74,442 matches
-
un Moreau au gândit și au arătat cum au gândit în opera lor, fiecare după modul său de a vedea. La unul, o profunzime de cugetare vecină cu filosofia, la celălalt, o percepțiune a operei prin prizma simbolului"430. În concluzie, Loghi se deosebește de Böcklin nu numai prin temperament, este un sudic, un mediteraneean, ci și prin această oscilație între "Nordul" și "Sudul" busolei simboliste, spre deosebire de "unitatea de gândire" a pictorului german. "Dacă Loghi a făcut "castele cu chiparoși", a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în mod nediferențiat pe individualiști și "sociocrați" și chiar pe vecinul său apropiat decadentul. Lui îi trebuie o preerie verde cu chiparoși în gustul lui Böcklin, cu nimfe și centauri și în loc de asta se trezește într-o cameră mobilată! În concluzie, îi e indiferent!"482. Însă rolul esențial pentru simbolismul rusesc l-a jucat gruparea Mir Iskusstva (Lumea Artei) care grupează o mare parte dintre artiștii tineri. Apariția revistei omonime, în 1898, cu sprijinul prințesei M.K. Tenișeva și a colecționarului S.I.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu cel cristic, al primitivilor italieni, în special la Giotto, față de care artista nutrea o mare admirație. Cecilia Cuțescu-Storck a utilizat culori foarte vii, pastelate, cămașa Salomeei are albul cămășilor țărănești, sugerând simplitatea, dar și o dorință de purificare. În concluzie, așa cum anunța în autobiografia sa, Cecilia Cuțescu- Storck reinterpretează tema disociindu-se de bagajul esteticii decadente, operând o inversiune fundamentală, prin care Salomeea devine o precursoare a figurilor mariale, a mironosițelor, a femeilor pioase participând la suferința Mântuitorului, dintre care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolic de Stück. "Deși Păcatul ocupa acolo poziția unui panou al altarului creștin, în același timp, el forma centrul feței templului, loc sacru de veche venerație grecească. Cu toate acestea, contextul practic în care întregul tablou stătea, permite să tragi concluzii cu privire la indiferenta, triviala și ludica manipulare (de către artist) a formelor și motivelor "sanctificate" de tradiție: Structura ascundea o cabină pentru schimbatul hainelor, destinată modelelor"586. Așa cum mărturisea în memorii, Cecilia Cuțescu-Storck vizitase atât casa lui Stück, cât și pe cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intrus, însă spectatorul descoperă că de fapt era așteptat și ceea ce i se oferă este un spectacol realizat anume pentru el. Un detaliu minor subliniază caracterul programat al imaginii, ceea ce transformă hazardul și privirea furtivă într-un rendez vous ironic. Concluzii Simbolismul românesc în artele plastice a fost o mișcare fecundă, complexă, stabilind un vast câmp de corespondențe culturale cu celelalte arte, fapt fără precedent în cultura română până atunci. Eclectic ca întreaga mișcare secesionistă de la finele secolului XIX, fără a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
funcții și roluri esențiale În cunoașterea și construirea realității sociale. În privința structurii reprezentării sociale, J. C. Abric (1995, p. 135) aprecia că necesită o dublă delimitare: a conținutului și a structurii ei. Analizând conținutul reprezentărilor sociale, s-a ajuns la concluzia organizării lui sub forma unei structuri ierarhizate În care există un nucleu central În jurul căruia se află elementele periferice. Nucleul central este elementul fundamental, esențial, al reprezentării, pentru că el determină organizarea și semnificația sa internă. Elementele periferice sunt componente ale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
paliere diferite. Conform modelului tridimensional, atitudinile ar avea trei componente: cognitivă (credințe), afectivă (atitudini) și comportamentală (comportamente). În acest caz, credințele au sensul de ansamblu de idei, de informații pe care un individ le deține În legătură cu persoane, lucruri, situații. În concluzie, atitudinea semnifică un tot psihologic complex și multidimensional, alcătuit dintr-o componentă cognitivă (referitoare la opinii și la convingeri), una afectivă (stări emoționale și preferințe evaluative) și una comportamentală manifestă. Sistemul atitudinal al unei persoane prezintă o organizare și o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a constat În studierea modului În care Însușirile de personalitate ale adolescentului susțin și structurează anumite comportamente de consum, precum si in delimitarea tendințelor de individualizare ale adolescenților prin intermediul vestimentației. Analizând datele de cercetare și verificând ipotezele am ajuns la următoarele concluzii: din punct de vedere al personalității, cele mai accentuate trăsături care se manifestă la nivelul Întregului lot de subiecți sunt conștiinciozitatea și extraversiunea, urmate de agreabilitate. Astfel, adolescenții manifestă autocontrol sub aspectul capacității de autoorganizare, Îndeplinire a Îndatoririlor, planificării; sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Chelcea amintește că F. H. Allport este cel care denumește fenomenul studiat de Triplett drept „facilitare socială”. Gabriel Tarde impune termenul de imitație În științele sociale (1893-1904). Muzafer Sherif (1936) studiază fenomenele ce se petrec În cadrul grupurilor și ajunge la concluzia că prin preluarea normei de grup persoanele elimină incertitudinea. În anul 1958 Kurt Lewin folosește conferința și discuția de grup pentru a schimba atitudinea unui grup de persoane față de un anumit tip de hrană. 3.3.1. Locul asertivității În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
