8,047 matches
-
ce-a pohtit” domnitorul. Ideea că Mihai Viteazul a unificat cele trei țări române la anul 1600 ar data, în concepția lui, de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, când unii oameni de cultură s-au folosit de domnia lui Mihai Viteazul peste cele trei țări române pentru a revendica dorința de unire a românilor. Filmul "Mihai Viteazul" a fost anunțat în 1966 ca un proiect al cinematografiei românești pentru anul următor. Scenariul urma să fie scris de Mihnea Gheorghiu, după drama
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
1600 ar data, în concepția lui, de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, când unii oameni de cultură s-au folosit de domnia lui Mihai Viteazul peste cele trei țări române pentru a revendica dorința de unire a românilor. Filmul "Mihai Viteazul" a fost anunțat în 1966 ca un proiect al cinematografiei românești pentru anul următor. Scenariul urma să fie scris de Mihnea Gheorghiu, după drama istorică „Capul”. Viitorul film urma să fie regizat de Mihai Iacob. După succesul internațional al filmului
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
și la "Dacii", dar aceasta nu s-a finalizat. În timpul unei consfătuiri care a avut loc la 25 mai 1968 între conducerea Partidului Comunist Român și cineaștii din România, Sergiu Nicolaescu a afirmat că dorea să introducă în filmul "Mihai Viteazul" o scenă în care domnitorul făcea dragoste cu o femeie. Tânărul regizor a argumentat astfel: "„Cinematografia cehoslovacă și cea poloneză prezintă filme... termenul exact al acestor filme, îmi pare rău că-l pronunț aici, este «sexy», adică filme în care
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
este prezentată într-un mod foarte deschis. Nu spun că vreau neapărat să fac ca în următorul meu film unul dintre eroi să apară că face pipi, dar în orice caz, am nevoie ca acest om să iubească. Poate Mihai Viteazul să iubească, sau nu?”". Secretarul general al PCR, Nicolae Ceaușescu, i-a răspuns: "„Și eu sunt sensibil, ca și dumneavoastră, și vreau să vă spun cum simt eu. Eu sunt de acord că și Mihai Viteazul a făcut dragoste, dar
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
să iubească. Poate Mihai Viteazul să iubească, sau nu?”". Secretarul general al PCR, Nicolae Ceaușescu, i-a răspuns: "„Și eu sunt sensibil, ca și dumneavoastră, și vreau să vă spun cum simt eu. Eu sunt de acord că și Mihai Viteazul a făcut dragoste, dar trebuie să știm ce să redăm, tovarăși! Să redăm și dragostea lui, dar dacă aceasta a avut rolul dominant în activitatea lui. Dacă aceasta este numai ceva lăturalnic, atunci s-o tratăm lăturalnic.”". După afirmațiile lui
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
vederile regizorului pentru rolul principal, fusese considerat de Nicolaescu prea bătrân pentru rol și, deoarece avea o fizionomie asiatică, a primit rolul sultanului Murad al III-lea. Într-un volum de memorii, Dumitru Popescu explică altfel schimbarea interpretului lui Mihai Viteazul. Proaspăt numit ca secretar cu probleme de cultură al CC al PCR, el a fost vizitat de Titus Popovici, care l-ar fi implorat să nu-l lase pe Sergiu Nicolaescu să interpreteze rolul principal din film. Scenaristul s-a
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Nicolaescu să se ocupe doar cu regia, iar rolul principal să fie dat unui actor. Responsabilul CC i-a comunicat regizorului decizia șefului statului, iar Nicolaescu „a plecat opac, înstrăinat, iradiind o răceală îngândurată, parcă venind dinspre viitor”. Filmul "Mihai Viteazul" a fost realizat de Studioul Cinematografic București în colaborare cu Ministerul Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. În realizarea filmului au fost folosiți mai mulți consilieri și anume: consilieri istorici - acad. prof. Andrei Oțetea, prof. Constantin C. Giurescu și cercetător
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
interpretată de Orchestra Simfonică a Teatrului de Operă și Balet al RSR dirijată de Iosif Conta. Copia standard a fost finalizată în decembrie 1970. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 33 milioane lei (după alte surse, 44 milioane). "Mihai Viteazul" este un film catalogat de Consiliul Național al Audiovizualului ca fiind de audiență generală. Filmul este făcut pe peliculă color. Sunetul original este de tip mono. Aspectul este 2.35 : 1, procedeul utilizat fiind CinemaScope. Sunetul optic a fost pierdut
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
