75,219 matches
-
cult este reprezentat, încă de la intrare, sculptat în lemn masiv de stejar. Pictat pe cupola pronaosului, Sfântul Ioan Botezătorul apare înfățișat atât în chip de înger, cât și în scene care descriu patru evenimente importante, care individualizează istoria sa: la naștere, predicând în Iordan, la tăierea capului și la înhumare. De asemenea, în pronaosul bisericii se mai află pictați alți doisprezece Sfinți Ioan. În Monografia Săliștei se consemnează că Biserica din Grui ar fi fost ctitorită după ce Biserica de la Vale le-
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
sub numele de Protoevanghelia lui Iacob sau Evanghelia Copilăriei lui Iisus, este o evanghelie apocrifă, scrisă probabil în jurul anului 145 e.n, ce dezvoltă descrierea copilăriei lui Iisus relatată în evangheliile lui Matei și Luca și prezintă o relatare a nașterii și copilăriei Mariei însăși. Este cea mai veche sursă care susține fecioria Mariei nu numai înainte de nașterea lui Iisus ci chiar și după aceea. Vechile manuscrise ce s-au păstrat ale cărții au diferite titluri cum ar fi “ Nașterea Mariei
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
în jurul anului 145 e.n, ce dezvoltă descrierea copilăriei lui Iisus relatată în evangheliile lui Matei și Luca și prezintă o relatare a nașterii și copilăriei Mariei însăși. Este cea mai veche sursă care susține fecioria Mariei nu numai înainte de nașterea lui Iisus ci chiar și după aceea. Vechile manuscrise ce s-au păstrat ale cărții au diferite titluri cum ar fi “ Nașterea Mariei”, “Povestea nașterii Mariei, Mama Domnului”, sau “Nașterea Mariei; Evanghelia lui Iacob". Documentul afirmă că ar fi scris
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
a nașterii și copilăriei Mariei însăși. Este cea mai veche sursă care susține fecioria Mariei nu numai înainte de nașterea lui Iisus ci chiar și după aceea. Vechile manuscrise ce s-au păstrat ale cărții au diferite titluri cum ar fi “ Nașterea Mariei”, “Povestea nașterii Mariei, Mama Domnului”, sau “Nașterea Mariei; Evanghelia lui Iacob". Documentul afirmă că ar fi scris de către Iacob: „Eu, Iacob, am scris această istorie în Ierusalim”-XXV. Presupusul ei autor ar fi astfel Iacob cel Drept, despre care
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
copilăriei Mariei însăși. Este cea mai veche sursă care susține fecioria Mariei nu numai înainte de nașterea lui Iisus ci chiar și după aceea. Vechile manuscrise ce s-au păstrat ale cărții au diferite titluri cum ar fi “ Nașterea Mariei”, “Povestea nașterii Mariei, Mama Domnului”, sau “Nașterea Mariei; Evanghelia lui Iacob". Documentul afirmă că ar fi scris de către Iacob: „Eu, Iacob, am scris această istorie în Ierusalim”-XXV. Presupusul ei autor ar fi astfel Iacob cel Drept, despre care textul pretinde că
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
mai veche sursă care susține fecioria Mariei nu numai înainte de nașterea lui Iisus ci chiar și după aceea. Vechile manuscrise ce s-au păstrat ale cărții au diferite titluri cum ar fi “ Nașterea Mariei”, “Povestea nașterii Mariei, Mama Domnului”, sau “Nașterea Mariei; Evanghelia lui Iacob". Documentul afirmă că ar fi scris de către Iacob: „Eu, Iacob, am scris această istorie în Ierusalim”-XXV. Presupusul ei autor ar fi astfel Iacob cel Drept, despre care textul pretinde că ar fi un fiu al
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
lui Iacob este alcătuită din trei părți egale, fiecare având opt capitole : Un punct central al lucrării este "Plângerea Anei" iar tema principală sublinirea manifestării grației divine în viața Mariei, puritatea acesteia și fecioria ei atât înainte cât și după naștere, dar și în timpul ei, confirmată de moașa după naștere și testată de “Salomea” care probabil este ce mai târziu va deveni o ucenică a lui Iisus menționată în Evanghelia lui Marcu ca fiind prezentă la crucificare. Acesta este deasemenea și
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
având opt capitole : Un punct central al lucrării este "Plângerea Anei" iar tema principală sublinirea manifestării grației divine în viața Mariei, puritatea acesteia și fecioria ei atât înainte cât și după naștere, dar și în timpul ei, confirmată de moașa după naștere și testată de “Salomea” care probabil este ce mai târziu va deveni o ucenică a lui Iisus menționată în Evanghelia lui Marcu ca fiind prezentă la crucificare. Acesta este deasemenea și singurul text care proclamă în mod explicit că Iosif
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