printr-un proces de validare. Ținta desfășoară o activitate cognitivă susținută, Încercând să Înțeleagă relația dintre răspunsul său inițial, răspunsul țintei și obiect. În această situație, examinarea atentă a obiectului judecății este singura cale de rezolvare a conflictului. Ca o concluzie, negocierea apare ca proces esențial În situațiile de influență socială. Există un dialog, o controversă și un proces de decizie ce presupune fie negociere la nivel individual, În forul intern al persoanei, fie o negociere Între individ și grup, Între
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
opțiuni. Asertivitatea exprimată prin aserțiunea "Eu" contribuie la menținerea poziției și a propriului punct de vedere fără a ataca cealaltă persoană (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Aserțiunea "Eu" presupune o clarificare și este un Început al conversației, nu o concluzie. Este un deschizător al comunicării ce permite exprimarea sentimentelor În legătură cu un eveniment, fără a blama și fără a cere celeilalte persoane să se schimbe. Aserțiunea permite exprimarea sentimentelor și a nevoilor personale Într-o manieră constructivă, ducând la o mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
al crizelor. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 337) precizează că gestiunea crizelor are ca axe principale: prevenirea declanșării crizei, sporirea eficacității intervențiilor și permanentizarea procesului de analiză și evaluare a modului În care s-a acționat, de degajare a concluziilor și reconsiderarea mecanismelor utilizate În gestionarea crizelor. Definirea unui plan de gestiune a crizei este una din formele de anticipare și pregătire. Planul ar trebui să cuprindă: lista cu eventualele stări de criză, scenarii de acțiune și intervenție specifice fiecărei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consum a produselor de canabis este stabilă (8,9-9%), dar utilizarea LSD-lui este În creștere (0,2-1,8-2,4%), În rândul persoanelor care au afirmat că consumă droguri. Tendința prezentată cu privire la substanțele narcotice consumate În România este Întărită și de concluziile raportului EMCDDA, 2002, privind țările candidate, conform cărora consumul experimental, recreațional de droguri devine, În mod tot mai evident o parte integrantă a culturii tinerilor din țările candidate. Numărul persoanelor dependente de droguri este În creștere, conform statisticilor oficiale, care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai mare pentru procurarea de drog și, mai ales, să elaboreze strategii pentru obținerea drogului ceea ce din capul locului pledează pentru o mai bună conservare a funcțiilor mentale, În ciuda faptului că consumul de drog agravează tabloul clinic În etapele următoare. Concluzii: Prevalența comportamentelor adictive la pacienții schizofrenici este mai crescută decât se diagnostichează practic la pacienții aflați În terapie specifică; Toxicomaniile amplifică anumite simptome pozitive ale schizofreniei generând complicații de ordin psihopatologic care pun În dificultate chiar și pe specialiștii experimentați
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
valori creștine, ca În cazul lui Marsilio Ficino sau Pico della Mirandola. Etica se studia independent de teologie, iar În locul autorității Bisericii se aplica logica rațională, ceea ce Îi punea pe umaniști În permanent pericol de a fi socotiți eretici. În concluzie, Renașterea desemnează un complex de mișcări literare, artistice si științifice, manifestate În Europa la sfârșitul Evului Mediu, prin secolele XIV-XVI. Renașterea avea În centru ideea că omul este măsura tuturor lucrurilor, ceea ce desemna termenul de umanism. Cea mai de seamă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În viața socială și economică din Principatele Romane, considerând acest fenomen cauza majoră a schimbărilor survenite În tânărul stat suveran. Totodată, economistul și sociologul Stefan Zeletin, reprezentant al neoliberalismului românesc, investighează schimbările de natură economică și socială, ajungand la aceleași concluzii. Cei doi consideră că pătrunderea capitalismului au dus la modernizăarea statului. Lovinescu este preocupat Însă de modernizarea culturii. Critica formelor fără fond cultivată de Titu Maiorescu este considerată de Lovinescu unul din neajunsurile criticului „Junimii”, chiar dacă s-a format și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