cunoscut pentru migala cu care lucra și acuratețea filmelor sale. Unele scene de interior au fost filmate în interiorul Castelului Peleș. Scenele filmate în străinătate au avut rolul de a surprinde specificul unor orașe medievale prin care a călătorit domnitorul Mihai Viteazul. Regizorul a deplasat la Istanbul o echipă de 32 de oameni, precum și patru cai, transportați de două camioane. După afirmația lui Nicolaescu, deplasarea și costurile filmărilor au fost achitate de regizor integral din bani proprii. Echipa s-a aflat la
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
timp de 10 zile, tariful de cazare pentru o cameră fiind de doar 1 dolar pe noapte. Acolo au fost filmate cadrele în care domnitorul căuta creditori pentru a-l împrumuta cu bani în scopul cumpărării domniei, audiența lui Mihai Viteazul în palatul sultanului Murad al III-lea, plimbarea în grădinile seraiului, scena celebră a schimbului de replici de pe Cetatea celor Șapte Turnuri (Ediküle), dar și uciderea lui Alexandru cel Rău. Cadrele filmate la Praga (Republica Cehă) se referă la perioada
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Murad al III-lea, plimbarea în grădinile seraiului, scena celebră a schimbului de replici de pe Cetatea celor Șapte Turnuri (Ediküle), dar și uciderea lui Alexandru cel Rău. Cadrele filmate la Praga (Republica Cehă) se referă la perioada în care Mihai Viteazul aștepta să fie primit în audiență de împăratul Rudolf al II-lea pentru a solicita trupe, cu scopul de a recuceri Transilvania. Domnitorul este primit de împărat, după mai multe luni de așteptare, iar răspunsul acestuia a fost pozitiv. Deoarece
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
la Vârtop (jud. Alba). Unele din cadrele ce necesitau prezența unui castel medieval au fost filmate la Castelul Corvineștilor din Hunedoara, acesta fiind unul din cele mai bine conservate castele din România. Aici s-a turnat scena în care Mihai Viteazul intră în castel, învingător după lupta de la Șelimbăr, pentru a revendica tronul Transilvaniei. Scena turnirului în care au luptat Mihai Viteazul și Sigismund Báthory a fost realizată într-o poiană de la poalele Castelului Bran. Majoritatea cadrelor în care apare marea
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
acesta fiind unul din cele mai bine conservate castele din România. Aici s-a turnat scena în care Mihai Viteazul intră în castel, învingător după lupta de la Șelimbăr, pentru a revendica tronul Transilvaniei. Scena turnirului în care au luptat Mihai Viteazul și Sigismund Báthory a fost realizată într-o poiană de la poalele Castelului Bran. Majoritatea cadrelor în care apare marea au fost filmate la 2 Mai (jud. Constanța). Este vorba de scena în care trupele române ajung să se oprească la
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
dus la Vila prezidențială, unde Maurer i l-a prezentat pe Ceaușescu. Secretarul-general al PCR a dat mâna cu el, dar nu l-a privit în ochi. Ca urmare a intervenției lui Maurer, filmul a suferit mai puține modificări. "Mihai Viteazul" a avut parte de un oarecare succes internațional. El a fost lansat în România la 13 februarie 1971, fiind prezentat apoi pe ecran panoramic la Festivalul Internațional de Film de la Moscova în iulie 1971. A urmat apoi lansarea filmului în
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
popular. Tabelul de mai jos arată denumirea filmului în câteva din țările în care a fost prezentat: Coloana sonoră a filmului a fost refăcută la începutul anilor 2000 de inginerul de sunet Anușavan Salamanian în versiune Dolby Surround. Filmul "Mihai Viteazul" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 13.321.377 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 29 septembrie 2000, fiind vizionat de încă 18.926 spectatori. "Mihai Viteazul" se află astfel pe locul 3 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Drepturile de difuzare ale filmului în străinătate au fost
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
niciodată măreția frustă, ci își folosește resursele - soldați, decoruri, studiouri - în alte scopuri decât pariul exhibiționist. Scenele de bătălii sunt vii, pline de viață, iar mișcările de macara folosite pentru fluiditatea vizuală mai degrabă decât pentru a impresiona. Lui Mihai Viteazul îi lipsește perfecțiunea epică din «Ben Hur» și «Lawrence of Arabia», dar scopul filmului e mai degrabă național decât individual. Ceea ce i-a reușit lui Sergiu Nicolaescu este să insufle filmului o amprentă personală suficientă pentru a anula efectele negative
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
