8,805 matches
-
care mi le pricinuise cândva. Dumnezeule, cum cad răpuși cei tineri și frumoși, și cum numai sunt de văzut! Și mă gândeam la Hartley pe bicicleta ei, și la fața pură și deschisă pe care o avea atunci, atât de straniu asemănătoare și neasemănătoare cu fața ei bătrână și ostenită, care suferise și păcătuise în toți acești ani, cât eu colindasem pe alte tărâmuri cu Clement și Rosina și Jeanne și Fritzie. „Vai, dragostea mea, mă nedreptățești alungându-mă brutal, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îmbrăcase masca unei acceptabile imitații de iunie, hotărâse acum să joace rolul lunii martie. Dinspre mare bătea un vânt rece care aducea ploaia în rafale dezordonate, agresive, asemenea unor pietricele zvârlite în geamurile din spate. Casa trepida toată de zgomote stranii, de încordări și scârțâieli, iar perdeaua de mărgele răpăia la intervale neregulate în clincăneli nervoase, sacadate. Mi-am căutat jerseul irlandez și, în cele din urmă, l-am găsit prin păturile și pernele ce continuau să zacă pe podeaua din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
se întindea până în bucătărie. Eram nedumerit și de un zgomot care venea din exterior, dinspre mare, un vuiet prelungit, repetat, asemănător geamătului sirenei de ceață a unui vapor. Niciodată până acum nu auzisem o sirenă de ceață pe marea asta straniu de nepopulată. Poate că era vorba de un vapor care se rătăcise și care, în curând, după un răstimp de tăcere, o să se zdrobească de stâncile mele, cu un vacarm de neînchipuit? Vuietul sirenei de ceață, dacă asta o fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu capul bălăbănindu-mi-se și o durere violentă în ceafă. Mi-am adus aminte că avusesem un vis curios, anume că fusesem prins de o furtună de zăpadă și înghețasem de moarte. Îmi veneau în minte frânturi din spusele stranii ale lui James. M-am ridicat în picioare, îngrozitor de amețit, m-am târât până sus, m-am trântit pe pat, și am căzut într-un soi de somn, asemănător cu o comă. M-am deșteptat târziu, nesigur dacă e dimineață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
impregnat de apă, cu ochii întredeschiși și cicatricea de pe buză. Trăiam absența lui definitivă ca pe o experiență cu neputință de conceput. Fuseserăm un scurt timp împreună; și venise la mine ca la moarte, ca la călăul lui. Pe ce stranie cale a întâmplării, plină de atâta alte posibilități, își croise drum către poalele acelei stânci abrupte, de care se căznise iar și iar să se agațe, pentru a se smulge din marea înșelătoare și ucigașă? Ar fi trebuit să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Și atunci mi-am amintit că numai cu o frântură de secundă înainte de a mi se fi izbit capul de stâncă și de a mă fi cufundat în beznă, văzusem altceva. Văzusem lângă capul meu un alt cap mic și straniu, cu dinți înfiorători, și un gât lung, negru și arcuit. Monstruosul șarpe marin fusese în cazan, cu mine. Mi-am deschis larg ochii și m-am uitat în jur, gâfâind, cu inima bătându-mi violent. Totul era neschimbat, focul scânteia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pierdute. Întinsese oare un tentacul al minții sale, îl găsise pe Titus și-l adusese aici, ținându-l sub supravegherea sa ca printr-un fir nevăzut, un fir de atenție continuă ce se rupsese atunci când James se îmbolnăvise atât de straniu, după ce mă salvase din mare? Cuvintele lui James când aflase de moartea lui Titus, fuseseră: „Ar fi trebuit să-l țin sub control“ de parcă simțise, într-un fel, că accidentul se întâmplase din vina lui. Există într-adevăr o neîntreruptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o greșeală. Nu aveam nici o îndoială că James se stinsese din viață. Se stinsese liniștit. Simțeam o durere profundă, care se cuibărise în mine și stătea neclintită de parcă s-ar fi temut să miște. Și mai încercam o senzație nouă, stranie, pe care n-o mai simțisem niciodată până atunci, și mi-a trebuit câtva timp până s-o recunosc drept „singurătate“. Fără James, eram, în sfârșit, singur. Cât de mult mă bizuisem totuși pe prezența lui în lume, de parc-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
acea viziune a “întregii realități“ de care spusese el că ți se înfățișează în momentul morții și de care trebuie să și profiți instantaneu? O fi plecat cu nerăbdare la marele rendez-vous și o fi fiind acum „eliberat“ în cine știe ce straniu paradis de iertare, sau ce-o mai fi însemnând și asta? Ori poate că, îndurerat și slab ca umbra lui Achile, e captiv în cine știe ce purgatoriu, unde-și izbăvește niște păcate pe care eu nici nu mi le pot măcar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
