7,633 matches
-
cunoștință de cauză, să-și continue studiile la Universitatea ”Ștefan cel Mare”. Același lucru să îl facem și noi, cu absolventți claselor cu predare în limba ucraineană. Am propus să întărim Facultățile de Litere și Științe ale Comunicării, cu specializarea Ucraineană, de la Suceava, și Filologie Clasică și Română, de la Cernăuți, să încurajăm mobilitatea internațională în această zonă, parte a Europei lărgită. Mulțumesc tuturor celor care au susținut importanta manifestare de-a lungul anilor, rectorilor celor două Universități, echipelor celor două Departamente
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
o Europă a plurilingvismului și multiculturalității, s-a abordat din nou chestiunea minorităților și rolul acestora în deschiderea noastră unii către ceilalți, schimbându-se idei legate de rezolvarea problemelor minorităților și declarându-se ferm că românii trebuie să sprijine minoritatea ucraineană, după cum și ucrainenii au obligația de a susține românii în păstrarea identității lor culturale și de limbă. A fost avansată ideea de “diplomație academică” și s-a recunoscut rolul decisiv al școlilor și universităților în construirea de punți de comunicare
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Suceava-Cernăuți” s-a transformat, pentru o zi, la București, într-un model de trăinicie a unor legături istorice, actualizate și modernizate de la o etapă la alta, în funcție de nevoile studenților și profesorilor lor, ca exponenți ai celor două societăți, română și ucraineană, în plină prefacere. S-a afirmat deschis că avem nevoie unii de alții și că această vizită, prin deschiderea manifestată de ambele părți, va fi, cu siguranță, încă un punct de referință în baza căruia să continuăm să scriem o
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
constituit între țările sud-estice și alte țări europene. În anul 2002, de exemplu, peste 90% din migrația internațională a forței de muncă spre Germania era constituită din est-europeni (îndeosebi polonezi) (OECD, 2005). În același interval a crescut prezența muncitorilor bulgari, ucraineni și români în țări precum Spania, Portugalia sau Marea Britanie. Dintr-o cercetare efectuată de European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions (Krieger, 2004) asupra fluxurilor migrației spre UE extinsă a rezultat că în anul 2002 în statele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de facto în România, pe de altă parte. Românii știau mai puțin, deși unii au stat câțiva ani la Athos. Dar eu cred că dimensiunea rurală pur și simplu nu există la greci. Cred că e numai un fenomen românesc, ucrainean, rus. S.A.: Nu ține asta de faptul că era o densitate mai mică a instituției bisericești? Că oamenii ăștia trăiau mai liber, mult mai puțin încadrați instituțional? M.I.: Da, trăiau în sihăstrie. S.A.: Nu numai asta. Golurile rețelei instituționale ecleziastice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Nu mă dau În vânt după ea - dar o cunosc de la Românii securiști: «Din moment ce te afli În Închisoare, În mod necesar ești vinovat - fiindcă noi nu arestăm degeaba...» - Tu vorbești de securiști, eu de un profesor de istorie vorbesc! Și ucrainean! Vine vorba și de Polonia - aici a luat foc Hoholul meu. Îl Întreb: «Cum de-ați lovit Polonia din Răsărit, la două săptămâni după ce Nemții o atacaseră din Apus?» Se supără foc ucraineanul - de istorie: «Nu-ți permit! N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de Basarabia? - Mai bine nu-ți spun - ce, n-avem noi, proștii noștri, daco-romani, să ne facem sânge rău și cu proștii-proștilor altor neamuri: Ucrainenii? - Atenție la ce spui: ești tu sigur că n-avem măcar un strop de sânge ucrainean? - Tocmai de-aceea și spun așa: Domnule: nu există proști mai proști decât... noi, Ucrainenii!» - acum e bine? - Deci... Ucraineanul nostru spunea despre Basarabia noastră..? - Zice: «Ce-i cu Bessarabia? E a noastră, pământ rusesc, e-hei, de când...» «E-hei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
șaptelea!) - și Încă: «Bessarabia a fost, este pământ rusesc, locuit În mare majoritate de Ucraineni! De răpit, voi, Românii burjui ați răpit-o, În 1918, profitând de slăbiciunea trecătoare a tânărului stat sovietic...» - Dar ăsta nu era profesor de istorie, ucrainean, ci un tolomac de instructor politic, Întâmplător locuind Ucraina! - ...Zice: «Ați profitat de slăbiciunea statului nostru sovietic, ne-ați atacat pe la spate, În mod mârșav, ați ocupat cu forța armată o parte din trupul patriei sovietice...» - Ce-ar fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