Acest fapt este menționat într-unul din textele lui Origene ce aduce dovezi pentru a demonstra că “rudele Domnului erau copiii lui Iosif cu o soție anterioară". Printre alte tradiții ce nu sunt prezente în cele patru evanghelii canonice avem nașterea lui Iisus într-o peșteră, omorârea în templu a lui Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul în timpul și vârsta avansată a lui Iosif la nașterea lui Iisus. Nașterea în peșteră s-a păstrat în memoria populară, multe opere de artă ale
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
o soție anterioară". Printre alte tradiții ce nu sunt prezente în cele patru evanghelii canonice avem nașterea lui Iisus într-o peșteră, omorârea în templu a lui Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul în timpul și vârsta avansată a lui Iosif la nașterea lui Iisus. Nașterea în peșteră s-a păstrat în memoria populară, multe opere de artă ale Renașterii Sieneze și Florentine timpurii cu acest subiect continuând să prezinte același scenariu, care este practic universal în icoanele bizantine, grecești și rusești ale
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
Printre alte tradiții ce nu sunt prezente în cele patru evanghelii canonice avem nașterea lui Iisus într-o peșteră, omorârea în templu a lui Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul în timpul și vârsta avansată a lui Iosif la nașterea lui Iisus. Nașterea în peșteră s-a păstrat în memoria populară, multe opere de artă ale Renașterii Sieneze și Florentine timpurii cu acest subiect continuând să prezinte același scenariu, care este practic universal în icoanele bizantine, grecești și rusești ale Nașterii lui Iisus
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
lui Iisus. Nașterea în peșteră s-a păstrat în memoria populară, multe opere de artă ale Renașterii Sieneze și Florentine timpurii cu acest subiect continuând să prezinte același scenariu, care este practic universal în icoanele bizantine, grecești și rusești ale Nașterii lui Iisus.
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
se numește "efuziv" sau "vulcanic", de la zeul focului, Vulcan). Magmatismul plutonic se petrece in conditii fizice cu totul deosebite de aceea ale magmatismului vulcanic. Magmatismul plutonic este totalitatea proceselor fizico-chimice pe care le suferă magmele, în interiorul scoarței, pentru a da naștere la minerale și roci. Procesul de consolidare plutonica decurge mereu sub influența a trei factori determinanți și anume: temperatura, presiune și substanțe volatile (vapori de apă supraîncălziți, fluor, bor, clor, dioxid de carbon, cloruri metalice, etc) După felul în care
Consolidare magmatică () [Corola-website/Science/323825_a_325154]
-
substanțe volatile (vapori de apă supraîncălziți, fluor, bor, clor, dioxid de carbon, cloruri metalice, etc) După felul în care acești trei factori își exercită influența lor și de felul magmelor ce se consolidează, depinde întotdeauna și felul rocilor care iau naștere. În adâncime, procesul de consolidare a magmelor, desfășurându-se pe un interval larg de temperatură și într-un timp îndelungat, el trece prin trei faze și anume: Fazele indicate se deosebesc între ele prin caractere și produse specifice. Faza (perioadă
Consolidare magmatică () [Corola-website/Science/323825_a_325154]
-
vină nurorii sale, spunând: "Eu nu am cunoscut, nici nu am crezut că lumea poate produce o fire atât de perfectă". Lipsa copiilor după șase ani de căsătorie ai cuplului princiar l-a perturbat pe Marele Duce. Orice speranță pentru nașterea unui moștenitor au fost spulberate atunci când Ferdinando s-a îmbolnăvit de sifilis în 1696, în timpul Carnavalul de la Veneția, o boală de care a murit șaptesprezece ani mai târziu. Între timp, Marea Prințesă a căzut victima depresiei care nu a scăpat
Ducesa Violante Beatrice de Bavaria () [Corola-website/Science/323831_a_325160]
-
la încercările de a-l forța să divorțeze și să facă o căsătorie egală din punct de vedere al rangului, au eșuat. Din 1908 până la moartea sa, zece ani mai târziu, amanta sa a fost soprana Mafalda Salvatini. Italiancă prin naștere însă crescută în principal la Paris, ea era starul Operei de stat din Berlin. Salvatini a avut doi fii cu Adolphus Frederic: Horst Gérard și Rolf Gérard. La 23 februarie 1918 la Neustrelitz, Adolphus Frederic s-a sinucis la vârsta
Adolphus Frederic al VI-lea, Mare Duce de Mecklenburg () [Corola-website/Science/323843_a_325172]
-
ei s-a sinucis trei ani mai tarziu. Născută la Palatul Regal din Madrid la 20 decembrie 1851, a fost fiica cea mare a reginei Isabella a II-a a Spaniei și a soțului ei, regele consort, Francisc al Spaniei. Nașterea ei a fost așteptată cu nerăbdare deoarece mama ei născuse anterior doi copii care au murit la scurtă vreme. În epoca tumultuoasa a revoltelor carliste și a războiului civil, Isabella a fost imediat recunoscută că moștenitoare la tronul mamei sale