simbolismul si avangardismul. POSTMODERNISMUL Ca să definești un curent literar de la sfârșitul sec. al XX-lea și Începutul celui de-al XXIlea, trebuie să pornești de la o concepție mult mai largă despre literatură decât au făcut-o Înaintașii. Ca să ajungi la concluzia că postmodernismul nu este un curent literar, așa cum sunt clasicismul, romantismul, parnasianismul, simbolismul etc, nu presupune o atitudine neconformă cu realitatea, iar cel care ajunge la o asemenea finalitate a cercetării ar trebui să privească lucrurile cu mai multă seriozitate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a ajuns la cota ei absolută numai În acest moment. Ce a urmat, nu mai e nevoie să ne aducem aminte. La mai bine de un secol de la moartea lui Nietzsche, se constată o reîntoarcere la divinitate, conform unei alte concluzii făcute de un alt filosof, probabil Andre Malraux (contestat și acesta), potrivit căruia „secolul al XXI-lea va fi unul religios, ori nu va fi deloc”. Nu e nici o exagerare dacă se afirmă că existența omului este legată de divinitate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vremuri luminoase. „Mezul iernei” este o poezie Închinată exclusiv naturii. De altfel această particularitate a liricii lui Alecsandri este relevantă. Tabloul hibernal se raportează la un spațiu vast care cuprinde „păduri”, „stele”, „cerul”, „câmpii”, „văzduh”, „bolta cerului”, „luna”, „munții”, În concluzie cum spune poetul, „tablou măreț, fantastic”. E un tablou nocturn În care elementele componente se așază pe două planuri de referință, terestru și cosmic. Imaginile vizuale sunt statice, sugerate de poet prin epitete ornante: „Stelele Înghețate ..., cerul ... oțelit”. Între elementele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
catren și cel de-al doilea. În primul catren distingem determinări concrete, „sicriele”, „flori”, „coroanele”. În cel de-al doilea catren, determinările tind către abstractizare, către o spiritualizare: „amorul”, „flori”, aripile”. Dacă se urmăresc toate determinările adiacente, se poate trage concluzia că Întreaga substanță lirică a poeziei gravitează În jurul cuvântului cheie „plumb”, cu valoare de mataforă simbol, prin plurivalența sa. Noțiunea nu poate fi definită pentru că poetul exprimă În chip simbolist stări de spirit, trăiri vagi, În imagini ce se pot
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
termină cu versul „... În ochi, În flori, pe buze ori morminte”, implicând În substanța lor tainele, cea de a doua frază poetică se termină cu: „... căci eu iubesc și flori și ochi și buze și morminte.” Fraza aceasta este o concluzie, ea implică atitudinea poetului față de tainele lumii. Antiteza „lumină - Întuneric” ocupă un loc de frunte În mai multe poezii semnate de Lucian Blaga. Ea pune față În față elemente antinomice, deși ele coexistă ca și viața cu moartea. Motivul blagian
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fericit. El n-are moarte, dar nare nici noroc” sau: „Mi s-a părut că soarta luceafărului din poveste seamănă mult cu soarta geniului pe pământ și i-am dat acest Înțeles alegoric.” Plecând de la mărturia poetului se ajunge la concluzia: 1. Fata de Împărat reprezintă metafora aspirației omului către cunoașterea absolută. Ca ipostază a „eului” liric, claustrată În negrul castel, metaforă a spațiului limitat, unde se află omul terestru, ea devine „aptă” să intre, după cum spune Marin Mincu, Într-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fă-te om de lume nouă, să furi cloșca du pe ouă”. Proverbele, vorbirea populară, rămân ca o trăsătură distinctivă a stilului romanului „Ciocoii vechi și noi”. Una din limitele operei constă În faptul că scriitorul lasă să se tragă concluzia că vinovați de starea țăranilor ar fi numai fanarioții, fapt contrazis de realitățile istorice. In acest sens și numele date personajelor lui Filimon sunt grăitoare: Andronache Tuzluc (nume de rezonanță turceasca), Chera Duduca, Chir Costea Chiorul. În opoziție cu aceștia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
absurdului și capătă astfel dimensiuni fantastice. Fiecare Îl ajută pe fiul Craiului cu „defectul” lui, trecând probele impuse de Împăratul Roș, drept răsplată pentru omenia sa. Prin ei, Harap Alb constată ciudățeniile firii omenești, are prilejul să cunoască psihologia umană. Concluzii In „Povestea lui Harap Alb” Creangă a retopit structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
surprinderea moșierului Grigore Iuga În discuțiile despre pământurile țăranilor: „Apoi vezi, pământurile oamenilor, asta e chestia țărănească !... Pământurile! Nu prea sunt, și unde au fost, s-au cam spulberat... Dar asta e altă poveste!” Răspunsul este lăsat În suspensie, iar concluzia este una dureroasă. În finalul acestui subcapitol, Herdelea Își dă seama că a răscolit o rană veche, mai ales că prozatorul conturează chipurile boierilor și arendașilor, a funcționarilor mărunți, răi cu semenii din rândul cărora s-au ridicat (primarul, jandarmul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]