74,102 matches
-
obișnuință, sau pur și simplu pentru a satisface așteptările pacienților și, mai mult, chiar școlile medicale pun accent pe studiul aprofundat al afecțiunii cu toate că acest lucru nu este întotdeauna necesar. Uneori însă chiar propriile interese financiare ale medicilor intră în conflict cu nerecomandarea unor teste sau tratamente costisitoare, o parte din cultura medicală promovând însă ideea că "„o omisiune este mai rea decât un comision.”" Selectarea celei mai bune forme de îngrijire pentru un pacient dat, încorporează impactul financiar personal al
Toxicitate financiară () [Corola-website/Science/333888_a_335217]
-
științe relativ tinere pe plan mondial, cunoscuta sub numele de ergonomie). Aceasta furnizează principiile generale privind organizarea muncii și a locurilor de munca, pozițiile fiziologice direct legate de o funcționare optimă a aparatului locomotor uman. Menținerea poziției se găsește în conflict cu forța gravitațională (stațiunea bipedă) și acest fapt pune în loc mecanisme de conservare a echilibrului static și dinamic. Criterii anatomo-biomecanice și fiziologice ale stării de postură în studiul unei anumite poziții de fond se va respecta obligatoriu tratarea următoarelor probleme
Locomoție () [Corola-website/Science/333056_a_334385]
-
ideilor asociate tradițional cu feminitatea (emoționalul, interpersonalul, spontanul și ne-structuratul). Perspectiva tradițională a securității este tradițional realistă accentuând pe state ca principali actori și ca principale surse de conflcit și violență, o problemă de securitate trata de obicei un conflict interstatal direct. Această perspectivă, contestată și considerată anacronică de curentele alternative din teoria relațiilor internaționale. Cea mai semnificativă este abordarea „cuprinzătoare” a lui Buzan care include și amenințări din interiorul statelor în studiile de securitate (sărăcie, corupție, instabilitate, criminalitate etc.
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
794. În incinta mănăstirii sale Kōfuku-ji cuprindea numeroase altare, pagode și biblioteci. Era unul dintre cele mai mari temple din Japonia medievală și avea propria să armata de călugări războinici (sōhei). Din cauza bogăției și influenței sale, Kōfuku-ji a intrat în conflict cu alte mari temple existente în Japonia în aceea perioadă. Așa se face că de-a lungul timpului templul a fost reconstruit de mai multe ori deoarece suferit numeroase incendii provocate în urmă conflictelor armate, cele mai devastatoare fiind cele
Kōfuku-ji () [Corola-website/Science/333132_a_334461]
-
influenței sale, Kōfuku-ji a intrat în conflict cu alte mari temple existente în Japonia în aceea perioadă. Așa se face că de-a lungul timpului templul a fost reconstruit de mai multe ori deoarece suferit numeroase incendii provocate în urmă conflictelor armate, cele mai devastatoare fiind cele din 1532 și 1717. În prezent Kōfuku-ji este unul dintre cele mai celebre monumente din Nara, făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Kōfuku-ji este unul dintre cele mai vechi temple budiste din Japonia și
Kōfuku-ji () [Corola-website/Science/333132_a_334461]
-
să îi ofere orice sprijin militar, acest act a stârnit ostilitatea lui Baiazid care a fost adâncită și mai mult când mamelucii au reținut un ambasador otoman care revenea din Dekkan cu un ambasador indian și daruri pentru sultanul otoman. Conflictul a izbucnit când Alaüddevle, conducătorul din Dulkadir, a atacat orașul mameluc Malatya cu sprijinul lui Baiazid. Mamelucii au lansat o contraofensivă și, deși au pierdut această primă bătălie, l-au învins ulterior pe Alaüddevle și pe aliatul său otoman. Baiazid
Războiul Otomano-Mameluc (1485-1491) () [Corola-website/Science/333139_a_334468]
-
și au revenit în Cilicia. În această perioadă războiul a început să producă un impact asupra finanțelor sultanatului mameluc iar otomanii au început să se teamă de o eventuală cruciadă împotriva lor. Astfel, ambele puteri doreau să pună capăt acestui conflict indecis. A fost semnat un tratat care a fixat granița lor comună prin Trecătoarea Gülek din Munții Taurus, lăsănd câmpia Ciliciei mamelucilor. Otomanii au fost capabili să îi domine pe mameluci pe mare dar pe uscat mamelucii au reușit să
Războiul Otomano-Mameluc (1485-1491) () [Corola-website/Science/333139_a_334468]
-
împotriva creștinilor orientali după căderea Granadei. Pe de altă parte, Baiazid al II-lea a primit o cerere de ajutor din partea Dinastiei Nasride a Granadei împotriva Coroanei Spaniole dar nu a putut trimite decât ajutor limitat datorită implicării sale în conflictul cu mamelucii. Au fost puse astfel bazele relațiilor otomano-nasride și a fost trimisă o flotă sub comanda lui Kemal Reis pe coastele Spaniei. Sprijinul otoman s-a dovedit a fi insuficient și a condus parțial la Căderea Granadei din 1492
