KorAP: Find »[drukola/base=concluzie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...2928 2929 2930 ...2978 >

74,442 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

b) evaluarea pe termen mediu, după parcurgerea fiecărui stadiu; c) evaluarea finală; d) evaluarea ulterioară. Nu în ultimul rând, Cătălin Zamfir arată că un rol extrem de important îl deține circularea/răspândirea informațiilor privind rezultatele evaluării între actorii participanți în proiect. Concluzii și recomandări Indiscutabil, fondurile sociale reprezintă instrumente importante în combaterea sărăciei comunitare și stimularea dezvoltării sociale prin finanțarea și promovarea dezvoltării (comunitare) prin proiecte. Așa cum am văzut, există fondurile sociale create în scopul de a interveni în situații critice, de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
să fie eficienți, aceștia trebuie aleși dintre membri cei mai capabili și mai credibili. Aceste caracteristici sunt asociate cu poziții centrale în structura de rețea a comunității, care evocă prestigiul și competențele cele mai înalte (McAdam, McCarthy, Zald, 1988). În concluzie, distincția dintre lideri și ceilalți participanți este necesară. Liderii sunt primii care se implică, îi determină pe ceilalți să perceapă situația în moduri ce stimulează acțiunea, sunt capabili să organizeze acțiunea și, în același timp, au beneficii mai mari de pe urma

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Hammond (1980) au denumit „limbaje secundare ale responsabilității sociale” sau al discursului angajamentului civic, pentru a-i parafraza pe Smith și Alexander (1993). Pentru ambele tipuri de acțiuni gratificațiile de ordin secundar joacă totuși un rol important. Am respins o concluzie culturalistă simplificatoare referitoare la factorii angajamentului în acțiunea colectivă și am propus o interpretare alternativă a acestor discursuri structurate printr-o determinare structurală a justificărilor, care epitomizează grade diverse de integrare și presiune comunitară. Sinteză: Un model multinivel al leadership-ului

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
fi un conflict între aceste două roluri, datele mele sugerează faptul că ele reprezintă fațete ale aceluiași fenomen. Pe scurt, activismul pare a fi calea spre poziții de conducere, în unele situații, sau activismul este o formă eșuată a leadership-ului. Concluzii Studiul inițiativelor de acțiune colectivă la nivelul scării de bloc a arătat, în primul rând, că în colectivitățile urbane din România există resurse pentru rezolvarea problemelor colective și producere de bunuri publice. Un instrument conceptual util pentru înțelegerea acestor inițiative

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
lucrări și materiale didactice de specialitate studenților din Republica Moldova. În prezent, există între Universitatea din București (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială) și universitățile din Moldova un contract permanent de parteneriat și cooperare în domeniul asistenței sociale și sociologiei. În concluzie, sistemul universitar a adus o contribuție decisivă la cristalizarea profesiei de asistent social și, prin aceasta, a reformei sistemului. Procesul nu a fost deloc ușor. Numeroase rezistențe provenite din neînțelegerea profesiei sau interese instituționale „de tip parohial” a trebuit să

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
cu pregătire în alte domenii decât asistență socială, în vreme ce un număr redus de absolvenți ai acestui profil (estimez că numai aproximativ 15% din totalul absolvenților de asistență socială ai tuturor facultăților din țară) profesează în instituțiile publice furnizoare de servicii. Concluzii Funcționalitatea sistemului de servicii ca întreg nu poate fi obținută prin reforme secvențiale și parțiale în același timp. În 2004 a fost propus Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei un set de coordonate necesare unei viitoare strategii de dezvoltare a

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
rural și în zonele pungi de sărăcie. Diferențele dintre județele sărace și cele bogate sunt semnificative în ceea ce privește personalul medical și dotarea și ele se perpetuează, având în vedere fondurile mai puține colectate de casele de asigurări județene în zonele sărace. Concluzii Problemele de sănătate ale populației, precum și dificultățile sistemului medical românesc sunt probleme apărute pe termen lung, ale căror consecințe se vor resimți încă în viitor, neputând fi rezolvate pe termen scurt. Standardul de viață scăzut al populației și resursele scăzute

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în ceea ce privește nivelul de dezvoltare socioeconomică dintre regiuni și comunități li se adaugă lipsa unei pregătiri manageriale a directorilor de școli sau a altor cadre didactice, necesară în negocierea și atragerea de fonduri extrabugetare, precum și în valorificarea celor existente. Ca o concluzie generală, deși în ansamblu strategiile din sistemul de învățământ din România răspund, la nivelul obiectivelor și priorităților, atât necesităților existente în sistemul educațional național, cât și direcțiilor urmate de politicile existente la nivelul Uniunii Europene, numai analiza rezultatelor finale și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
existente în sistemul educațional național, cât și direcțiilor urmate de politicile existente la nivelul Uniunii Europene, numai analiza rezultatelor finale și a gradului de atingerea al obiectivelor stabilite va constitui un instrument de evaluare a schimbărilor reale din sistemul educațional. Concluzii La nivelul Uniunii Europene problematica accesului la educație implică, în egală măsură, învățământul de bază și cel secundar și terțiar, accentul fiind pus pe învățarea pe tot parcursul vieții (lifelong learning). Odată cu acest concept a avut, practic, loc o regândire

