75,302 matches
-
îi vor ucide. La puțin timp după aceea, Ramón află că individul urmărit este de fapt... chiar Ramón, din al cărui deget retezat a fost clonat el. Ramón reușește să fugă de Maneck și, pentru o vreme, i se alătură originalului său. Astfel, privindu-se din afară, ajunge să se cunoască mai bine, să-și dea seama ce oportunități a ratat în viață și cum ar trebui să acționeze pentru a și-o schimba. El își omoară geamănul și revine în
Fuga vânătorului () [Corola-website/Science/324224_a_325553]
-
(1976) (titlu original "The Hand of Oberon") este a patra carte a Cronicilor Amberului, scrise de Roger Zelazny. Inițial, a fost serializată în "Galaxy Science Fiction". Corwin, Random și Ganelon merg la Modelul Primordial și văd că este avariat, o pată neagră acoperindu
Mâna lui Oberon () [Corola-website/Science/324212_a_325541]
-
of the Royal Society iar în 1871 a ținut prelegerea Bakeriană a acesteia. Cuptorul regenerativ este cea mai reușită invenție a lui Charles William Siemens, pe baza unui proces denumit procesul Siemens-Martin. Pirometrul electric, probabil cea mai elegantă și mai originală dintre invențiile lui William Siemens, este puntea de legătură între cercetările sale în domeniul electric și cele în domeniul metalurgic. Siemens a urmat două teme principale în invențiile sale, unul bazat pe știința căldurii și celălalt pe cea a electricității
Carl Wilhelm Siemens () [Corola-website/Science/324217_a_325546]
-
(1972) (titlu original "The Gods Themselves") este un roman science fiction scris de Isaac Asimov. A câștigat premiul Nebula pentru cel mai bun roman în 1972, și premiul Hugo la aceeași secțiune în 1973. Cartea este împărțită în trei secțiuni principale, publicate inițial
Zeii înșiși () [Corola-website/Science/324227_a_325556]
-
(titlu original "Windhaven") este un roman science-fiction și fantasy scris de romancierul și scenaristul George R. R. Martin și de scriitoarea Lisa Tuttle. Romanul este o colecție de povestiri scurte compilate și publicate pentru prima oară împreună în 1981 de "Simon and
Furtună pe Windhaven () [Corola-website/Science/324223_a_325552]
-
Semnalele Soarelui (titlu original ) este un roman științifico-fantastic din 1943 scris de autorul francez Jacques Spitz. A fost republicat în antologia "Chasseurs de Chimère" din 2006. Oamenii descoperă îngroziți că atmosfera conține din ce în ce mai puțin oxigen și azot, fiecare fenomen de sărăcire fiind însoțit de
Les Signaux du Soleil () [Corola-website/Science/324235_a_325564]
-
(titlu original "Rendezvous with Rama") este un roman științifico-fantastic de Arthur C. Clarke care a fost publicat prima oară în 1972. Romanul a avut succes la public și a dus la scrierea unei trilogii de către Clarke împreună cu Gentry Lee: "Rama II", "Grădina
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
a scrie o continuare la acest roman, iar Lee a venit cu ideea unei trilogii. Principala parte a procesului de scriere a fost realizată de Lee. Rezultatul a fost că elementul central și stilul romanelor scrise în colaborare diferă de original, accentul fiind pus pe caracterizare personajelor și o portretizare clară a acestora în bune și rele, o deosebire esențială față de profesioniștii dedicați ai lui Clarke. Trilogia scrisă în colaborare nu s-a bucurat de aceeași apreciere critică și de premii
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
(titlu original "") este un roman științifico-fantastic de Gentry Lee și Arthur C. Clarke prima oară publicat în 1989. Romanul prezintă întâlnirea oamenilor cu extratereștrii numiți Ramani, prima oară introduși în romanul Rendez-vous cu Rama, indirect, prin intermediul navei lor spațiale, care "doar" a
Rama II () [Corola-website/Science/324247_a_325576]
-