Războiul Otomano-Mameluc (1485-1491) () [Corola-website/Science/333139_a_334468]
-
a neutralității belgiene. Porturile belgiene la Canalul Mânecii oferiseră Marinei Imperiale Germane accesul la baze navale folositoare în războiul cu britanicii, iar în cazul repetării ocupației germane, ele ar fi reprezentat baze de atac pentru "Kriegsmarine" și "Luftwaffe" în cadrul unui posibil conflict viitor. În acest timp, guvernul britanic era prea puțin preocupat de problemele Belgiei. Lipsa angajamentelor ferme din partea britanicilor au dus la retragerea Belgiei din grupul aliaților occdentali, cu o zi mai înainte de Remilitarizarea Renaniei. Lipsa unei riposte ferme la remilitarizarea
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
deliberat pacifiste precum Elveția și Olanda, să ia măsuri excepționale de prevedere. b) A fost o așa mare schimbare în metodele de purtare a războiului ca urmare a progresului tehnic, în special în aviație și mecanizare, încât operațiile inițiale ale conflictului armat pot să fie de o asemenea forță, viteză și amploare încât să fie în mod special alarmante pentru țările mici precum Belgia. c) Neliniștile noastre au crescut de reocuparea Renaniei și de faptul că bazele de start al unei
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
angajarea în orice alianță cu aceștia din urma ar dus la transformarea țării într-un câmp de luptă, în condiții de inferioritate. Belgienii și francezii nu au reușit să lămurească problema legată de contribuția fiecărei părți în cazul izbucnirii unui conflict. Belgienii erau hotărâți să reziste pe linia fortificațiilor de frontieră de-a lungul Canalului Albert și a râului Meuse, fără cedarea de teren, până la venirea sprijinului francez.. Gamelin nu era însă dispus să modifice planul Dyle în asemenea măsură. El
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
trebuie să părăsească orașul Danzig (devenit parte a Poloniei) și să se mute la Düsseldorf, unde el pozează nud împreună cu Ulla și lucrează la inscripționarea pietrelor funerare. Oskar decide să trăiască separat de Maria și fiul ei, Kurt, odată cu creșterea conflictelor. El decide să se mute într-un apartament deținut de către familia Zeidler. După ce se mută, el se îndrăgostește de sora Dorothea, o vecină, dar nu reușește să o seducă. În timpul unei întâlniri cu Klepp, acesta din urmă îl întreabă pe
Toba de tinichea (roman) () [Corola-website/Science/333177_a_334506]
-
Evans), o femeie din pitorescul orășel Nevada City, California, pe care nu a întâlnit-o niciodată. Acest lucru îl emoționează și îl încurajează pe Cullen. Odată cu trecerea lunilor, poartă mereu felicitarea asupra sa, aceasta dându-i puterea de a supraviețui conflictului și de a se hotărî s-o găsească pe expeditoare după ce își va termina misiunea. Dear Abby este numele unei coloane de consiliere fondată în 1956 de către Pauline Phillips sub pseudonimul "Abigail Van Buren" și continuată astăzi de fiica ei
Felicitarea de Crăciun () [Corola-website/Science/333184_a_334513]
-
Invaziile japoneze din Coreea au cuprins două operațiuni distincte: invazia inițială din 1592 și invazia a doua din 1597 care a urmat după scurta încetare a focului din 1596. Conflictul s-a încheiat în 1598 printr-un impas militar și retragerea forțelor japoneze din Coreea. Invaziile au fost lansate de Toyotomi Hideyoshi cu intenția de a cuceri atât Joseon-ul cât și Ming-ul. Japonezii au reușit să ocupe rapid peninsula coreeană
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Cea de-a doua invazie (1597-1598) este numită "Keichō nu eki" (慶長 の 役). În timpul perioadei Edo (17-19C), războiul a fost, de asemenea, numit "Kara iri" (唐入り, literal "Intrare în China") deoarece scopul inițial al campaniei era cucerirea Chinei. Deși conflictul s-a limitat în realitate doar la peninsula coreeană, armatele lui Toyotomi Hideyoshi ar fi trebuit să își schimbe obiectivele de-a lungul campaniei. În 1592, Toyotomi Hideyoshi a lansat o campanie de cucerire asupra Joseon și eventual Ming cu
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
coreeană în doar trei luni. Totuși, acest succes pe uscat era limitat de flota coreeană care ataca vasele japoneze în apele de coastă și oprea aprovizionarea corespunzătoare a armatei. Aceste acțiuni au avut loc cu unele excepții pe tot parcursul conflictului. Soldații japonezi erau încrezători și bine instruiți având experiența numeroaselor conflicte terestre din perioada Sengoku dar înaintarea lor a fost blocată deoarece transporturile de provizii și comunicarea au fost oprite în zonele coastei coreene de vest. Chinezii au interpretat invaziile
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
