7,470 matches
-
politic” și care susține că artificialul, fantasma, falsul, au fost îndepărtate ca un decor odată cu evenimentele din decembrie 89. Este de subliniat însă că în poveștile din Vremuri second-hand, sentimentul de fals și neverosimil e asociat cu preponderență vieții de după socialism, iar nu celei sovietice, rememorată de cei mai mulți dintre protagoniști într-un cadru afectiv mult mai consistent. Istorii afective de revendicat O privire emoționantă spre trecut, posibilă prin privilegierea poveștilor unor femei care se autoreprezintă din punctul de vedere al unei
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
pentru al doilea mandat, șefia Uniunii Scriitorilor. A fost sărbătorit cu fast la aniversarea a 70-a. A încetat din viață în 1974, la vârsta de 72 de ani. În perioada interbelică, Zaharia Stancu a trecut de la orientarea gândiristă la socialismul militant. În război a avut o atitudine vehement antifascistă, accentuată spre finele conflictului, fapt pentru care a petrecut un scurt timp de detenție în lagărul de la Târgu-Jiu. A fost acuzat de catre unii critici (Ion Coja) că a manifestat o atitudine
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
afla cu Gheorghiu-Dej, cel din urmă având abilitatea de a părea „inofensiv”). Alții au susținut că apartenența lui Sadoveanu la Francmasonerie, care îi avea ca membrii pe extremiștii de stânga pe Mihai Ralea și Alexandru Claudian, facțiune care susținea oficial socialismul evolutiv, parteneri obișnuiți ai comunismului și care sancționa suprimarea francmasoneriei. Conform lui Adrian Cioroianu, Sadoveanu nu era un „delegat al comunizării”, iar rolul său în acest proces este unul care face obiectul multor dezbateri. Descriind „conversia la filosovietism” ca fiind
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
modului de afișare a icoanelor ortodoxe creștine în sălile de clasă, el a apărat un astfel de afișaj, etichetând oamenii care s-au opus ca „fanatici ai drepturilor omului”. În "„Omul recent”", Patapievici are o critică a ideologiilor moderne, inclusiv socialismul, multiculturalismul și postmodernismul, susținând că singura cale de separare a "răutății" din societatea modernă este de a reveni la creștinismul tradițional. Referitor la regimurile totalitare, într-o discuție despre cartea lui Timothy Snyder "„Bloodlands. Europe Between Hitler and Stalin”" (Basic
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
transformări profunde. Privilegiile feudale, aristocratice și religioase au dispărut, iar principiile vechi despre tradiție și ierarhie au fost brusc răsturnate prin formula sacră „"Liberté, égalité, fraternité"”. La nivel global, revoluția a accelerat ascensiunea republicilor și instaurarea democrațiilor, răspândirea liberalismului, naționalismului, socialismului și secularismului, dezvoltarea ideologiilor moderne și conceptul de război total. Unele dintre documentele sale importante, cum ar fi Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, au lărgit sfera drepturilor omului, incluzând femeile și sclavii. Forma de guvernământ a Franței era monarhia
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
trebuit să-l desemneze pe Victor Ponta drept prim-ministru și l-a însărcinat cu formarea guvernului (cabinetul de miniștri). Pe parcursul ultimului deceniu al secolului trecut, partidele care au format PSD au avut programe și practici de guvernare variind de la socialism democratic (PSM, PS) și social-democrație (PSDR), la o combinație de democrație-socială și pragmatism în ale guvernării (PDSR). PSD, format în 2001 prin uniunea Partidului Democrației Sociale din România cu Partidul Social Democrat Român, are o doctrină social-democrată aflată în legătură cu social-democrația
Partidul Social Democrat (România) () [Corola-website/Science/297687_a_299016]
-
VI, VII, 1903. "Protecționismul englez, I," semnat St. Petică, în „Economia națională”, XXVII, nr. 9, septembrie 1903. "Protecționismul englez, II," semnat St. Petică, în „Economia națională”, XXVII, nr. 11, noiembrie 1903. ARTICOLE PUBLICATE ÎN ZIARE ȘI REVISTE Munca, V 1894 "Socialismul la sate", semnat Stiopca, în Munca, V, nr. 10, 1 mai 1894. Lumea Nouă, Anul II, 1896 "Cum se face averea - Pilde de despoiare -," semnat Erics, II, nr. 415, 24 ianuarie 1896. "Pieirea satelor răzeșe", semnat Erics, II, nr. 415
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
II, nr. 415, 24 ianuarie 1896. "Pieirea satelor răzeșe", semnat Erics, II, nr. 415, 24 ianuarie 1896. "Din portul Brăila", semnat Erics, II, nr. 539, 2 iunie 1896. "Barbariile din portul Brăila", semnat Erics, II, nr. 542, 5 iunie 1896. "Socialismul la sate", semnat Erics, II, în Lumea nouă, nr. 614, 20 august 1896. "Țăranii și mișcarea politică", semnat Erics, II, nr. 631, 7 septembrie 1896. "Românii din Ardeal", semnat Erics, 20, IX. Lumea Nouă Literară și Științifică, Anul II, 1896
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
