibilitatea de a înlătura monopolul serviciilor urbane (transport, apă, curățenie, iluminat...). Obiectivul era acela de a evita ca exploatarea muncii să fie dirijată către consumul de masă. Critica socialistă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Fără îndoială, ar trebui să caracterizăm mai bine etapele acestui interes în creștere al socialiștilor pentru nivelul comunal. Până în anii 1930, atunci când moștenitorii guedismului acaparau deja primăriile, ei își avertizau alegătorii că alegerile municipale erau ocazia de a îndepărta iluziile socialismului municipal. După Frontul Popular, experiența municipală devenea ocazia de a face dovada că erau cei mai buni gestionari ai industrializării societății. Comuna devenise pentru toate curentele socialiste "școala democrației", posibilitatea de a se educa din punct de vedere politic și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
A contrario, celelalte curente politice suspectau extinderea rolului comunelor de ideea revoluționară susceptibilă să încurajeze acțiunile subversive, mai ales împotriva regimului proprietății. În perioada interbelică, intervenția municipală nu este doar monopolul orientării socialiste. Jean-Pierre Gaudin distinge trei sensibilități în munici-palism: "socialismul municipal", "municipalizarea gestionară" și "cooperatismul municipal"35. Audiența "municipalismului cooperativ" a fost limitată de incertitudinea în privința a ceea ce aducea economia socială în raport cu solidarismul. Acest "municipalism cooperativ" îi seducea pe cei care doreau să intervină în habitatul muncitoresc, mai ales pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
10 aprilie 1898) la legea care instituia săptămâna de muncă de 40 de ore (21 iunie 1936), legislația socială se inspira în primul rând din solidarism pentru a implanta germenii statului-providență de după cel de-al Doilea Război Mondial 37. Alături de socialismul municipal propriu-zis, pledoaria pentru intervenția comunală era adesea opera publiciștilor moderați, care vedeau în municipalizare o manieră de a consolida ordinea socială. Un partizan al planificării urbane, G. Hottenger nu omitea să-și exprime neîncrederea față de ceea ce numim socialism municipal
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Alături de socialismul municipal propriu-zis, pledoaria pentru intervenția comunală era adesea opera publiciștilor moderați, care vedeau în municipalizare o manieră de a consolida ordinea socială. Un partizan al planificării urbane, G. Hottenger nu omitea să-și exprime neîncrederea față de ceea ce numim socialism municipal. Dacă militează totuși pentru extinderea intervențiilor municipale în câmpul politic și social, o face în măsura în care acestea sunt concepute pentru a răspunde funcțional la situațiile care nu trebuiau să presupună luări de poziție politică asupra rentei funciare și a profiturilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de poziție politică asupra rentei funciare și a profiturilor industriale și comerciale. Intervenția municipală trebuia să fie pentru acest curent o mișcare explicit depolitizată. Odată cu municipalismul social, este evident începutul intervenționismului public în problemele igienei, locuinței și serviciilor urbane. Realizările socialismului municipal au fost în principal de trei feluri: Multiplicarea serviciilor de asistență și de prevedere socială, organizarea camerelor de comerț și a bursei muncii, exploatate în regie de către serviciile de interes comun concesionate unor societăți private"38. De la caritate la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
creeze un birou de asistență pe care statul l-ar fi subvenționat cu până la 80 %, nu era aplicată în 1914 decât în aproximativ 70 % din cazuri"39. A rămas ca multiplicarea serviciilor de asistență și de prevedere să fie activitatea socialismului municipal cel mai bine tolerată de stat. Acest efort în favoarea ajutorului facultativ întărește marile legi ale asistenței adoptate în timpul celei de-a III-a Republici și pe care trebuiau să le pună în practică comunele în cadrul unor cheltuieli obligatorii 40
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
construcția de așezăminte școlare. Instrucția școlară, devenită gratuită în 1881 și obligatorie în 1882, este luată în grija statului începând cu 1889. În consecință, acesta își însușește și resursele locale care îi permit să finanțeze învățământul. Astfel, în sectorul educațional, socialismul municipal este stimulat să se ocupe de distribuirea materialului didactic, a îmbrăcămintei gratuite, a burselor pentru învățământul superior. Această investiție era stimulată de figura institutorului secretar al primăriei, care lupta în numele științei împotriva obscurantismului Bisericii și a înfumurării proprietarului castelului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de distribuirea materialului didactic, a îmbrăcămintei gratuite, a burselor pentru învățământul superior. Această investiție era stimulată