7,303 matches
-
perpetuează în timp, ad infinitum, tradiția istorică lăsată moștenire de generațiile primordiale, expresia liturgică a sufletului românesc. Schimbând direcția de înaintare și luând-o pe calea cunoașterii catafatice, Delavrancea își precizează din ce în ce mai clar concepția biologizantă a națiunii: "Părinții moșii și strămoșii, ne sunt patria; ei care au vorbit aceiași limbă, cari au avut acelaș dor, aceleași suferințe și aceleași aspirațiuni, e adevărata noastră patrie" (pp. 7-8). Națiunea este o realitate biologică transistorică, o "matcă fără sfârșit" din care ies "generații una
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este o realitate biologică transistorică, o "matcă fără sfârșit" din care ies "generații una din alta și se duc pe rând" (p. 7). Generațiile care se succed și pier una după alta păstrează însă același sânge al românității, cu care strămoșii actualilor români au sfințit, prin jerfa lor, pământul lăsat în moșie. Îndepărtându-se ireversibil de concepția voluntarist-civică a naționalismului propusă de Renan, Delavrancea se lasă purtat către o tot mai acută rasializare a națiunii. "Conștiința de rassă" este cea care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
frenezia morții, a morții glorioase pentru patrie. [...] Copii, învățați din fiorul care a cuprins Franța și-a înălțat-o în iubirea lumei, cum se apără scumpele amintiri ale trecutului, cum trebuie să murim pentru țara părinților, a moșilor și a strămoșilor noștri! (Delavrancea, 192-, pp. 12-13). Lăsați-vă cuprinși de frenezia morții! Învățați să trăiți fiorul care vă poartă spre moarte! cutremurătoare îndemnuri pedagogice... Delavrancea dă expresie tragică, prin timbrul său oratoric, unui cult patriotic al morții, cu rădăcini reperabile și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o mașină fără viață, o monstruozitate, ce nu poate subzista decât prin forță brutală și împrejurări" (Arifeanu, 1921, p. 9). Națiunea Românească este definită ca fiind "totalitatea oamenilor cari vorbesc limba românească, au religia creștină-ortodoxă, au aceleași obiceiuri moștenite de la strămoșii Romano-Daci, au același trecut glorios, aceleași speranțe, aceleași aspirații pentru viitor" (p. 13). Deși definiția este turnată într-o formă maximalistă, astfel încât să stea la baza formării "Imperiului tuturor Românilor", "în vinele cărora curge acelaș dor frățesc" (p. 13), nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
destinați să devină prin firea lucrurilor și forța împrejurărilor apărătorii în primele rânduri ale civilizației apusene" (ibidem, p. 21). Criticismul proclamat cu emfază trecea pe plan secund pentru a permite exprimarea unor idei auto-glorificante ale românității ca protector al occidentalității: "strămoșii noștrii au jucat un rol considerabil în istoria universală. In împrejurări extrem de dificile, Românii și-au îndeplinit cu toate acestea misiunea de apărători ai civilizației apusene" (ibidem, p. 23). Acestea constituie, considerăm, elemente suficiente pentru a sprijini concluzia că, în pofida
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pământului și a credinței, prilej cu care românii s-au ridicat veacuri de-a rândul ca stăvilarul "Europei întregi împotriva asaltului mahomedan" (p. 91). Credința ortodoxia a fost scutul neamului împotriva vitregiei istoriei. Înarmați sufletește cu credința ortodoxă în Dumnezeu, "strămoșii noștri au făcut minuni"! "Cu Dumnezeu, Românul e tare. S-a dovedit mai tare ca orice neam. Cu Doamne ajută, răzbește prin orice. Doamne ajută a fost în viața românească secretul succesului, cheia biruinții și a rezistenții" (p. 92). Iar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Urmărind desfășurarea sbuciumatei dar frumoasei noastre istorii, sunt sigur că tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justificată mândrie: ei vor vedea că suntem unul din cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechiu din sud-estul european. Strămoșii noștri Dacii sau Geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de Hristos. Istoria nu le cunoaște altă patrie decât aceea în care trăiesc și astăzi urmașii lor. Noi suntem de aici" în timp ce toți vecinii noștri au venit mult mai tâziu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sa și mai adâncă în istorie, este vizibilă și în discursul didactic al manualelor de istorie. În Istoria antică și medie a României (sic!), originea românilor este înrădăcinată în traci: în traci "trebuie să-i vedem pe cei mai îndepărtați strămoși direcți ai poporului nostru" (Daicoviciu et al., 1984, p. 22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității greacă, romană, persană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