dimensiuni, dar prezentând un interior diferit. Rama II este primul roman al "noii" serii Rama, deoarece "Rendez-vous cu Rama" nu este întotdeauna considerat ca făcând parte din serie. Scrisă în principal de Gentry Lee, "Rama II" diferă ca stil de original, cu un fir narativ mai concentrat pe personaje, ambianță și relațiile umane decât presupunerile sociale utopice ale primului roman. Seria mai cuprinde două continuări: "Grădina din Rama" și "Război pe Rama". La 70 de ani după evenimentele descrise în "Rendez-vous
Rama II () [Corola-website/Science/324247_a_325576]
-
slabă, premise false și „prea multe descrieri în termeni tehnici matematici”. "SF2 Concatenation" este mult mai dur, caracterizând "Rama II" ca „o dezamăgire”, dar îi acordă clemență prin faptul că „luat de sine stătător, dacă n-ar fi existat un original, e un SF rezonabil”. Pe de altă parte, "SFF World.com" laudă romanul ca fiind „o comoară absolută” și avertizează cititorii: „Dacă vă aflați în căutarea unui Sf care pune accentul mai mult pe știință decât pe poveste, n-ați
Rama II () [Corola-website/Science/324247_a_325576]
-
(1978) (titlu original "The Courts of Chaos") este a cincia carte a Cronicilor Amberului, scrise de Roger Zelazny. Inițial, a fost serializată în "Galaxy Science Fiction". Această carte încheie seria originală narată de Corwin. Seria care urmează începe cu Atuurile morții și îl
Curțile Haosului () [Corola-website/Science/324245_a_325574]
-
(1978) (titlu original "The Courts of Chaos") este a cincia carte a Cronicilor Amberului, scrise de Roger Zelazny. Inițial, a fost serializată în "Galaxy Science Fiction". Această carte încheie seria originală narată de Corwin. Seria care urmează începe cu Atuurile morții și îl are ca protagonist pe fiul său, Merlin. Oberon își organizează familia pentru o bătălie epică împotriva forțelor Haosului, în timp ce Random și Corwin asistă la apariția din neant a
Curțile Haosului () [Corola-website/Science/324245_a_325574]
-
(1962/1969) (titlu original "Times Without Number") este o culegere care cuprinde trei povestiri de istorie alternativă ale lui John Brunner, adunate laolaltă și revizuite pentru a avea consistența unui roman. Povestirile au fost publicate inițial în 1962, trei numere consecutive ale revistei britanice
Timpuri nenumărate () [Corola-website/Science/324260_a_325589]
-
(1983) (titlu original "Startide Rising") este un roman science fiction de David Brin. Este a doua carte din cele șase care au acțiunea în stabilite în "Universul Elitelor" (precedat de "Exploratorii Soarelui" și urmat de "Războiul elitelor"). Romanul a câștigat premiile Hugo și
Maree stelară () [Corola-website/Science/324265_a_325594]
-
în "Universul Elitelor" (precedat de "Exploratorii Soarelui" și urmat de "Războiul elitelor"). Romanul a câștigat premiile Hugo și Nebula pentru cel mai bun roman. Cartea a fost revizuită de către autor în 1993 pentru a corecta erorile și omisiunile din ediția originală. O operă din perioada de început a cunoscutului scriitor, romanul a beneficiat de recenzii favorabile la data publicării și a rămas popular, servind ca punct de plecare pentru alte trei romane care se concentrază pe echipajul navei "Streaker". El a
Maree stelară () [Corola-website/Science/324265_a_325594]
-
a face cu femeile." În serialul "Aventurile lui Sherlock Holmes" (1984-1994) realizat de Granada Television, cu Jeremy Brett, rolul său este interpretat de Rosalie Williams. Importanța sa este mărită în anumite ocazii și dezvoltată prin raport cu povestirile și romanele originale. Este vorba de o idee a interpretului rolului principal din serial, Jeremy Brett. Primul episod al serialului BBC "Sherlock" (2010), "A Study in Pink", îi oferă doamnei Hudson o mică prezentare - Sherlock menționează că ea îi cere o chirie specială
Doamna Hudson () [Corola-website/Science/324267_a_325596]
-