șanțurile acelea moi și de lacrimile care le umpleau în tăcere. Spunea că avea să moară într-o explozie de zgomot, și zile întregi țineam deschis pick-up-ul, care cânta Wagner, și beam whisky și așteptam împreună. A fost cea mai stranie așteptare de care-mi amintesc vreodată, pentru că era și nu era o așteptare. În felul în care ne țineam tovărășie unul celuilalt exista un soi de intensă atemporalitate. Spaima ne despărțea, spaima ei, spaima mea, de eveniment: două diverse spaime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
gramaticale a determinării: un student - studentul Sensul determinării maxime poate fi întărit de întrebuințarea ca morfem al determinării a articolului demonstrativ: omul cel bun, sau poate fi exprimat numai prin acest articol: „În cea oglindă mișcătoare Vrei să privești un straniu joc...” (M. Eminescu) Al doilea aleargă foarte bine. Cel de-al doilea aleargă foarte bine. 2. Când înlocuiește dezinența: casă ® casa sau când substantivul (sau alte unități lexico-gramaticale declinabile) nu poate (pot) realiza prin alte morfeme opoziții de caz, număr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
specific al sinecticii îl vom defini în continuare. Etimologic “sinectica” provine din termenul grecesc “sinecticos” - reunire a unor elemente fără legături între ele. Sinectica este denumită și metodă analogiilor. Organizarea unei ședințe (lecțiiă se fundamentează pe două principii importante: transformarea straniului, ciudatului ( a ceea ce este necunoscut, nouluiă în familiar; transformarea familiarului în straniu, în ceva inedit. O sedinta de sinectica presupune parcurgerea a patru pași. Primul pas este cel în care educatorul prezintă tema de rezolvat. Exemplu: Tonuri de culoare. Cel
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
termenul grecesc “sinecticos” - reunire a unor elemente fără legături între ele. Sinectica este denumită și metodă analogiilor. Organizarea unei ședințe (lecțiiă se fundamentează pe două principii importante: transformarea straniului, ciudatului ( a ceea ce este necunoscut, nouluiă în familiar; transformarea familiarului în straniu, în ceva inedit. O sedinta de sinectica presupune parcurgerea a patru pași. Primul pas este cel în care educatorul prezintă tema de rezolvat. Exemplu: Tonuri de culoare. Cel de-al doilea pas se desfasoara când grupul clasa reformulează problemă așa cum
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
sedinta de sinectica presupune parcurgerea a patru pași. Primul pas este cel în care educatorul prezintă tema de rezolvat. Exemplu: Tonuri de culoare. Cel de-al doilea pas se desfasoara când grupul clasa reformulează problemă așa cum a înțeles-o (transpunerea straniului în familiară. Este o transfomare a ei într-o formă accesibilă cu posibilități de rezolvare: trepte de culoare de la cea mai închisă până la cea mai deschisă cu ajutorul negrului și albului. Sunt prezentate detaliile ce o compun, se folosește mult material
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
albului. Sunt prezentate detaliile ce o compun, se folosește mult material vizual de specialitate, încercând să se traducă traseul principal prin termeni familiari - de a face ceea ce este străin, familiar. Pasul următor constă în îndepărtarea de problema (transformarea familiarului în straniu, inedit). Educatorul poate sugera una dintre tipurile de analogii folosite în sinectica: -analogia directă: se recurge la acest mijloc atunci când, pentru rezolvarea unei probleme, se apelează la un domeniu cunoscut; în cazul nostru se pot face analogii cu fenomene din
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
în care sunt prezentate tonuri: -jocuri decorative în tonuri închis-deschis -“Linia și punctul decorativ”; peisaje în tonuri calde - “Apus de soare”; peisaje în tonuri reci - “Zi de iarnă” Ultimul pas din sinectica se referă la reconvertirea a ceea ce a fost straniu, ciudat, în familiar: revenirea prin executarea, rezolvarea problemei în mod personal la problema de bază, efectuându-se astfel raportarea la ea prin analiza și evaluare. 2.3.3 Metodă 6-3-5 Metodă 6-3-5 valorifica potențialul creativ al grupului de elevi. Clasa
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de Lentheric, un floral de pădure. Italia Catherina de Medicis, o inițiatoare în lumea par fumurilor, a avut urmași destul de târziu. A durat o perioadă destul de îndelungată până când în Italia a început să existe o piață proprie a parfumurilor, fenomen straniu într-o țară însetată de frumusețe. Astăzi sunt în jur de 40 de lansări de noi parfumuri pe an. Creatori celebri ca Armani, Benetton, Moschino, Fendi, Gian Franco Ferre, Gianni Versace au găsit o nouă manieră de exprimare și o
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
