73,403 matches
-
marca lui în rândul artiștilor, colecționarilor și prietenilor parizieni, au fost și semnul unei cercetări și al unei intenstății extraordinare ale creației sale. Ar fi poate avut o existență decentă dacă ar fi urmat modele și sfaturile agentului său Zborowski, poet și negustor de artă de origine poloneză care îl sfătuia să picteze peisaje. Dar interesul lui Modigiani se îndrepta cu precădere către figura omenească, în dorința de surprinde caracterul profund al modelelor sale. Jeanne Hebuterne cu pălărie Expoziția de la Palazzo
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
alungite în icoane ale picturii secolului al XX-lea, care își are punctul de plecare în figura umană. El a reușit să povestească, pin figurile sale și prin mediul care le înconjoară, Parisul cu tot ceea ce cuprindea el. Pictori, colecționari, poeți, femei iubite. În capitala franceză înflorea pasiunea pentru pictură. Orașul Lumină era protagonistul unei adevărate revoluții încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primea artiști veniți din toată lumea. Modigliani sosea din Italia, din Toscana, aducând cu sine o tradiție
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
prin personalitatea sa senzuală, puțin comodă, dar și prin extrema originalitate a cercetărilor sale. El a contopit arta contemporanilor săi cu istoria artei italiene și culturile antice, pentru a ajunge la sinteze pe care le evidențiază expoziția de acum. Soția poetului și negustorului de artă Léopold Zborowsky, care a devenit un punct de referință ferm în boema acelor zile, prietenii Chaim Soutine și Moise Kisling au rămas alături de el dintr-o dragoste profundă. Nudurile lui magnifice, dar peste toate, artistul însuși
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
lui Modigliani, a realizat o fotografie suprarealistă a măștii mortuare a pictorului, ca și cum și-ar fi asumat moștenirea de portretist a acestuia. Copil teribil al comunității artistice din anii războiului, pictor blestemat, cu o viață scurtă, dar intensă, băutor înveterat, poet exaltat, visător, idealist, Modigliani a devenit o legendă care depășește personajul și marchează apropierea noastră de opera sa. Este, oarecum, soarta celor care mor tineri. Dispărut la 35 de ani, Amedeo Modigliani (1884-1920) aparține unei adevărate cohorte de stele căzătoare
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
cicladice, romane, divinități egiptene și chiar africane. Modigliani și-a găsit încă de atunci trăsătura definitorie: linia mângâietoare, rotundă și clară totodată, care se ivește și își ia zborul într-o mișcare fără opreliști. Ca un caligraf japonez, ca un poet de haiku ce nu-și permite să greșească, artistul își concentrează fervoarea într-un gest unic, definitiv. Grație cioplirii pietrei, Modigliani și-a împlinit un vis care îl bântuia încă din copilărie: să deseneze în spațiu. Amprenta sculptorului român este
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
ratați și modelele care se visau reginele nopții, cum erau Aicha sau Alice Prim, care va deveni curând Regina Kiki de Montparnasse. În Parisul anilor de război, din care lipseau francezii înrolați, „banda lui Modigliani”, cum a numit-o un poet, era formată din tot felul de străini: un grec, compozitorul Marios Varvoglis, sau un japonez ca Foujita, care se îmbrăca în kimono și sandale, alături de cei deja amintiți. Cap de tânără, 1915 Epicurean cultivat, seducător romantic, Modigliani are caracteristicile unui
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
fără sfârșit a lui Brâncuși, va cuprinde o serie de șase fotografii alb-negru, de mari dimensiuni (1,2 x 1,2 m). Adriana Arcu Roberto Dutesco (n. 1961, București), cetățean canadian și stabilit la New York, este un artist plurivalent: fotograf, poet și cineast. El a devenit cunoscut pe plan internațional prin proiectele sale artistice cu fotografii ale cailor sălbatici de pe Sable Island (insulă canadiană din Oceanul Atlantic), precum și ca autor al filmului documentar de lung-metraj, multiplu premiat, Pe urmele cailor sălbatici (o
La Soirée de la Francophonie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105663_a_106955]
-
Ursu, scriitoare cu o carieră fără frontiere. Proiectul Ecrire l'Europe cuprinde o serie de patru conferințe la Biblioteca Națională Universitară din Strasbourg și ateliere de scriere creativă, destinate studenților universității, care vor face ulterior obiectul unei publicații universitare. Contribuția poetului american T.S. Eliot în secolul XX la crearea unei Europe unite cultural, fără frontiere, Explorarea Dunării ca peisaj și personaj, simbol al culturii europene, și Imaginarul danubian în literatura de călătorie au fost subiectele abordade de Liliana Ursu în primele