de figura institutorului secretar al primăriei, care lupta în numele științei împotriva obscurantismului Bisericii și a înfumurării proprietarului castelului. În varianta sa cea mai depolitizată, socialismul municipal tindea să răspundă cu precădere problemelor de igienă. Înființarea băilor și a spălătoriilor publice gratuite sau cu preț redus, amenajarea dispensarelor, a piscinelor, a terenurilor de sport și a coloniilor de vacanță acesta era arsenalul acțiunii municipale în domeniu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a deschis calea spre tentațiile eugeniste 42, dar a făcut apel în aceeași măsură și la crearea serviciilor colective. Cât despre bursa muncii, capabilă să susțină greve sau să investească în transportul comun, aceasta ținea exclusiv de acțiunea comunelor progresiste. Socialismul municipal a inaugurat așadar intrarea orașelor în acțiunea economică. Este adevărat că în practică, după cum subliniază André Bruston: "Nu era ușor nici măcar pentru cei mai convinși dintre posibiliști de realizarea în comună a tot ceea ce statul impunea, de la asistență la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reziste regiilor municipale. Consiliul de Stat evită în aceeași măsură cvasitotalitatea operațiilor cu caracter comercial și industrial care par a depăși stricta asistență și concurează întreprinderile clasice (consultații juridice gratuite, distribuția de produse farmaceutice cu preț redus etc.). În sfârșit, socialismul municipal se confruntă cu regularitate cu multiplicarea tutelelor serviciilor tehnice ale statului (Drumuri și Poduri, Spațiu rural). Această frână pusă de către statul central dezvoltării serviciului public la scară municipală va reactualiza în rândul socialiștilor problema etatizării. Ideea naționalizării transporturilor, a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Braudel Fernand (1987), Grammaire des civilisations, Paris, Arthaud-Flammarion. Bruneteaux Patrick (1993), "Le désordre de la répression en France, 1871-1921. Des conscrits aux gendarmes mobiles", Genèses, sciences sociales et histoire, nr. 12, "Maintenir l'ordre", mai, pp. 30-46. Bruston André (1977), "Le socialisme municipal: tradition, illusion, trahison?", Espaces et sociétés, nr. 20-21, martie-iunie, pp. 15-28. Castel Robert (1995), Les métamorphoses de la question sociale. Une chronique du salariat, Paris, Fayard. Chaudun Nicolas (2000), Haussmann au crible, Paris, Éditions des Syrtes. Colectiv (1981), La question
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ideologiei politicii locuinței / 83 Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii / 83 Aplicarea principiilor solidariste / 89 Promovarea unei elite muncitorești urbane / 91 O inflație a reglementări puțin constrângătoare / 96 Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul municipal la municipalismul social / 103 Statul ca fondator al socialului și al urbanului / 106 Urbanul contra orașului / 109 Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii / 109 Raționalizare tehnică versus revendicări politice / 114 Partea a doua Planificarea urbană. O
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru campania electorală a Partidului Republican, Paris, Librairie Félix Alcan, 1924, pp. 359-360. 37 Vezi Jacques Donzelot, L'invention du social. Essai sur le déclin des passions politiques, Paris, Fayard, 1984 (reeditată la Seuil, "Point", 1994). 38 André Bruston, "Le socialisme municipal: tradition, illusion, trahison?", în Espaces et sociétés, nr. 20-21, martie-iunie 1977, p. 25. Vom găsi în acest articol o descriere a realizărilor din Europa. 39 J.-C. Thoenig, "Le marché politique et l'allocation bureaucratique sous la IIIe République
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca în cazul lui Radu Teglaș din Septembrie (1977) sau al lui Ștefan Barcian din Zăpada niciodată stinsă (1979); secretarul de partid care se poartă cu omenie, contracarând neglijența ori reaua voință a directorilor (Septembrie); tânărul sărac, aderând la „valorile” socialismului și convertindu-i la ele și pe cei proveniți din familiile bune (E târziu pe steaua polară, 1982) sau cel care, dimpotrivă, produs al lumii bune, se „dezmeticește” (Floarea de piatră, 1988). Conformismul temelor și al opticii teziste este compensat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
adevărat ca Levinson din Înfrângerea, romanul lui Fadeev, recenzat de Ștefan Luca (...). Flacăra - se spune în cuvântul înainte - își propune să oglindească în paginile sale viața nouă a poporului nostru muncitor, faptele sale vitejești în lupta pașnică de construire a socialismului - lupta sa neobosită pentru însușirea culturii socialiste. Flacăra își propune, de asemenea, să facă cunoscute cititorilor săi uriașele realizări ale oamenilor sovietici, constructori ai comunismului, succesele popoarelor din țările de democrație populară (...). Este limpede că, dat fiind specificul revistei, printre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]