7,678 matches
-
ziua de miercuri 31 mai la orele 3 și jumătate dimineața zidurile Palatului domnesc s-au crăpat; într-o însemnare grecească apare că în luna mai 1738 s-a întîmplat un „cutremur foarte cumplit” iar pe un ceaslov o altă însemnare menționează că în 31 mai, la ora 3 dimineața pămîntul s-a cutremurat și chiar „s-au despicat și au eșit apă cu miros de iarbă de pușcă și de pucioasă”.<br> Mai sînt menționate cutremurele din octombrie 1771, din
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
sînt menționate cutremurele din octombrie 1771, din 1787, din 26 martie 1789, din 1793 și din 1798.<br> Secolul al XIX-lea aduce două cutremure mari:<br> Cutremurul din 26 octombrie 1802, cu magnitudinea moment de 7,9 pe care însemnările îl numesc "cutremurul cel mare" și care a avut epicentrul în Vrancea. La București, cutremurul a durat 2 minute și jumătate , a făcut 600 de victime umane (populația de atunci a Bucureștiului era de 30.000 de oameni), s-au
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
revărsărilor era faptul că la intrarea și la ieșirea apei în și din oraș, erau numeroase mori pe albia Dâmboviței. Morile potoleau într-o măsură oarecare apa rîului dar exercitau și o presiune la suprafața apei, împingînd-o peste maluri. Prima însemnare documentară despre o inundație mai mare provine din timpul domnitorului Gheorghe Duca .<br> În timpul domniei lui Alexandru Moruzi se iau măsuri pentru repararea podurilor de peste Dâmbovița, poduri care erau șubrezite și amenințau să se prăbușească. Cele patru poduri au intrat
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
inundație are loc în 1892 cînd sînt afectate cartierele Grozăvești, Cărămidari și Cotroceni; Grădina Botanică a fost distrusă aproape în întregime. În istoria Bucureștiului au existat mai multe epidemii de ciumă. Din secolul al XV-lea ele apar și în însemnări. Astfel, în timpul lui Gheorghe Duca apare ciuma din 1676; domnitorul se retrage la moșia comisului Vlad Cocorescu, caimacamii părăsesc și ei Capitala pînă în primăvara anului 1677 cînd ciuma încetează. A fost creată breasla cioclilor, un corp de oameni bine
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
au apărut documente care indicau că Speer a aprobat alocarea de materiale pentru extinderea Auschwitzului după ce doi secretari ai săi au vizitat instalațiile într-o zi cînd aproape o mie de evrei au fost uciși. Documentele se presupune că poartă însemnările personale ale lui Speer. Biograful lui Speer Gitta Sereny afirma că datorită volumului de muncă, Speer s-ar fi putut să nu fie înștiințat de aceste activități. Dezbaterea asupra cunoașterii (sau a complicității sale) de către Speer a, holocaust-ului îl
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
Suez. ("Vedeți și": Trădarea occidentală). Data alegerilor a coincis cu cea de-a patra aniversare a Operațiunii Uranus, un moment în care armata română și cea a Germaniei Naziste au suferit o înfrângere de proporții pe frontul de răsărit. În însemnările sale, generalul Constantin Sănătescu, un adversar declarat al comuniștilor și al lui Petru Groza, considera că data alegerilor nu a fost aleasă întâmplător, ("pentru a ne sfida"). După ieșirea din rândul Axei, partidele de stânga și-au crescut aderenții de
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
republicii. Alte grupuri etnice sunt: tătarii (5,2%), ucrainienii (0,5%). 3.700 cetățeni, (0,4%) nu și-au declarat naționalitatea recenzorilor. Primele descoperiri arheologice privind locuirea teritoriului Mordoviei sunt din perioada neoliticului. În secolul al VI-lea apar primele însemnări care îi menționează ca poporul fino-ugric mordvin. Mai târziu, mordvinii au ajuns sub controlul Bulgariei de pe Volga și a Rusiei Kievene. În ciuda acestei relații de subordonare feudale, conducătorii mordvini au atacat și jefuit în repetate rânduri suzeranii protobulgari sau ruși
Mordovia () [Corola-website/Science/305930_a_307259]
-
din țară lui Eminescu. Roadele evidente ale efortului sau artistic sunt numeroase: 18 volume de poezii (3 traduse în românește de Lucian Alexiu, cu care autorul a realizat multe traduceri din literatura țării lui Njegos și Branko), un volum cu însemnări de călătorie (Chicago, America și Ziua lui Vid, apărută în America, în 2003), 8 antologii din creația confraților săi publicate, cele mai multe, în țara de origine și una în românește, realizată împreună cu Lucian Alexiu: Porumbel de argilă. Poeții sârbi din România
Slavomir Gvozdenovici () [Corola-website/Science/305301_a_306630]
-
a fost dificilă pentru Rilke, deoarece acest oraș mare, și străin pentru el, i-a insuflat multe temeri. Toate aceste experiențe ale sale, Rilke le-a adunat în prima parte a singurului său roman, "Die Aufzeichnungen des Malte Laurids Brigge" (Însemnările lui Malte Laurids Brigge). Dar tot Parisul i-a prilejuit și întîlnirea cu multe surse de inspirație moderne, precum sculpturile lui Auguste Rodin sau lucrările pictorului Paul Cézanne (1839-1906). În acești ani, Parisul devenise domiciliul principal al poetului. În anii
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