declarată încheiată înainte de contactul cu slavii. Spre exemplu, manualul de Istoria Patriei (un titlu cu reminiscențe staliniste, vădind doctrina patriotismului socialist, dar care își va continua cariera didactică în această formă până în 1989) afirmă sentențios "Dacii și romanii au fost strămoșii poporului român" (Almaș și Petric, 1966, p. 16). Cât despre slavi, unii dintre ei "au rămas în Dacia și s-au amestecat cu daco-romanii" (p. 19), însă influența lor asupra populației autohnone a fost neglijabilă. Ființa etnică a românilor era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea verticală a timpului, unde îmbracă forma priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii sunt unul dintre cele mai vechi popoare din Europa" (Scurtu et al., 2001, p. 5). Avatarurile naționalismului fanatic răbufnesc în aceste expresii ale centralității spațiale și primordialității temporale ale românității. Românii, a căror europenitate este incontestabilă ("Românii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la care ne-am angajat, din proprie inițiativă, să fie considerată și ca o îndatorire morală față de generațiile viitoare umbrăreștene, socotind că vor simți nevoia de a lua cunoștință de preocupările, greutățile, vicisitudinile și realizările cu care s-au întâlnit strămoșii noștri mai îndepărtați ori mai apropiați. Nădăjduim că cititorii vor simți și trăi o dată cu noi emoția și pioșenia și că vor continua, la rându-le, să scoată din uitare ceea ce noi nu am reușit, datorită condițiilor nu întotdeauna prielnice demersului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Iași și București, cărora le-au fost prezentate unele materiale descoperite în zonă, cele considerate mai reprezentative. 3. Urme ale civilizației geto-dacice și daco-romane „Grija pioasă și stăruitoare a națiunii noastre pentru urmele antice, lăsate în pământul țării de strămoșii dacoromani, ar da vieții sufletești a întregului popor un orizont mai larg, reînviind o tradiție nobilă”. V. Pârvan Dintre numeroasele puncte arheologice locale, în care au fost identificate urme materiale ce se pot încadra în cultura și civilizația strămoșilor noștri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de strămoșii dacoromani, ar da vieții sufletești a întregului popor un orizont mai larg, reînviind o tradiție nobilă”. V. Pârvan Dintre numeroasele puncte arheologice locale, în care au fost identificate urme materiale ce se pot încadra în cultura și civilizația strămoșilor noștri daci și romani, le vom prezenta pe cele mai semnificative. În rândurile precedente am consemnat deja situații și obiecte rezultate în urma cercetărilor de suprafață, ce conving asupra existenței unei civilizații geto-dacică numită clasică în literatura de specialitate, adunate pe parcursul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sus, se găsesc în colecția autorului. După cum se poate observa, s-au descoperit numeroase dovezi arheologice, ce atestă o intensă viețuire omenească pe aceste locuri și în perioada în care s-a format și s-a extins cultura și civilizația strămoșilor noștri direcți, geto-dacii și romanii. Prin urmare, prea insistentele negații care se fac cu privire la rădăcinile milenare ale etniei românești nu pot și nu trebuie acceptate sub nici un motiv. Credem că din datele prezentate, referitoare la urmele arheologice depistate de noi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pădurilor de odinioară. A doua legendă, mai plauzibilă decât prima, are ca protagonist pe un viteaz din oastea marelui Ștefan, pe nume Umbrea, și se situează în consens cu concepția veche potrivit căreia „toate satele vreau să se tragă din strămoșii dăruiți de Ștefan pentru vitejie”, remarcă evidențiată undeva de marele istoric Nicolae Iorga. Așadar, pentru vitejie în luptă, pentru credință și devotament față de țară și domn, Ștefan cel Mare poate să fi dăruit lui Umbrea moșia ce merge din apa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de zloți și de lei și de galbeni și de alte nevoi să putem să trăim în țară la locul nostru”. Trebuia să fie cineva cu rădăcinile adânc împlântate în trecut, cu legături indestructibile în urmă față de locuri și de strămoși, ca să țină atât de mult la această stare de fapt încât să înscrie nevoia și dorința de a vrea cu orice preț „să putem să trăim în țară la locul nostru”, într-o vreme când mutarea de pe o moșie pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se găsea o colectivitate de oameni, în frunte cu vornicul satului, astfel că e greu de conceput și de acceptat că toți acești oameni și-ar fi îngăduit sacrilegiul unui sprejur. E demn de crezut că ei cunoșteau bine de la strămoșii lor hotarele cele vechi, hotare care inițial se păstrau și se apărau prin jurământ sau, cum consemnează unele acte, cu gura, până la apariția mai recentei expresii „ai carte, ai parte” care înfățișează o realitate a timpurilor moderne, când „cuvântul dat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