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
din aceste activități o alternativă viabilă pentru pierderea salariilor. Este posbil ca acest lucru să se fi schimbat după anul 2000, cel puțin în raport cu nivelul de venit câștigat, când a urmat o evoluție inversă ponderii veniturilor salariale în totalul bugetului. Concluzii Deși, cel puțin la nivelul simțului comun, așa este percepută, creșterea nivelului de trai nu e sinonimă cu combaterea sărăciei. Globalizarea nu este în orice context benefică celor defavorizați și, oricum, nu pe termen scurt. Opțiunea liberală asupra dezvoltării nu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
99,30 577,00 144,00 721,00 Program SAPARD, plăți 6,02 198,22 Total 371,22 374,98 356,58 431,63 765,61 1231,00 629,00 1860,00 Sursa: Aquis Comunitar, capitolul 7, „Agricultura” Discuții și concluzii Cei mai mulți dintre săracii lumii trăiesc în mediul rural. Dezvoltarea rurală este considerată o posibilă soluție pentru rezolvarea sărăciei mondiale. Ritmul în care crește sărăcia lumii este însă mult mai rapid decât ritmul în care organizațiile internaționale reușesc să implementeze programele

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ca banii care vin din străinătate să fie investiți, ar trebui să fie administrați și investiți de cei ce rămân în țară (deciziile să fie luate de atcineva decât furnizorul sumelor de bani), ceea ce, fără discuție, este greu de presupus. Concluzii Studiul propune o abordare a efectelor migrației pornind de la distincția între tipuri de deplasări internaționale. Există câteva idei asupra cărora am încercat să insistăm. În primul rând, migrația internațională nu este un fenomen omogen. Definițiile, indiferent cât de elaborate, nu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
care nivelul de școlaritate este menținut constant. Cu alte cuvinte, indivizi cu origini sociale diferite vor ajunge în poziții sociale diferite chiar dacă au același nivel de școlaritate. Astfel, în lucrarea sa Les causes de l’inegalité de chances scolaires, principala concluzie pe care Boudon o trage în urma analizelor sale empirice este aceea că, în timp ce inegalitatea oportunităților educaționale (IOE) descrește de-a lungul timpului, inegalitatea oportunităților sociale (IOS) are tendința de a rămâne constantă. Altfel spus, structurile sociale au un grad ridicat

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
rezultate notabile în egalizarea șanselor sociale. În cuvintele sale: O descreștere considerabilă a IOE nu produce în mod necesar o descreștere a IOS ori, invers, o creștere a mobilității sociale. Prin urmare, modelul explică ceea ce este probabil cea mai surprinzătoare concluzie a cercetărilor de mobilitate socială: aceea că societățile vestice, în ciuda diferențelor dintre ele, prezintă rate foarte similare ale mobilității sociale. (Boudon, 2001, p. 196) Deoarece efectul stratificării asupra poziției sociale pe care indivizii reușesc să o dobândească este, în termenii

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
mai mare comparativ cu sistemul. Ponderea navetismului este de peste trei ori mai mare în cazul grădinițelor predominant roma comparativ cu grădinițele din ansamblul sistemului și de peste două ori mai mare în cazul școlilor I-IV în care predomină elevii romi. Concluzii Secțiunea precedentă, care argumentează calitatea inferioară a educației în școlile cu un procent ridicat de elevi romi, constituie unul dintre pilonii considerării segregării școlare ca o formă de excluziune socială. Agentul excluziunii este, în acest caz, sistemul școlar, prin modalitățile

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
valorile altor variabile selectate ca indicatori de dezvoltare, cum ar fi indicatorii de acces la infrastructură, densitatea populației etc. Atât decalajele de standard al vieții, cât și de stil de viață și oportunități sunt foarte ridicate, stau la baza unor concluzii privind dualitatea societății și la specializarea cercetătorilor și a studiilor pe unul dintre mediile de rezidență; regiune statistică - este scara cea mai redusă la care, în prezent, sunt reprezentative anchetele din sistemul statistic social; județ - estimările utilizate sunt din surse

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
pub-dates><date>Nov</date></pub-dates></dates><accession-num>ISI:000222359800001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://000222359800001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Estes, 1997, 2004). Recent, el a fost dezvoltat pentru a evalua schimbările la scară națională. Concluzie Recunoașterea faptului că PIB este o măsură insuficientă a dezvoltării sociale, dar și nevoia colectivităților de a-și evalua progresul au condus la impulsul către elaborarea unor indici alternativi, păstrând, totodată, calitatea primului de a exprima dezvoltarea într-un singur