1918; lege de care au profitat și Românii mei din Basarabia, când au proclamat, la 24 ianuarie, tot 1918, Republica Moldovenească, hotărâre luată, nu cu forța armată, ci cu votul! Și nu numai al Românilor majoritari, ci și al minoritarilor ucraineni, evrei, germani, bulgari, polonezi. Iar prin Parlamentul ei, Sfatul Țării, la 27 martie, Basarabia a cerut unirea cu România...» «Nu-i adevărat!», sare văru-meu, «burghezia și marele capital, monarhia reacționară și moșierimea exploatatoare și antiprogresistă au profitat de slăbiciunea - temporară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Țării, la 27 martie, Basarabia a cerut unirea cu România...» «Nu-i adevărat!», sare văru-meu, «burghezia și marele capital, monarhia reacționară și moșierimea exploatatoare și antiprogresistă au profitat de slăbiciunea - temporară! - a tânărului stat sovietic și au răpit un teritoriu ucrainean!» Zic: «Hotărăște-te: pământul Basarabiei e rusesc ori ucrainean? Dar repede, că te dau colegii dumitale afar’ din pușcărie și n-ai apucat să afli de ce te-ai Închis comuniștii...» Se uită ăsta la mine - m-ar fi mâncat, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
România...» «Nu-i adevărat!», sare văru-meu, «burghezia și marele capital, monarhia reacționară și moșierimea exploatatoare și antiprogresistă au profitat de slăbiciunea - temporară! - a tânărului stat sovietic și au răpit un teritoriu ucrainean!» Zic: «Hotărăște-te: pământul Basarabiei e rusesc ori ucrainean? Dar repede, că te dau colegii dumitale afar’ din pușcărie și n-ai apucat să afli de ce te-ai Închis comuniștii...» Se uită ăsta la mine - m-ar fi mâncat, dacă ar fi primit ajutor de la... dușmanul lui de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lui de moarte: Rusul... După ce a dat o vreme din pleoape și din buze, În gol, a zis: «Oricum, Bessarabia nu-i a voastră, mămăligarilor!» - așa ne zic... neamurile de peste Nistru, ei, marii mâncători de hrișcă-albă: mamalijniki... Și mai zice Ucraineanul cui mă are: «Bine-am făcut, În ’40, când am recuperat-o din ghearele voastre! Bessarabia - pământ sovietic!» - Logic!, râd eu. Te-a mirat, te-a surprins? - Atunci, da. Mă gândeam: Bine, domnule, dar discuția asta avea loc În lagăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mirat, te-a surprins? - Atunci, da. Mă gândeam: Bine, domnule, dar discuția asta avea loc În lagăr; profesorul ajunsese acolo - căpătase 20 ani - pentru „activitate antisovietică”; antisovieticul era profesor de istorie, nu ca mine, Învățător de țară; În plus, era ucrainean!, adică cel mai mare mâncător de ruși din câți există pe lume... Dar ia să-mi spui tu mie... (tata a redevenit Învățătorul meu) care a fost motivația diktatului din 26 iunie ’40, prin care Rușii cereau „restituirea” Basarabiei? - Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
simt, fără cuvinte. În schimb, la fete-femei - e-hei! Cuvinte - rostește el. Și Încă românești! - Nu mă mai cunoști..., zice necunoscutul rus. A-ha, nu e parașutist. Dar nici român - o fi rusoi de-al nostru, din Basarabia, ori chiar ucrainean deși nu seamănă cu porcul de Grabenko. - Pe cine cauți dumneata?, Îl Întreb, cuviincios dar neabătut - așa trebuie să te porți cu necunoscuții care-ți intră În gospodărie, iar tu ești Încă minor. - Pe... Eu sunt... Nu mă mai cunoști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
răsucește către Grabenko, adineauri intrat din nou: și zi așa, rusnacule: ai mai Împușcat o Rusoaică! - Nu Rusoaică - bolșevică, bolșevicule!, râde jandarmul. - Ai căutat-o bine? Nu era Ucraineancă de-a ta, hoholule? - Pentru mine nu există nici Ruși, nici Ucraineni... - Ce spui tu, străine!? Ofițerul izbucnește În râs. Grabenko se uită la el, Încruntat, furios și În același timp, umil. - Nu te jura, te cred, te cred!, continuă tata. Pentru cizmele cu care ți-ai Încălțat capul, oamenii se Împart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Motivul - autorul o citise unui prieten care îi spusese că e o porcărie... Mărturisirea a fost făcută la Sibiu, unde Erofeev a venit să vadă spectacolul realizat de Andriy Zholdak. Veronica Niculescu Când, după premiera Vieții cu un idiot, regizorul ucrainean Andriy Zholdak a anunțat că îl va aduce pe Victor Erofeev la Festivalul Internațional de Teatru, am crezut că promisiunea face parte din categoria celor care nu aveau să se împlinească vreodată. Și, totuși, la festival ne-am trezit față
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