Liliana Ursu în rezidență la Strasbourg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105666_a_106958]
-
dintr-un viitor volum, pe care îl voi dedica orașelor în care am trăit la diferite vârste poetice ale existenței, dar și oamenilor care mi-au încântat sufletul. Am întâlnit la Strasbourg unii din acei oameni pe care îi numesc poeții mei tăcuți, Ana-Maria Gîrleanu, responsabila departamentului de studii românești și Thomas Mohnike, directorul departamentului de studii scandinave, care mi-au transformat șederea într-o aventură productivă și inspirată. Bucuria participării în acest program universitar este multiplicată de faptul că mi
Liliana Ursu în rezidență la Strasbourg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105666_a_106958]
-
Alain Colas, care mi-a asigurat primirea călduroasă și prezentarea aprofundată la fiecare conferință”, mărturisește Liliana Ursu după conferința susținută în 22 martie, la Biblioteca Națională Universitară din Strasbourg pe tema (re)descoperirii poeziei și a spiritului celor mai cunoscuți poeți ai secolului XX. Liliana Ursu, scriitoare, poetă și traducătoare, s-a născut la Sibiu în 1949 și a publicat în română și engleză. A fost bursieră Fulbright și profesor asociat la Universitatea din Pennsylvania, Louisville (Kentucky) și Bucknell, unde a
Liliana Ursu în rezidență la Strasbourg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105666_a_106958]
-
2017, scria următoarele: “Emil Boroghină i-a făcut o onoare publicului de la Chișinău prezentând în premieră, pe 22 martie, Tristele și Ponticele lui Ovidiu. Scrise cu mai bine de 2000 de ani în urmă, versurile unuia dintre cei mai mari poeți ai lumii au puterea de a alunga, ca niște torțe, întunericul de pe tărâmul pruto-nistrean ce mai pare învăluit de invincibila noapte scitică. Pe scenă nu a existat decor - nici o masă, nici un sfeșnic, nici un cuier, nici o coroană de lauri, nici perdele
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
-o în decursul întregului recital, de fapt, s-a ținut de ea, s-a sprijinit de Carte ca de o coloană, ca de un toiag, ca de brațul lui Ovidiu. Emil Boroghină a vorbit cu gura lui Ovidiu, sau invers, poetul latin s-a întrupat pe scenă, purtând chipul și împrumutând glasul lui Emil Boroghină. Doar plescăitul valurilor întrerupe uneori tânguirile poetului trimis în surghiun la Tomis. Nici urmă de patetism în această formă de recital, arta oratorică nu e un
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
ca de un toiag, ca de brațul lui Ovidiu. Emil Boroghină a vorbit cu gura lui Ovidiu, sau invers, poetul latin s-a întrupat pe scenă, purtând chipul și împrumutând glasul lui Emil Boroghină. Doar plescăitul valurilor întrerupe uneori tânguirile poetului trimis în surghiun la Tomis. Nici urmă de patetism în această formă de recital, arta oratorică nu e un ornament, o stratagemă actoricească, ci doar un instrument, o cale onestă de a aduce spre noi suferințele unui poet de geniu
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
uneori tânguirile poetului trimis în surghiun la Tomis. Nici urmă de patetism în această formă de recital, arta oratorică nu e un ornament, o stratagemă actoricească, ci doar un instrument, o cale onestă de a aduce spre noi suferințele unui poet de geniu exilat în ținuturi depărate, glaciale, dușmănoase. Și noi, care ne simțim exilați pe un pământ care ba e al nostru, ba nu mai e al nostru, nu putem decât să ne înghițim lacrimile, ascultând jelaniile lui Ovidiu-Boroghină. Atât
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
nu mai e al nostru, nu putem decât să ne înghițim lacrimile, ascultând jelaniile lui Ovidiu-Boroghină. Atât de actuale, Tristele și Ponticele, atât de vii, izvorâte din răni care încă nu s-au închis și vor mai înflori peste veacuri. Poetul/actorul ne spune o dată și încă o dată și mai repetă, nu obosește să repete cât de mult îl doare despărțirea de Roma cea veșnic primăvăratecă, strălucitoare, cu grădini parfumate, cu chipuri dragi, cu vile și terase pline de prieteni, cu
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
adâncită în lectură, ci doar oameni cu arme, cu spade și săgeți, sălbatici nevoiți să îndure frigul, foamea, sărăcia, să lupte cu crivățul, cu năvălitorii care trec pe gheața Istrului (a Dunării). Suferința revărsată în cuvinte, măreția unui suflet de poet pe care încep să-l venereze, chiar să-l iubească și geții de pe Pontul Euxin, intuind înrudirea spirituală cu el - toate componentele recitalului ne fac să-i resimțim forța cathartică și să ne dorim eliberarea de lanțuri, fie ele și
