9,822 matches
-
a reinventat zeii. El crede acum în consum pantagruelic, în succese fulgurante, în aparență, și într-un eu cât mai pântecos. Să nu ai astfel de preferințe ar însemna să fii un Ion Anapoda, după formula plină de umor și sugestie a lui Steinhardt care alege să umple această formulă cu conținutul vieții sale. Unul din cei mai adorați zei din postmodernism este consumul. Mihail Neamțu observa undeva că nu consumul în sine este rău cât structura acestuia. Devenim ceea ce devorăm
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
prefață de Zoe Dumitrescu Bușulenga, care, prudentă, să-i spunem totuși diplomată, s-a retras strategic la timp. Obstacolul esențial era, între altele, și un pasaj antimarxist la care Mircea Eliade a renunțat: Am decis-o eu însumi și la sugestia mea a fost suprimat citatul litigios 4. Mi-a declarat-o și personal, considerând-o ca o concesie oarecare. Era, poate, necesară, dar ea deschidea poarta tuturor compromisurilor și ambiguităților. Adevărul este că M. E. dorea cu ardoare să fie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nimic, dar absolut nimic de natură să justifice asemenea opinii și reacții. Stăteam toată ziua în bibliotecă, vedeam foarte puțină lume din diaspora, nu căutam noi relații etc. etc. Nu acționam, mai ales, câtuși de puțin, în sensul ideilor și sugestiilor lui Noica în ce privește «colaborarea culturalăă pe care el o preconizează între cei din exil și regimul actual 12. Mircea Eliade însuși se declarase dispus cum am amintit, în același sens la o colaborare culturală (scrisoarea din 5 dec./ 80), al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de Mircea Eliade, găsim următoarea însemnare, datată 26 iunie 1972 (deci cu prilejul primei ieșiri a lui C. Noica în Occident după eliberare): îmi propun să redactez, de îndată ce mă întorc la Chicago, o dare de seamă minuțioasă a ideilor și sugestiilor lui Noica privitoare la «o colaborare culturalăă pe care el o preconizează între cei din exil și regimul actual. Sugestie oficială? Inițiativă personală? Convergență a două gesturi cu motivații evident deosebite, dar care duceau practic la colaborare și deci la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Occident după eliberare): îmi propun să redactez, de îndată ce mă întorc la Chicago, o dare de seamă minuțioasă a ideilor și sugestiilor lui Noica privitoare la «o colaborare culturalăă pe care el o preconizează între cei din exil și regimul actual. Sugestie oficială? Inițiativă personală? Convergență a două gesturi cu motivații evident deosebite, dar care duceau practic la colaborare și deci la același rezultat? Este greu de spus. Toate ipotezele sunt permise. Convingerea noastră este că, din motive profunde pe care le
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în cazul de față, sunt încă foarte limpezi. Departe însă de noi gândul de a da indicații prețioase. Epoca lor a trecut, sperăm cu toată convingerea, în mod definitiv. Ceea ce nu ne împiedică să oferim, sub beneficiu de inventar, câteva sugestii și soluții, de supus unei dezbateri cât mai largi posibil. Suntem încă într-o fază de început, de pionierat, pe mai toate planurile. Iar erorile, din toate direcțiile, nu sunt excluse. Am spune chiar că ele sunt, vrând-nevrând, inevitabile. Câteva
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
implacabil al politologilor moraliști de clasă. Stilul său jurnalistico-radiofonic, descriptiv informativ riscă totuși să ne deruteze. Densitatea și acuitatea unor observații și reflexii sunt însă incontestabile. Perspectivele politologiei românești în stare incipientă se lărgesc și mai mult prin analizele și sugestiile referitoare la ideologia și psihologia materialului uman care au făcut și fac posibile legitimarea, supraviețuirea și dominarea acestei clase nomenclaturiste. în esență, este vorba de comunismul național, pe un fond permanent de tentație ideologică etnocentristă. Triumful acestei mentalități au fost
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu F.S.N. din cauza lipsei lor de entuziasm pentru partidele de opoziție ce nu le inspirau încă nimic 22. Ce putem spune în acest cadru foarte limitat și predominant descriptiv? Ne îngă duim doar o scurtă reflexie. Poate și o mică sugestie: ce bine ar fi fost dacă acești politologi români, mulți-puțini câți sunt, bine intenționați, ar fi fost, totuși, consultați și chiar transformați în consilieri politici ! Cum a sugerat, de pildă, și nu chiar de mult, și Andrei Pleșu. Dacă ar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai mic sau mai mare. Ca niciodată cuvântul de ordine iluminist sapere aude: îndrăznește să fii tu însuți în gândire, să te servești de propria ta inteligență fără conducerea altuia, n-a fost mai actual. A aștepta doar ordine, directive, sugestii de la alții este funest ce spun?, de a dreptul catastrofal ! în cultură. Noua cultură trebuie să dea dovezi tot mai active de spirit de independență și inițiativă, de personalitate și îndrăzneală în toate domeniile. A-ți afirma în mod civilizat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