neamț, condamnat la închisoare în Gulag, Ovidiu Frunză, prietenul din prizonierat al lui Simion Almăjan, fost învățător în satul Arbore din Bucovina de Sud, Dragoș Frunză, fiul lui Ovidiu, pasionat de muzică, Ciprian Frunză, mezinul lui Ovidiu, pasionat etnograf, Familia ucraineană Cozmei, deportată în Gulag, formată din unsprezece persoane (patru generații) din care doar una Vasili Vasilievici Cozmei se mai reîntoarce ca ofițer al Armatei Roșii. Mai apar și: Justin, fiul profesorului Grand, Nicolaï, tânăr medic intern de origine bulgară, Atanasie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Nu, nu am avut motive să mă interesez de viză, neștiind unde va trebui să ajung. Dar oare este chiar imposibil să o obțin pe loc ? Oare trebuie să mă reîntorc la București ? Cererile de viză se depun la Consulatul ucrainean din Suceava însă termenul de obținere este cel pe care l-a spus de frati-miu, precizează Ciprian. Și altfel, adică fără viză nu pot încerca ? Nu ! Este riscant ! se grăbește Dragoș să răspundă cu un aer alarmat, dar Ciprian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și de data asta încălzită de dogoarea cărămizilor fierbinți. Șuba de blană este la fel de protectoare. Dora este încotoșmănată într-un cojocel, iar capul îi este înfășurat într-o "bertă" cum a aflat că se numește pe aici șalul de inspirație ucraineană de dimensiunile unei cuverturi călduroase. Atelajul avansează cu opriri numeroase, pe un drum știut doar de Atanasie, alături de care, pe capră, e așezat Dragoș. Pe jilțul din spate, lângă Dora, așezat într-o rână pentru a putea coborî în orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
plantelor", pe care au învățat-o pe de rost, inclusiv denumirile latine ale plantelor. Mi s-a părut remarcabil cât de bine vorbeau și citeau băieții, chiar și Vasili cel mai mic, în limba română deși erau dintr-o familie ucraineană. După cum mi-a spus Artim, la ei în sat trecerea de la școala cu limbă de predare română la cea în limba rusă se făcuse cu întârziere, din cauză că nu existau cunoscători ai noii limbi oficiale, iar bătrânul învățător român continuase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
plăcut să oferim celor doi oaspeți și nu ne-ar fi displăcut nici nouă, femeilor, câte o înghițitură. Atmosfera de sărbătoare s-a instalat greu, prezența celor doi străini ne stânjenea oarecum, dar până la urmă colinzile de Craciun în limba ucraineană au început să se înfiripe. Am strâns-o pe Minodora la piept și am început și noi să murmurăm colindele noastre. "Te gândești la tata, nu-i așa ?", m-a întrebat ea când ne-am oprit din cântul firav. De unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și el de om după cum și omul se teme de lup. Spre primăvară, am pregătit un solariu pentru răsadurile de varză, prilej cu care Ulitia și-a amintit ce benefică este această legumă considerată ca "ordinară". La ei, în Brodocul ucrainean, foloseau foi de varză pentru toate durerile articulare și reumatismele. Iată-mă pe cale de a deveni "specialistă" în farmacia naturală la care nu mă gândisem în timpul celor trei ani de facultate care m-au ajutat totuși în nobila îndeletnicire pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că a evadat dintr-un lagăr de deținuți pescari de pe Obi, mult spre Nord. Cu multă nerăbdare și speranță l-am întrebat dacă nu a întâlnit sau auzit despre un grup de patru bărbați și doi băieți dintr-o familie ucraineană Cozmei. M-a fixat cu o privire de nebun și a început să strige : "Nain ! Kaput ! Nain ! Kaput !" Mi-a mai trebuit o zi și o noapte până să aflu de la Hans cutremurătorul adevăr : cei patru bărbați și doi copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu toții împreună cu încă vreo câteva zeci de deținuți care se revoltaseră împotriva hranei mizerabile care o primeau numai ciorbă de varză și mămăligă mucegăită. Tăcerea se lasă odată cu seara care învăluiește din nou casa singuratecă, cu mult în afara teritoriului localității ucrainene XЛИБOKА. În sfârșit, dintre buzele Dorei care e cutremurată de grozăvia istoriei Teodorei și Minodorei iese doar o întrebare trunchiată : Minodora ? Cum a trăit ea vestea asta ? Teodora pare surprinsă de întrebare și răspunde cu o voce ca de dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
când cei doi paznici s-au dus să se ușureze în pădure, a putut afla că ele credeau că se duceau la școala unde învăța nepotul lor Vasili. Nu am aflat niciodată nimic despre urma celor trei femei din familia ucraineană Cozmei. Cu bună seamă că s-au stins pe Obi în sus, pe un plai străin, dar mai apropiat de osemintele bărbaților lor. Odihnească-se în pace ! Doar pe Vasili l-am mai revăzut peste ani. Primăvara revenise cu cortegiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]