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine, viața se trăiește'', spunea poetul Nichita Stănescu, unul dintre cei mai de seamă scriitori și eseiști pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea ''dumnezeiesc de frumoasă''. Un frumos documentar a fost realizat de Agerpres, în urmă cu mulți ani
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]
-
frumos documentar a fost realizat de Agerpres, în urmă cu mulți ani. Temporal și structural, Nichita aparține poeziei moderniste din anii 1960-1970, dar ca orice mare scriitor se aseamănă doar cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari ''un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici'', ''un mare poet care cu închipuirile, jocurile, teoriile, stările și abilitățile lui a schimbat fața poeziei românești'', ''un mare liric european aproape
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]
-
1960-1970, dar ca orice mare scriitor se aseamănă doar cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari ''un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici'', ''un mare poet care cu închipuirile, jocurile, teoriile, stările și abilitățile lui a schimbat fața poeziei românești'', ''un mare liric european aproape necunoscut". Poezia lui Nichita Stănescu a depășit granițele țării într-o perioadă în care puțini scriitori reușeau să fie publicați în
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]
-
doct, aș zice că spiritul său ludic îl făcea să plutească pe deasupra situațiilor, pentru a căror substanță tragică cred că nu avea «organ»: tălpile lui nu se atingeau nici de flori, nici de mocirlă. Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei'', scria Ștefan Augustin Doinaș. În acest bâlci al deșertăciunilor care este poezia, peisajul nostru liric ar fi lipsit de unitate
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]
-
că nu avea «organ»: tălpile lui nu se atingeau nici de flori, nici de mocirlă. Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei'', scria Ștefan Augustin Doinaș. În acest bâlci al deșertăciunilor care este poezia, peisajul nostru liric ar fi lipsit de unitate fără poezia lui Nichita Stănescu. Lângă răzvrătitul Ion Gheorghe, gânditorul melancolic Ioan Alexandru și jongleri ai cuvintelor cu Sorescu
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]
-
al deșertăciunilor care este poezia, peisajul nostru liric ar fi lipsit de unitate fără poezia lui Nichita Stănescu. Lângă răzvrătitul Ion Gheorghe, gânditorul melancolic Ioan Alexandru și jongleri ai cuvintelor cu Sorescu și Dimov, iată un paranimf blond din Vizanț, poet limbut, plin de amenințări, gelos pe orice laudă ce-i scapă, încărcat de diplomații ca o Triplă Alianță, adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purității, de un talent remarcabil și de un meșteșug și mai și. Ca și autorul lui «Iona
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]
-
a devenit Odă în metru antic''. Vizitele la Iași includeau în mod obligatoriu, indiferent de situație, și un popas în Copou, la teiul lui Eminescu, ''copacul lui nea Mișu'', cum îi spunea el. Stătea sub copac, tăcut, meditând la geniul poetului nepereche. Se întâlnea cu scriitorul Mircea Radu Iacoban, pe atunci director al Editurii Junimea, de care l-a legat o adâncă și sinceră prietenie. La Junimea i-au apărut trei cărți de poezie. Cea mai importantă dintre ele, Epica Magna
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]
-
plăcea vreo monedă și-l păcăleau. Îi vindeau falsuri, imitații, câteodată destul de reușite, după monede antice celebre și, când îl certam că arunca cu banii aiurea, zâmbea și zicea: «Lasă, bre, ce dacă sunt falsuri, nu vezi ce frumoase sunt?»” Poetul sârb Adam Pulslojic, bunul prieten al lui Nichita, vine în fiecare an în România, la aniversarea lui, pentru a se reculege la mormântul acestuia. Dar câți mari scriitori români n-au scris cu dragoste despre Nichita, între poezie și poetică
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]
-
Frățilă, Solomon Marcus... Muzeul memorial ''Nichita Stănescu'', inaugurat în casa natală, în 2002, la Ploiești, este o prezentare a ''fenomenului Nichita'' în spațiul în care s-a născut, a trăit anii copilăriei și adolescenței, s-a format ca om și poet. Clădirea a fost ridicată de bunicul poetului, Hristea Stănescu, și de cei doi fii mai mici Gheorghiță și Nicolae (tatăl poetului). Este o locuință construită bătrânește, arhitectura ei simplă și echilibrată amintind de cea a caselor țărănești din satele de
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]