publicitatea și mai ales relațiile, al căror sens îl are, din fericire, din plin. De unde necesitatea adoptării unor astfel de cărți și de către unul (sau chiar mai multe) lobby uri redacționale. N-am intenția de a da lui Sorin Antohi sugestii în această privință. Dar poate că textele sale mai vechi, de tinerețe, ar trebui periate puțin de nu puține franțuzisme, unele dizgrațioase. Bursierul meu Herder ratat (în 1985), în împrejurări cel puțin totalitare, Sorin Antohi este azi un autor de la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
său, rămâne, în primul rând, raportarea la eternul amor propriu (vanitate și orgoliu) universal uman. De ce el ne-ar fi interzis? Restul este, într-adevăr, literatură. Se poate propune chiar și o mică schiță morfologică a acestor complexe. Doar simple sugestii pentru aprofundări viitoare. Un mod curent de a-ți ascunde profundul sentiment de inferioritate de a nu fi, de pildă, tradus, cunoscut în străinătate etc., etc., este bagatelizarea și minimalizarea sistematică, implacabilă, feroce, dar în forme transfigurate, a unor astfel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
criză? Socotiți criza culturii legată exclusiv de condițiile tranziției? Ce efecte ale crizei actuale întrevedeți pentru cultura de mâine? Considerați necesară reaprecierea moștenirii culturale a epocii comuniste? Vedeți vreo legătură între această reapreciere și soluțiile culturale în general? Puteți oferi sugestii cu privire la valoarea culturii din anii dictaturii? Care sunt operele valoroase? Ce criterii socotiți utile în aprecierea valorii lor? 1 Histoire de la Transylvanie. Sous la direction de Băla Köpeczi (Budapest, Akadămiai Kiadó, 1992), 743 p. 2 Ion Vartic, Et in Liliput
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ales, de către istoricii perioadelor care au urmat. îi mulțumim pentru întreaga bunăvoință pe care ne-a arătat-o începând din anii studenției și până la susținerea Tezei, când ne-a oferit, în cadrul referatului de specialitate, o mare cantitate de informații și sugestii de natură să îmbunătățească stilul și conținutul lucrării noastre. Un exemplu de acribie științifică, de analiză obiectică asupra istoriei țărilor române în context internațional, ne-a oferit prof. Gh. Cliveti. Spirit fin și pătrunzător, analist de mare anvergură al fenomenului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
un avantaj considerabil diplomației otomane. Dar, rolul Curților domnești și al domnitorilor de la Iași și București nu se reducea la acela de simpli informatori; ei aveau misiunea să formeze opinia Guvernului otoman, să interpreteze știrile primite și transmise, să ofere sugestii. Considerându-i “cei doi ochi” ai Porții, un agent francez aprecia că, în 1813, ei “formează opinia Guvernului otoman”, ca și a unor categorii mai largi. Importanța rolului lor diplomatic a fost subliniată de hotărârea stabilită prin Legea din 1792
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
desfășurat concertat de ambasadorii Angliei și Rusiei la Constantinopol, Charles Arbuthnot și Andrei Italinski, care încercau să convingă Poarta să rămână într-o neutralitate binevoitoare, Turcia a interzis accesul vaselor rusești prin Strâmtori, ceea ce contravenea propriilor angajamente. Mai mult, la sugestiile generalului Sébastiani, încălcând prevederile hatti-șerifului din 1802, Poarta i-a detronat pe domnitorii Moldovei și Țării Românești, Alexandru Moruzi și Constantin Ipsilanti, înlocuindu-i cu Scarlat Callimachi și A. Suțu. Aceasta reprezenta un casus belli pentru Rusia, atât din perspectiva
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la Iași. Ultimul urmărea să pună la punct o rețea de agenți francezi în porturile dunărene și în Balcani, și să cumpere simpatiile pașalelor de Silistra, Ismail, Kilia, Bender. Domnitorul Constantin Ipsilanti s-a dovedit de multe ori receptiv la sugestiile lui Summerers îndreptate împotriva agenților francezi, motiv de a-l elogia într-un raport din 5 decembrie 1804, în care este prezentat ca fiind un „prieten și partizan zelos al națiunii engleze”. într-un raport din 1 august 1806, către
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Columna nesfârșită (tradusă de Ricketts), relevându-i rolul în economia operei: ""Fata" înseamnă pur și simplu, girl, jeune fille. În această piesă am "încarnat" în Fata (=young girl) tot ce se înțelege prin "Muză", "inspirație" și chiar "destin"9". Preluând sugestii cu privire la onomastica eliadescă, lucrarea de față își propune o analiză (selectivă) a numelor/mituri nominale în cele trei etape ale creației literare eliadești: de militant al supranaturalului (1936-1940), de "simplu om care crede" (1953-1966) și de mistagog care nu mai