forțele comuniste. Modelul stalinist a dominat întreaga viață politică, social-economică și culturală între anii 1948-1965. Regimul Ceaușescu (1965-1989), practicând o oarecare destindere și liberalizare în primii ani, a readus în prim-plan modelul stalinist și mai mult chiar, a instaurat socialismul dinastic. Paralel cu lupta pentru cucerirea puterii politice, autoritățile comuniste au declanșat acțiunea de reprimare a tuturor elementelor necolaboraționiste, a unui număr impresionant de persoane prezente în campania de rezistență împotriva comunismului și a luptei pentru victoria partidelor democratice. La
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
din 1873 că vina pentru acea criză ar fi avut-o evreii, tot așa au găsit naziștii aceeași explicație facilă pentru eșecul german în primul război mondial și pentru marile crize economice din perioada interbelică. Ca toate ideologiile vremii (liberalismul, socialismul), și fascismul german în variantă nazistă era fascinat de scientism (convingerea că "tot faptul vieții umane trebuie să fie orientat și să ia lecții din descoperirile științelor" (secțiunea "Spencer's Scientism", în articolul "Education" în Britannica online dec. 2012). Popularizarea
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
rămas un centru al lumii arabe până în 1535 când a fost încorporat în Imperiul Otoman. În 1915, trupele britanice au cucerit Irakul și au stabilit aici mandatul Ligii Națiunilor. Irakul devine independent în 1932. Partidul Ba'ath (care îmbină ideologia socialismului arab cu naționalismul și pan-arabismul) a preluat controlul țării în 1968, și a impus o stăpânire strictă, mai ales după ascensiunea la putere a lui Saddam Hussein (1979). În anii '80 (1980-1988), Irakul a fost implicat într-un război lung
Irak () [Corola-website/Science/296842_a_298171]
-
ales cu "Așa grăit-a Zarathustra". Încă din gimnaziu este preocupat de literatură. Primele sale încercări literare însă au fost probabil distruse de el însuși, la fel ca primele sale jurnale. Din 1899, tânărul de șaisprezece ani este atras de socialism. Deși prietenul și mentorul său politic Rudolf Illowý este exmatriculat din cauza mașinațiunilor lui socialiste, Kafka rămâne fidel convingerilor sale și poartă în continuare cu mândrie o garoafă roșie la butonieră. După absolvirea examenului maturității ("Abitur") în anul 1901 cu calificativul
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
de Klaus Hermsdorf, demonstrează nu doar măiestria cu care Kafka stăpânea limbajul birocratic, dar și un anumit grad de implicare socială, o dorință de a corecta problemele societății. Kafka empatizează cu muncitorii și asistă la demonstrațiile acestora. Înclinarea lui spre socialism își are originea în copilărie, când comportamentul opresiv al tatălui care își trata angajații de la magazin ca pe niște « inamici plătiți » l-a făcut să se revolte. Franz Kafka nu a ezitat să ridiculizeze rigiditatea birocratică a slujbei sale. Presiunea
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
sectoarelor a ajuns la 22. În toamna anului 1956 a avut loc la Budapesta revoluția ungară din 1956. Aceasta a început la 23 octombrie cu un marș studențesc. Primul ministru Imre Nagy, având și sprijinul armatei, a încercat instituirea unui „socialism cu față umană”, dar revoluția a fost înfrântă de tancurile armatei sovietice, centrul Budapestei fiind distrus la doar 11 ani după terminarea celui de-al doilea război mondial. Au urmat ani de represalii. Din 1960 situația s-a schimbat, regimul
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
fost redus la minimum . Acest proiect de reconstruire a Bucureștiului, cuprindea o serie de clădiri cum ar fi: Palatul Parlamentului - Casa Republicii, Ministerul Apărării Naționale, Casa Radio, Hotelul Marriott - Casa de Oaspeți, Casa Academiei Române, Parcul Izvor și Bulevardul Unirii - Victoria Socialismului. În 1989 costurile clădirii erau estimate la 1.75 miliarde dolari SUA, iar în 2006 la 3 miliarde Euro . Pentru realizarea acestei impunătoare clădiri s-au folosit: La construcție au participat 700 arhitecți și aproximativ 20.000 muncitori care au
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
o luptă împotriva obscuratismului, autoritarismului țarist și militarismului. Pentru cei cu orientări politice de dreapta, războiul era unul al achizițiilor. Obiectivele de război au devenit după 1917 sursă principalei fracturi dintre forțele de stânga și cele de dreapta din Germania. Socialismul s-a radicalizat în Franța și în Germania, chiar și în Marea Britanie apărând fenomene marginale. În Germania, mișcarea socialistă se scindează, căci erau socialiști care doreau o pace fără anexiuni și fără despăgubiri și erau socialiști care susțineau ideea decompensării
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
de a încuraja acordarea cetățeniei americane pentru armeni. Realmente Imperiul Otoman are o priză foarte proastă în vest. 1895-96 avem și primele reacții violente a populației armene. O problemă este istoria conflictuală. Există și o parte revoluționară p combinație între socialism și naționalism. După 1908, revoluția junilor turci și acest proces care de democratizeze. Să facă un stat e inspirație britanică, această revoluție, a avut o întorsătură naționalistă. Junii turci se lovesc de rezistență religioasă. Cea de-a doua problemă este