a filmului istoric românesc, o lucrare monumentală caracteristică momentului politic actual”". În articolul "„Un regizor a cărui nobilă ambiție este autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al «incoruptibililor»”" publicat în martie 1974 în revista Cinema, criticul Călin Căliman afirma că "Mihai Viteazul" este un „veritabil film-portret”, caracterul personajului principal fiind descris din punct de vedere psihologic. A fost conturat astfel „un erou cu adevărat durabil: deopotrivă poet al spadei, entuziast, visător, mare general, gânditor, revoltat...”. În același articol, el mai afirma că
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
epopeii naționale”" din punct de vedere al anvergurii și al complexității logistice. În scena bătăliei de la Călugăreni, el remarcă o asemănare cu „Chimes at Midnight” (1966) al lui Orson Welles, în care apar oșteni care se bat în noroi. Mihai Viteazul este prezentat aici "„nu ca un individ care iese din rând și face un lucru măreț, ci ca o expresie a voinței colective a românilor, care oricum e menită să triumfe. Nu e un personaj istoric, e însăși forța invincibilă
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Neajlovului, surprinsă memorabil de George Cornea (Pr. ACIN și UNIATEC), amplu comentată de compozitorul Tiberiu Olah (Pr. ACIN) și de banda de sunet creată de A. Salamanian (Pr. ACIN). Pr. Baume, 1974.”" Criticul Cristian Tudor Popescu a afirmat că "Mihai Viteazul" a reprezentat "„cea mai mare și mai profitabilă investiție în propaganda prin cinema a regimului comunist român”". Filmul a fost realizat pentru a alimenta valul de patriotism declanșat în România după discursul public al lui Nicolae Ceaușescu din 21 august
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
singurătatea simbolică a personajului "„în propria-i cunună de spini”", precum și acceptarea inevitabilului, "„o parafrază a condiției de a fi român”". Acest film a fost distins în anul 1971 cu opt premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN). Filmul "Mihai Viteazul" a obținut "Marele Premiu". Alte premii au fost obținute de Titus Popovici (Premiul pentru scenariu), George Cornea (Premiul pentru imagine) - pentru filmele "Mihai Viteazul" și "Asediul", Ioana Bulcă (Premiul pentru interpretare feminină) - pentru rolul Doamna Stanca din acest film, Amza
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
fost distins în anul 1971 cu opt premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN). Filmul "Mihai Viteazul" a obținut "Marele Premiu". Alte premii au fost obținute de Titus Popovici (Premiul pentru scenariu), George Cornea (Premiul pentru imagine) - pentru filmele "Mihai Viteazul" și "Asediul", Ioana Bulcă (Premiul pentru interpretare feminină) - pentru rolul Doamna Stanca din acest film, Amza Pellea (Premiul pentru interpretare masculină) - pentru rolul titular din acest film, Tiberiu Olah (Premiul pentru muzică), Anușavan Salamanian (Premiul pentru coloană sonoră), Hortensia Georgescu
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
pentru rolul Doamna Stanca din acest film, Amza Pellea (Premiul pentru interpretare masculină) - pentru rolul titular din acest film, Tiberiu Olah (Premiul pentru muzică), Anușavan Salamanian (Premiul pentru coloană sonoră), Hortensia Georgescu (Premiul pentru costume) - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii". El a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1972, dar nu a fost acceptat în competiție. "Mihai Viteazul" a beneficiat de o recunoaștere internațională a valorii sale. El a
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
sonoră), Hortensia Georgescu (Premiul pentru costume) - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii". El a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1972, dar nu a fost acceptat în competiție. "Mihai Viteazul" a beneficiat de o recunoaștere internațională a valorii sale. El a fost prezentat la Festivalul internațional de film de la Moscova în anul 1971, unde a fost nominalizat la Medalia de aur. Delegația românească la festival a fost formată din Sergiu
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
a încheiat doar cu o nominalizare pentru film, marele premiu fiind adjudecat de filmul "Bilyy ptakh z chornoyu vidznakoyu", regizat de Iuri Illienko. Operatorul George Cornea a obținut Premiul UNIATEC la Festivalul de la Moscova, pentru imaginea din acest film. "Mihai Viteazul" a obținut Premiul pentru cel mai bun film istoric la Festivalul Internațional C.I.D.A.L.C. al filmului istoric de la Beaume (1974), câștigând în fața filmului "El Cid". Filmul "Mihai Viteazul" s-a clasat în anul 2009 pe locul 3 în topul
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]