sans rigueur (blând și fără rigoare), traseul ritmic preponderent monocrom (cu valori egale) sau caracterul static al evoluției discursului, determinat de adoptarea unei scriituri simetrice atât în plan orizontal, cât și în cel vertical. Impresia de mister decurge din rezonanțele stranii difuzate de parafonia prelungită a acordurilor de nonă mare (eliptice de terță și septimă), a căror dispunere în răsturnarea a II-a aduce în prim-plan (la sopran) sonoritatea disonantă a secundei mari. Dar, stridența sonoră a acestor agregate armonice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
debutul preludiului prin evitarea difuzării tonalității de bază (si major), configurația modal-pentatonică a afirmației introductive constituind, mai degrabă, o excepție ce se abate de la tradiționalul caracter diatonic și relațiile sale tonale, trăsături specifice creațiilor de natură folclorică. În pofida acestui „anunț” straniu al introducerii, întreg parcursul preludiului va transmite un climat de căldură estivală și intensă luminozitate prin valorificarea culorii strălucitoare deținute de si major. Același spațiu tonal, deși adesea îmbogățit de numeroase armonizări cu trepte alterate, se va înscrie într-o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de expresie identificate pe parcursul întregii creații componistice. III.6. Des pas sur la neige (Pași pe zăpadă) Preludiul Des pas sur la neige reprezintă o mărturie edificatoare în demersul artei debussyiste de a introduce concepția analogiei simboliste în muzică. Prin straniile urme repetate obsesiv asistăm la o atmosferă enigmatică, ce destăinuie o formă de solitudine depersonalizată. „Pașii” și sentimentul lor pierdut ne conduc spre o dublă dimensiune afectivă: fondul monocrom al tabloului cu spațiul său atemporal și apariția „tandrului și tristului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
va contribui în mod semnificativ. Sarcasmul și violența expresiei rezultate din omniprezența secundelor mari, a căror stridență apare amplificată considerabil prin nivelul dinamic puternic ( ff ), adaugă o nuanță de mister replicii finale a preludiului. „Imprevizibilul” îmbracă forme dintre cele mai stranii, pline de incisivitate (sff sec), invocându-l parcă pe Zefir ce avea să-și curme brusc povestirea, creând suspans în șirul rememorării peripețiilor sale. III.8. La fille aux cheveux de lin (Fata cu părul de in) Inspirat de poemul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
linia melodică originară. La nivelul limbajului armonic, organizarea discursului sonor prin separarea elementelor constitutive în registre distincte va fi suplimentată de o distribuire diferențiată a sistemelor cromatic și diatonic, expuse în juxtapunere sau suprapunere. Afirmația motivului introductiv surprinde prin rezonanța stranie a unei parafonii de acorduri cu septime ce alătură sonoritățile unor armonii îndepărtate (si micșorat - cu scrierea enarmonică a cvintei și septimei, si minor, mi major și sol major cu treapta a IV-a urcată). În mod exclusiv, ipostaza stării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o ipostază pământeană, în care vioiciunea afișată nu reușește să camufleze o evidentă nuanță nostalgică. Este glasul „dorinței” ce nu își poate depăși circumstanțele existențiale, este aspirația spre care tindem fără a ne afla fericirea. Cadrul tonal ambiguu cu sonorități stranii difuzate de armonia acordului mărit, atacul non-legato al planului inferior, repetiția ostentativă a sunetului inițial care se retrage apoi într-un mers cromatic descendent, dinamica extrem de redusă (pp) ce implică folosirea surdinei, precum și învăluirea afirmației într-un amplu efect de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evidentă a atmosferei anterioare (Peu à peu animé - pp léger), determinată de apariția surprinzătoare a unei linii melodice ce înlănțuie cu insistență formule ritmice punctate ( ), imprimând un caracter amuzant acestui material tematic. Animația planului median va fi atenuată de expresia stranie a două motive scurte expuse în sens contrar (pentru a echilibra evoluția de ansamblu a discursului), precum și de aceeași omniprezență a pedalei sonore, menționând, de această dată, sunetul tonicii (fa). În intenția unei acumulări sonore semnificative, momentul de tranziție al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din căruță, cufundate în jocuri amoroase. O mulțime de monștri hibrizi tocmai trage căruța spre infern. Pentru plăcerea de o clipă, amanții vor fi damnați să repete la nesfârșit păcatul originar al lui Adam și Eva. În dreapta amorezilor, sub făptură stranie, pictată „en grisaille”, se află diavolul; singur îngerul, îngenunchiat la stânga, îl observă pe Mântuitorul care își arată rănile, înconjurat de nori aurii. În Infern, coloane de fum și flăcări acoperă „cerul”. Prezenți peste tot, monștrii îi supun torturilor pe păcătoșii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]