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
concentrată pe statornicirea militară și buna securitate. Slăbiciunea instituțiilor parlamentare și proasta gestionare a economiei a condus la tulburări și la influența și a altor ideologii. A fost un teren fertil pentru mișcările ce susțineau naționalismul arab, naționalismul sirian și socialismul, ce reprezentau elemente nemulțumite ale societății. Printre nemulțumiți se numărau și minorități religioase, care cereau o reformă radicală. În noiembrie 1956, ca rezultat direct al Crizei Suezului, Siria a semnat un pact cu Uniunea Sovietică. Acesta a dat un punct
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
raționalismului critic. Pe această linie, Popper critică ceea ce el numește ""Istoricism"" (""The Poverty of Historicism"", "Mizeria Istoricismului", 1957), concepție, după care evoluția istorică a umanității ar fi predeterminată pe baza unor reguli intrinsece. Se recunoaște aici doctrina lui Marx asupra socialismului științific, care părăsește terenul unei analize formulate de el însuși, pentru a se face profetul unei societăți viitoare, legitimând regimurile autoritare. Popper consideră democrația pluralistică, cu toate imperfecțiunile sale, ca formă de organizație statală care are drept scop garantarea libertății
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
adus puține contribuții teoretice noi. Mai degrabă, stalinismul este o interpretare a ideilor celor de mai înainte, un anumit sistem politic clamând că aplică acele idei în moduri potrivite cu nevoile de schimbare ale societății, așa cum a fost tranziția de la „socialismul în pas de melc” de la începutul anilor treizeci la industrializarea forțată a planurilor cincinale. Uneori, termenul compus marxism-leninism-stalinism, (sau "învățăturile lui Marx, Engels, Lenin și Stalin"), era folosit pentru a demonstra pretinsa moștenire și succesiune. În același timp, multe persoane
Stalinism () [Corola-website/Science/298236_a_299565]
-
o mică parte a economiei, în mod special în agricultură. A înlocuit politica "comunismului de război", care fusese folosită pe timpul războiului civil și care a fost socotită nepotrivită pentru o țară subdezvoltată ca Rusia, cu un soi de politică a "socialismului de piață", de aceea industriile naționalizate (deținute de guvern) au avut permisiunea să lucreze în mod autonom, în timp ce în agricultură a fost introdus un sistem de piață. Pentru a explica NPE, Lenin a spus: "Noi nu suntem suficient de civilizați
Noua Politică Economică () [Corola-website/Science/298239_a_299568]
-
piață", de aceea industriile naționalizate (deținute de guvern) au avut permisiunea să lucreze în mod autonom, în timp ce în agricultură a fost introdus un sistem de piață. Pentru a explica NPE, Lenin a spus: "Noi nu suntem suficient de civilizați pentru socialism", referindu-se la faptul că Rusia era în primul rând o națiune agricolă, cu o populație urbană restrânsă numericește și cu o bază industrială slabă și de aceea nu îndeplinea criteriile economice necesare pentru socialism. NPE a reușit să refacă
Noua Politică Economică () [Corola-website/Science/298239_a_299568]
-
suntem suficient de civilizați pentru socialism", referindu-se la faptul că Rusia era în primul rând o națiune agricolă, cu o populație urbană restrânsă numericește și cu o bază industrială slabă și de aceea nu îndeplinea criteriile economice necesare pentru socialism. NPE a reușit să refacă economia după devastările pricinuite de primul război mondial, revoluția rusă și războiul civil. Cel mai important, a crescut enorm producția agricolă și a pus capăt foametei. Această politică a fost abandonată la câțiva anui după
Noua Politică Economică () [Corola-website/Science/298239_a_299568]
-
cel mai slab stat imperialist, acela fiind Rusia. Oricum, dacă revoluția se putea produce numai într-o țară slab dezvoltată, aceasta ridica o mare problemă: o asemenea țară subdezvoltată nu era capabilă să dezvolte un sistem socialist, (în teoria marxistă, socialismul este stadiul de dezvoltare care ar fi urmat după capitalism și ar fi fost precursorul comunismului), deoarece capitalismul nu ar fi fost dezvoltat complet într-o asemenea țară și deoarece puterile externe ar fi încercat să zdrobească revoluția cu orice
Leninism () [Corola-website/Science/298234_a_299563]
-
deoarece capitalismul nu ar fi fost dezvoltat complet într-o asemenea țară și deoarece puterile externe ar fi încercat să zdrobească revoluția cu orice preț. Pentru rezolvarea acestei probleme, Lenin propunea două soluții posibile: Oricare ar fi fost calea urmată, socialismul nu ar fi putut supraviețui numai într-o țara săracă. De aceea leninismul chema la revoluția mondială într-o formă sau alta. Leniniștii din ziua de azi văd deseori globalizarea ca pe o formă modernă de imperialism. Către sfârșitul deceniului
Leninism () [Corola-website/Science/298234_a_299563]