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
contextul onomastic și al operei, pe de altă parte (M. Ignat). Am adăugat ceea ce unii cercetători numesc etimo-mitologie, iar alții, lingvistică mitologică, elemente de poetică lingvistică, semiotica textului și semantică modală, folosind mai puțin metodele criticii literare (deși nu evită sugestii venite dinspre critica literară) de analiză a imaginarului literar al unui text ca produs al limbajului poetic. Pornind de la funcția cel mai greu de explicat, aceea de a fi valabil ca nume propriu 11, aceste etimo-mitologii12 sau "mituri" ale cuvintelor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
onomastică și simbolică dintre Ieronim și Euthanasius (din Cezara) pe de o parte, și Ieronim Thanase (din Nouăsprezece trandafiri) pe de altă parte", dovedește "sensuri care ar merita să fie supuse unei mai ample reverii hermeneutice"21. Sorin Alexandrescu aduce sugestii cu privire la substructura folclorică a numelui Brânduș din Fata căpitanului, iar I.P. Culianu interpretează nuvela Un om mare, prin prisma numele personajului, Cucoaneș, considerând-o o alegorie (Matei Călinescu care respinge această teză, descifrează acest nume ca fiind unul generic cu conotații
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
interviul intitulat "traducătorul este cel mai îngrozitor cititor"22, Alain Paruit relatează cum încercase să traducă numele de familie al personajului Dayan din nuvela cu același nume, crezând că are de a face cu o simbolistică intenționată de autor. La sugestia lui Alain Paruit de a utiliza în traducerea franceză a nuvelei, Orove pentru numele de familie Orobete (de la orbete, personajul fiind chior) Eliade îi răspunde că nu s-a gândit la legătura care putea fi făcută. Eludare a unei întrebări
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
are o atestare în real, ci doar în ficțiune", și înglobează numele proprii "acceptate într-un univers ficțional prin pură convenție". Diferența dintre numele proprii inventate și cele obișnuite nu se realizează la nivelul funcțional, ci la nivelul puterii de sugestie, iar exemplele pe care le oferă sunt excerptate din basme sau din operele unor scriitori. În scrierile lui Marian Popa "năucesc cititorul nu numai prin număr, ci și prin bogăția modurilor lor de formare", la George Cușnarencu "încearcă să mimeze
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unor scriitori. În scrierile lui Marian Popa "năucesc cititorul nu numai prin număr, ci și prin bogăția modurilor lor de formare", la George Cușnarencu "încearcă să mimeze caracterul de parabolă de extracție sud-americană al narațiunii pe care o scrie, folosind sugestia numelui"; în ce-l privește pe D. R. Popescu, "pentru a sugera autenticitatea, când este folosit sistemul de denominație oficial, adesea unul din elemente este preluat din limbă, în vreme ce celălalt rămâne fictiv". Întâlnim "creații bizare, artificioase, născute spre a șoca
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în care șarpele este asociat mitologiei focului găsim în cartea Elenei Niculiță-Voronca167), povestește despre o fată care se îndrăgostește nu de feciorul de împărat, ci de fiul zmeului Parcă nu mai e om, ci zeu, fiul zmeului din povești"168); sugestia o găsim și în profesia lui Andronic - aviator, "aluzie la aripile pe care le are un balaur: târâtoare care zboară"169. Șarpele-balaur din descântec are, în mitologia românească, semnificația zburătorului, spirit al iubirii interzise; formele pe care le ia sunt
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Abaddon, Apollion - numele damnat pe care Dorina nu are voie să-l rostească - înger al Adâncului, unde o cheamă pe soața sa mistică, Dor-i-na"177. Numele miresei lui Andronic a fost interpretat ca "semnificativ"178 de către Ștefan Borbély, fiind o sugestie a provenienței divine: Dorina provine din Doru, derivat din Theos doron (Theodor) = "darul lui Dumnezeu", pe de o parte, iar pe de alta, urmând etimologia românească, sugerează dorul, tânjirea (interpretat în legătură cu suferința Sophiei din complexul gnostic). Analizând romanul din perspectiva
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cunoaște fără să devină 179). Tot din perspectivă gnostică este explicată întrebarea lui Andronic adresată Dorinei ("Cum te cheamă pe tine?"), precum și replica însoțitoarei Dorinei din călătoria spre palatul de sticlă, despre numele lui Andronic: "așa îi spuneți voi", conținând sugestia numelui ca veșmânt terestru, identitate de împrumut, necesară și lui Andronic în epifaniile lui pământene 180. Pentru numele damnat, interzis, " Inefabilul, Impronunțabilul adevăratului nume" (Marcel Jousse), autorul folosește numele de substituție. Sacrul este ocultat prin alte mijloace decât în Domnișoara
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]