Eu, robotul (1950) (titlu original "I, Robot") este o culegere de povestiri science fiction scrise de Isaac Asimov, apărută inițial la Gnome Press într-un tiraj de 5.000 de exemplare. Povestirile au apărut inițial între 1940 și 1950 în revistele americane "Super Science Stories
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
roboți se bazau pe tema 'roboții se întorc împotriva oamenilor', cu care Asimov nu era de acord; de aceea, majoritatea operelor sale încearcă să dea exemple ale ajutorului pe care roboții îl pot acorda omenirii. În 1996 (1982 în versiunea originală), familia Weston cumpără de la compania „Roboți americani” un robot mut pentru fiica lor, Gloria. Cei doi se înțeleg de minune dar, în fața presiunii sociale anti-roboți, părinții sunt obligați în cele din urmă să îl returneze pe Robbie. Rămasă fără cel
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
produs de ei. După câteva încercări, cei doi reușesc să îl demaște pe intrus. Când a fost publicată în numărul din august 1945 al revistei "Astounding Science Fiction", editorul a modificat titlul povestirii în „Paradoxical Escap”, Asimov revenind la titlul original odată cu includerea povestirii în antologie. În timpul cercetărilor efectuate pentru crearea unui motor superluminic care să permită supraviețuirea oamenilor în urma saltului, un computer se autodistruge. Powell și Donovan pornesc împreună la bordul unei nave conduse de un creier pozitronic. Se descoperă
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
robotul", cu Will Smith în rolul principal. Acțiunea sa include elemente din „S-a pierdut un robot”, unele dintre numele personajelor lui Asimov și "Cele trei legi". Cu toate acestea, acțiunea filmului este, în cea mai mare parte, o operă originală bazată pe Cele trei legi. Orson Welles a achiziționat drepturile de ecranizare ale „Evidența”, spre marea bucurie a lui Asimov, care prevedea un film gen "Cetățeanul Kane". Welles nu a continuat proiectul, iar Asimov a rămas doar cu scrisoarea lui
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
Brothers a cumpărat opțiunea de ecranizare a cărții, dar niciun scenariu nu a fost considerat aceptabil. Cea mai notabilă tentativă i-a aparținut lui Harlan Ellison, care a colaborat cu Asimov pentru a realiza o versiune care să capteze spiritul originalului. Asimov este citat că ar fi spus că acest scenariu va duce la „primul film science fiction cu adevărat adult, complex, care să merite, din câte s-au făcut vreodată”. Scenariul lui Ellison creionează un cadru în jurul povestirilor lui Asimov
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
populare moderne, în special în ceea ce privește respectul pentru science fiction și tehnologie. Un exemplu în acest sens în constituie industria tehnologiei. Numele producătorului de modemuri U.S. Robotics a fost inspirat de numele „Roboți americani” („United States Robots and Mechanical Men”, în original) din povestirile asimoviene. Multe lucrări din domeniul science fiction au omagiat culegerea de povestiri a lui Asimov. Comedia animată science fiction "Futurama" face unele referiri la "Eu, robotul": Un episod al , „I, Mudd”, descrie o planetă de androizi care au
Eu, robotul (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324259_a_325588]
-
(titlu original "Space on My Hands") este o colecție de povestiri science-fiction scrise de Fredric Brown. Cartea a fost prima oară publicată în 1951 de "Shasta Publishers" într-un tiraj de 5000 de exemplare. Povestirea "Ceva verde" a apărut prima oară în
Atingerea spațiului () [Corola-website/Science/324272_a_325601]
-
(titlu original "Beyond the Wall of Sleep") este o povestire fantasy de H. P. Lovecraft. A părut prima oară în publicația "Pine Cones" din octombrie 1919. În română a apărut în 2008 la Editura Vremea în colecția de povestiri "Monstrul din prag
Dincolo de zidul somnului () [Corola-website/Science/324287_a_325616]