Isabella, Prințesă de Asturia (1851–1931) () [Corola-website/Science/323836_a_325165]
-
Bibiana María de la Cabeza Isidra Rosalía Polonia Lugarda Ramona de Cosme Damiana Antonia de San Antón Juana Bautista Vicenta de Ferrer Genara Francisca de Borja Blasa Jacoba de Roque Caralampia y de Todos los Santos de Borbón y Borbón. După nașterea ei, mama ei a mai născut două fiice care au trăit doar scurtă vreme și doi fii care au murit la naștere. Isabella avea șase ani când s-a nascut fratele ei mai mic, viitorul rege Alfonso al XII-lea
Isabella, Prințesă de Asturia (1851–1931) () [Corola-website/Science/323836_a_325165]
-
Francisca de Borja Blasa Jacoba de Roque Caralampia y de Todos los Santos de Borbón y Borbón. După nașterea ei, mama ei a mai născut două fiice care au trăit doar scurtă vreme și doi fii care au murit la naștere. Isabella avea șase ani când s-a nascut fratele ei mai mic, viitorul rege Alfonso al XII-lea; au urmat surorile ei: Infanta María și Infanta Eulalia. Isabella și-a pierdut titlul de Prințesa de Asturia după nașterea fratelui ei
Isabella, Prințesă de Asturia (1851–1931) () [Corola-website/Science/323836_a_325165]
-
murit la naștere. Isabella avea șase ani când s-a nascut fratele ei mai mic, viitorul rege Alfonso al XII-lea; au urmat surorile ei: Infanta María și Infanta Eulalia. Isabella și-a pierdut titlul de Prințesa de Asturia după nașterea fratelui ei, la 2 noiembrie 1857, si a fost crescută separat de restul fraților ei. Mariajul părinților ei avea probleme. Mama ei a fost căsătorită împotriva dorinței ei la vârsta de 16 ani cu vărul ei primar, Francis, Duce de
Isabella, Prințesă de Asturia (1851–1931) () [Corola-website/Science/323836_a_325165]
-
tronul Spaniei la 29 decembrie 1874, deoarece nu avea încă moștenitori, Isabella în vârstă de 23 de ani a devenit încă o dată moștenitoare a tronului și deținătoare a titlului de Prințesa de Asturia. Și-a pierdut titlul în 1880 după nașterea primului copil al lui Alfonso, Mercedes, Prințesa de Asturia. Ca moștenitoare prezumptivă a coroanei Spaniei și numai cu un frate cu o sănătate delicată care o separă de tron, există un interes mare la mâna infantei. Primul ministru Antonio Cánovas
Isabella, Prințesă de Asturia (1851–1931) () [Corola-website/Science/323836_a_325165]
-
a preferat fastul de la curtea Toscanei, munților Tirolului, prin urmare stăteau mai des la Florența decât la Innsbruck. Ca rezultat, prima lor fiică s-a născut în Toscana. Cuplul a avut trei fiice, însă a doua fiică a murit la naștere. În 1632 Ferdinand a murit. Cum cuplul avea doar două fete, fratele mai mic a lui Ferdinand, Sigismund Francis, a moștenit titlurile sale de conte de Tirol și arhiduce de Austria. În 1665, la câteva zile după ce se căsătorise, Sigismund
Anna de' Medici (1616–1676) () [Corola-website/Science/323833_a_325162]
-
Crash" nu o reprezintă faptul că nu e adevărată - până la urmă, e o poveste - ci acela că nu este o inspirată." Această lipsă de inspirație este rezultatul altui lucru oferit de "Snow Crash" și de operele similare: Aceste cărți dau naștere unei 'stări sufletești' în cititorii lor pe care Rorty o numește 'stare de cunoaștere', despre care observa că este o 'preferință pentru cunoaștere în dauna speranței' (37)"; aceasta preferință pentru cunoaștere "contribuie la un eșec fundamental în a aprecia valoarea
Snow Crash () [Corola-website/Science/323830_a_325159]
-
a treia, iar manipularea acesteia anulează efectele drogului h. Un criminal extraterestru încearcă să evadeze substituindu-se personalității unui om cu care corespondează și să cucerească astfel Pământul. Însă el nu știe că pământeanul cu care corespondează este paralitic din naștere și cardiac. Când ajung la o anumită vârstă, copiii e pe o imensă navă spațială sunt îndemnați să pornească în căutarea Sunetului. Pentru asta, ei trebuie să pătrundă în zone înțesate de yevzi, care pot să ia aspect uman și
Destinația Univers () [Corola-website/Science/323851_a_325180]
-
ultimul soț al Lucreției a fost Alfonso d'Este. Deși se părea că exista o legătură emoțională între cei doi, iar Lucreția era o nevastă iubitoare, ea a avut câteva aventuri. Până la urmă toate au luat sfârșit. Lucreția a dat naștere la mulți copii; mulți dintre ei murind la scurt timp după naștere. Când a murit, în 1519, a fost înmormântată în același mormânt cu soțul ei și unul dintre copiii decedați prematur, Isabella Maria. Lucreția Borgia a murit cu zece
Familia Borgia () [Corola-website/Science/323877_a_325206]