buni de târg de Tecuci” oamenii din Țigănei, de bună voia lor, „și-au vândut ei satul ce-i mai sus scris, Țigănei, ce să chiamă La Dimaci, ce este în ținutul Tecuciului, din drese de danie ce au avut, strămoșii lor Alexa și Jurca și Dragoșe și Jurje de la Ștefan-vodă, giupânului Criste, vornicului celui mare, drept o sută de galbeni de aur”. Deși câteva nume sunt puțin diferit redate, Jurca în loc de Giurca, Jurje în loc de Giurge, nu încape nici o îndoială că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
procedat și în ispisoacele emise de Vasile Lupu. Din vechile hrisoave domnești se înțelege că termenul ocină, poate avea următoarele accepții: a - proprietate agricolă; b - proprietate imună; c - proprietate strămoșească, „pământ moștenit din generație în generație sau stăpânit din moși strămoși”. Acest ultim sens prezintă un interes aparte atunci când prin el ni se poate sugera sau indica cum o astfel de ocină reprezintă locul de obârșie al celui căruia i se desemnează dreptul de stăpânire printr-un act de acest gen
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și interpretarea lor corespunzătoare ne pot oferi informații cu mult mai aproape de realitatea demografică din satele românești, ne pot dovedi existența unei populații stabile, legate de aceste locuri prin puternica ancoră a obârșiei din neam în neam, din moși și strămoși, creșterea demografică realizându-se pe calea sporului natural, în primul rând, și nu altfel. Se dovedește că permanența și continuitatea românească în satele noastre și în țară este o realitate care nu poate fi dezmințită prin diverse afirmații pripite sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diverse afirmații pripite sau sub pretextul „obiectivității istorice” făcute cu rea-credință și interesat, afirmații ce cu prea multă ușurință au găsit „credit” în anumite lucrări ce au avut în atenție aspectele privind înființarea și evoluția satelor românești. Străvechile vetre ale strămoșilor, cum sunt și acestea din hotarele în care au viețuit și evoluat comunitățile umbrăreștene, stau mărturie indisolubilei și inconfundabilei noastre entități afirmată în străbunele hotare de-a lungul veacurilor. Căci, într-adevăr, dacă „viața modestă de la sate nu lasă alte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Deli Gheorghe” cu feciorii ei, face zapis lui Ion Racoviță prin care scrie, „am dat și am dăruit toată partea noastră dintr-un vad de moară ce avem pre apa Bârladului la târgu la Tecuci, care vad avem noi de la strămoșul nostru di la Deli Gheorghi”, ei nu dau numai vadul propriu-zis, ci venitul ce rezulta și li se cuvenea din măcinișul pentru care se lua vama corespunzătoare. Revenind la problematica morilor umbrăreștene, prima informație clară și indubitabilă despre existența unei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unei singure mâini în întreaga comună. Partea bună rămasă de pe urma acestei forme cooperatiste rezidă în faptul esențial că țăranii au putut intra mai ușor în stăpânirea pământului, pe care l-au lucrat și udat cu sudoarea muncii lor moșii și strămoșii, iar Casa Rurală s-a dovedit a fi o instituție bancară benefică țăranilor, în sensul că nu a recurs la execuții silite sau la confiscarea loturilor acelor țărani care nu au reușit să fie punctuali cu achitarea sumelor pentru lotul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
grădini ori în îngrăditura unor ogrăzi și gospodării vecine ulițelor. Spre exemplu, grădina părinților semnatarului acestor rânduri avea spre vest locul numit „ulița lui Ilie Dănăilă”, prinsă în proprietatea noastră, pentru că se afla din vechime pe stânjenii de moșie ai strămoșilor noștri. La răsărit de noi se afla „ulița lui Darie Dănăilă”, căci înainte de perioada primului război mondial ducea la casa acestuia, prinsă apoi în curtea unui vecin al uliței. Înainte cu mulți ani, ele fuseseră căi de circulație și li
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
speranța urmau să-și găsească împlinirea în desființarea boierescului, deci încetarea obligației de a face zile de clacă pe moșiile proprietarilor, în înfăptuirea unei reforme agrare prin care țăranul eliberat să devină proprietar al pământului muncit de el și de strămoșii lui generații de-a rândul. Era acesta un deziderat legitim nu numai sub aspect umanitar, cât mai ales din punct de vedere al dreptului istoric. Acum, după ce am parcurs documentar traseul istoric urmat de satele umbrăreștene până aici, văzând cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]