limitat de flota coreeană care ataca vasele japoneze în apele de coastă și oprea aprovizionarea corespunzătoare a armatei. Aceste acțiuni au avut loc cu unele excepții pe tot parcursul conflictului. Soldații japonezi erau încrezători și bine instruiți având experiența numeroaselor conflicte terestre din perioada Sengoku dar înaintarea lor a fost blocată deoarece transporturile de provizii și comunicarea au fost oprite în zonele coastei coreene de vest. Chinezii au interpretat invaziile japoneze ca o amenințare la sistemul său tributar și la cererea
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
În acest timp, principalele palate coreene cum ar fi Gyeongbokgung, Changdeokgung, și Changgyeonggung au fost arse de către localnicii coreeni iar Deoksugung a fost folosit ca palat temporar. În multe cazuri, distrugere de palate sau sedii guvernamentale a fost cauzată de conflictele interne la fel de mult ca de invazia în sine. Baekjeong (coreenii din cea mai joasă clasă socială) au salutat de multe ori armata japoneză considerând-o o forță eliberatoare și au profitat de lipsa de securitate internă incendiind changnye (birourile în
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
a început să anuleze o parte dintre reformele sale iar împăratul Wanli a început să fie tot mai deziluzionat și mai dezinteresat de politică. În 1590, Ming era încă în vigoare într-un stadiu relativ revitalizat. Ming era în multe conflicte în acea perioadă. În afară de nesfârșita luptă cu mongolii, Ming mai trebuia să lupte și împotriva rebelilor din provincia Ningxia precum și împotriva dinastiei birmaneze Taungoo, luptă care s-a desfășurat în același timp cu războiul Imjin. Conflictele cu pirații Wokou care
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Ming era în multe conflicte în acea perioadă. În afară de nesfârșita luptă cu mongolii, Ming mai trebuia să lupte și împotriva rebelilor din provincia Ningxia precum și împotriva dinastiei birmaneze Taungoo, luptă care s-a desfășurat în același timp cu războiul Imjin. Conflictele cu pirații Wokou care au avut loc în urmă cu câteva zeci de ani au conferit o experiență semnificativă față de stilul de luptă japonez. În Japonia fusese încheiată perioada conflictelor interne iar Toyotomi începuse procesul de unificare. Japonia a lansat
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
care s-a desfășurat în același timp cu războiul Imjin. Conflictele cu pirații Wokou care au avut loc în urmă cu câteva zeci de ani au conferit o experiență semnificativă față de stilul de luptă japonez. În Japonia fusese încheiată perioada conflictelor interne iar Toyotomi începuse procesul de unificare. Japonia a lansat primul său atac în Coreea sub pretextul că acesta nu a permis soldaților japonezi să traverseze peninsula pentru a se confrunta cu China. Ea era dornică să ocupe teritorii și
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
să facă comerț legal cu China. Nevoia acestuia de supremație militară ca justificare a domniei sale care nu era de Shogun putea fi interpretată ca un ordin pentru țările vecinii mai mici ai Japoniei să se supună. El a preferat un conflict extern pentru a evita o rebeliune în Japonia. Acest lucru i-a păstrat pe japonezi uniți împotriva inamicului extern și a oprit alți daimyō ambițioși să se revolte împotriva domniei lui Hideyoshi. Un război în afara țării a contribuit deasemenea la
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Totuși, pentru că Tsushima se bucura de o poziție specială ca punct de control unic pentru toate navele spre Coreea iar familia care guverna avea dreptul de a tranzacționa 50 dintre propriile sale nave și avea toate interesele să prevină un conflict cu Coreea a întârziat cu doi ani discuțiile. Chiar și atunci când Hideyoshi a trimis din nou porunca, Sō Yoshitoshi s-a rezumat în timpul vizitelor sale la curtea coreeană doar la întărirea relațiilor dintre cele două țări. La sfârșitul misiunii sale
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Bătălia de la Scheveningen a pus capăt războiului și De Ruyter a respins oferta insistentă a lui Johan de Witt de a primi funcția de comandant suprem deoarece se considera "necorespunzător", temându-se că, dacă încalcă principiul seniorității, va intra în conflict cu Witte de With și Johan Evertsen. Mai târziu De Ruyter și De Witt au devenit prieteni. După refuzul lui De Ruyter, Colonelul Jacob van Wassenaer Obdam a ajuns noul comandant suprem al flotei olandeze. De Ruyter a declinat și
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
1658, Statele Generale, la sfatul unui membru din conducere, Cornelis de Graeff (unul dintre primarii Amsterdamului), au decis din nou să trimită o flotă în Marea Baltică pentru a proteja comerțul baltic important și pentru a-i ajuta pe danezi în conflictul cu suedezii, care continuau să atace în ciuda angajamentului de pace. În concordanță cu politica echilibrului de putere al Statelor, a fost trimisă o flotă sub comanda lui Jacob van Wassenaer Obdam, de această dată fără De Ruyter, care era implicat într-
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]