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
progresul treptat și succesul global al unui proiect. Indicatorii-cheie, fie calitativi, fie cantitativi, ar trebui să fie: SMART - specifici, măsurabili, realiști, relevanți și programați în timp; valizi - să măsoare ceea ce s-a stabilit că trebuie măsurat; fideli - să ducă la concluzii similare atunci când sunt utilizați de persoane diferite; senzitivi la aspecte de gen - să fie dezagregați pe sexe; senzitivi - să măsoare schimbările importante ale situației măsurate; cost-eficienți - informația obținută să merite costurile financiare și de timp ale procesului de culegere; actuali

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
nivelul instituțiilor guvernamentale (în principal, absența unui nucleu de lucru și de monitorizare a activității pe problematica sărăciei și a incluziunii sociale la nivelul majorității instituțiilor guvernamentale intervievate); probleme ale structurilor de la nivel județean, local; lipsa sau insuficiența resurselor materiale. Concluzii Concluziile raportului de monitorizate CASPIS sunt structurate pe două dimensiuni. Prima dimensiune are în vedere diagnoza stării de fapt, adică principalele rezultate ale monitorizării implementării PNAinc la nivel central. A doua dimensiune se referă la principalele probleme identificate în procesul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
instituțiilor guvernamentale (în principal, absența unui nucleu de lucru și de monitorizare a activității pe problematica sărăciei și a incluziunii sociale la nivelul majorității instituțiilor guvernamentale intervievate); probleme ale structurilor de la nivel județean, local; lipsa sau insuficiența resurselor materiale. Concluzii Concluziile raportului de monitorizate CASPIS sunt structurate pe două dimensiuni. Prima dimensiune are în vedere diagnoza stării de fapt, adică principalele rezultate ale monitorizării implementării PNAinc la nivel central. A doua dimensiune se referă la principalele probleme identificate în procesul de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
principalele rezultate ale monitorizării implementării PNAinc la nivel central. A doua dimensiune se referă la principalele probleme identificate în procesul de monitorizare care ar trebui avute în vedere în revizuirea PNAinc pentru 2005-2008 și în monitorizările ulterioare. Câteva dintre aceste concluzii se pot generaliza. Să ne oprim la acestea și să ne amintim că sărăcia și incluziunea socială reprezintă elemente-cheie ale dezvoltării sociale. Prin urmare, acțiunile care țintesc combaterea sărăciei și excluziunii sociale pot fi considerate acțiuni de dezvoltare socială. Așa cum

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în calcul. Esențial pentru implementarea cu succes a PNAinc este tocmai dezvoltarea capacității instituțiilor de a identifica, a evalua și a monitoriza efectele de natură socială ale propriilor activități relevante din perspectiva combaterii sărăciei și a promovării incluziunii sociale. Această concluzie se poate generaliza la nivelul tuturor acțiunilor de dezvoltare. Astfel, esențială pentru implementarea cu succes a strategiilor /planurilor/programelor/proiectelor de dezvoltare socială este construcția/întărirea capacității instituțiilor guvernamentale și locale de a identifica, evalua și a monitoriza efectele acțiunilor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

53, 66 și 88 din prezentul volum). Studiul introductiv semnat de domnul Ottmar Trașcă, referitor la armata română și chestiunea evreiască între anii 1941-1944, analizează datele noi furnizate de acest volum de documente, permițându-i autorului să tragă mai multe concluzii privind acțiunile armatei române. În privința Pogromului de la Iași, el relevă că răspunderea pentru aceste evenimente sângeroase "revine în principal autorităților locale și centrale antonesciene, armata fiind la rândul ei implicată în excese". Pe baza analizei documentelor emise de armată, Ottmar

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
controlul asupra orașului: "Din rapoartele și informările emanate de la diferite organe se poate lesne vedea că autoritățile române au pierdut în aceste zile controlul asupra orașului, iar inițiativele Comandamentului german încurajau elementele antisemite, legionare și alte categorii de declasați"6. Concluzia finală la care ajung autorii în privința responsabililor pentru organizarea și derularea pogromului este de asemenea extrem de relevantă și nu necesită comentarii suplimentare: "din cele relatate reiese că organizatorii și executorii acestui odios masacru au fost trupele hitleriste, sprijinite de legionari

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
număr de 69 erau muribunzi. Medicul garnizoanei Călărași a examinat cadavrele și a constatat că decesele se datorau "mizeriei fiziologice"28. Supraviețuitorii au rămas internați până la 30 august 1941, dată la care au fost eliberați și readuși la Iași29. În concluzie, responsabilitatea pentru evenimentele sângeroase consumate la Iași în ultimele zile ale lunii iunie 1941 revine în principal autorităților locale și centrale antonesciene, armata fiind la rândul ei implicată în excese. Pogromul de la Iași a fost primul masacru de proporții comis

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]