pariziană au fost "Neue Gedichte" (Poezii noi) 1907, "Der neuen Gedichte anderer Teil" (Cealaltă parte a poeziilor noi) 1908, care cuprind versuri scrise din 1903 până în 1908, cartea de poezii "Requiem" 1909, precum și romanul "Die Aufzeichnungen des Malte Laurids Brigge" (Însemnările lui Malte Laurids Brigge), început în 1904 și terminat în ianuarie 1910. În anul 1912 a apărut o nouă ediție a povestirii sale lirice "Weise von Liebe und Tod des Cornets Christoph Rilke" (Cântul de iubire și moarte al stegarului
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
o nouă ediție a povestirii sale lirice "Weise von Liebe und Tod des Cornets Christoph Rilke" (Cântul de iubire și moarte al stegarului Christoph Rilke), care a cunoscut o mare popularitate în cadrul seriei noi scose de editura "Insel". După apariția "Însemnărilor..." Rilke a intrat într-o perioadă de profundă criză de creație, care s-a terminat abia în februarie 1922, când a reușit să termine "Duineser Elegien" (Elegiile duineze), începute încă din 1912. Acest ciclu de poezii își trage numele de la
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
construit pe prediul generalului Wellis, comandat al cetății Timișoara, cu puțin pământ și aproximativ 500 de locuitori. Documentar apare menționat în 1728 cu numele de "Neudorf". Începând cu 1732 se populează și cu italieni meșteri mătăsari. În 1796 apar primele însemnări despre Canalul Bega în Freidorf. Starea canalului este descrisă de caporalul pontonier, Franz Ulrichsberger, într-un raport din 20 octombrie 1796, scris la Timișoara în urma unei inspecții întreprinse la ordinul Comandamentului General Militar Bănățean: "Din Timisoara până la Freidorf se poate
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
împărțit într-o duzină de amnat (unitate de măsură a unghiurilor egală cu aproximativ 2,5 grade). Amnatul avea de asemenea 24 de ubani. Aceștia observau regulat planetele, de la ei rămânând tableta regelui Ammizaduga (circa 1581 î.Ch.) care cuprinde însemnări cu privire la apariția planetei Venus fie dimineața, fie seara. Legat de această planetă este una dintre marile descoperiri ale babilonienilor, și anume că Venus de dimineață era identică cu Venus de seară (vechii akkadieni nu știau acest fapt). De asemenea au
Astronomia Babiloniană () [Corola-website/Science/300006_a_301335]
-
tonurile crude ale melosului balcanic..." BIBLIOGRAFIA PRAHOVEI -anii 1968, 1969, 1970, 1971, editata de Bibliotecă Județeană ”N.Iorga” - Ploiești. GHEORGHE ȚENȚULESCU: "Stagiunea de vară a Teatrelor Populare", în revistă "Cîntarea României", nr.8/august 1980, pag. 18, București. GH.ȚENȚULESCU: "Însemnări de la premiera operetei ”Drumu-i lung, povestea-i scurtă” de Florin Comișel, dirijor Leonida Brezeanu, prezentată de Teatrul Popular al Casei de Cultură din orașul Slănic-Prahova - director: Maria Corduleanu. (în rev. Îndrumătorul Cultural”, nr.8/1980, București.) CORNELIU ȘERBAN: "Creații literare
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
vechii biserici s-a construit cea nouă, tot din lemn, ce are hramul Bună Vestire. În anul 1755 este menționată existența unei vechi biserici de lemn, cu hramul "Sf. Arhangheli”. Dacă în anii 1760-1762 biserică nu mai există, într-o însemnare făcută la 28 septembrie 1768 pe filele unui exemplar al Cazaniei (București, 1768) este menționată din nou o biserică în satul Țohești. Într-un document de la mijlocul veacului al XIX-lea se menționează că pe turnul bisericii era trecut anul
Biserica de lemn din Țohești () [Corola-website/Science/313250_a_314579]
-
scrise pe oase oraculare și vase de bronz; înflorirea prelucrării bronzului, producerea protoporțelanului. • 1122-255 î.e.n. Dinastia Zhou - Regat autocratic ereditar în frunte cu Fiul Cerului. • 1122-771 î.e.n. Dinastia Zhou de Vest - Sintetizarea elementelor fundamentale ale civilizației chineze; 841 î.e.n.- începutul însemnărilor conștiente și sistematice ale evenimentelor istorice; elaborarea codului riturilor, apariția orașelor întărite; înflorirea agriculturii și a meșteșugurilor (bronz, țesături de mătase, etc.). • 770-256 î.e.n. Dinastia Zhou de Est. • 770-476 î.e.n. Perioada , Primăveri și Toamne”- decăderea puterii centrale; întărirea nobilimii vasale
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
T. Murășanu, Ovidiu Hulea, I. U. Soricu, M. Pallade și alte câteva nume. Secțiunea a doua a "Paginilor literare" cuprinde, sub titlul general „Cronică”, materiale din domenii variate. Se publică aici studii, biografii, știință popularizată, dări de seamă, recenzii, bibliografii, însemnări. Multe din lucrările științifice s-au premiat, ca urmare a progreselor realizate în domeniile respective în cursul anilor. Dar biografiile, studiile de istorie, de istorie literară și cele de filozofie își păstrează și astăzi actualitatea. Cronica culturală cuprindea comentarii privind
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
Iosif. Revista nu publică și alte texte muzicale, probabil din cauza unor dificultăți de tipărire, dar producția muzicală stă în atenția ei și o prezintă în notele bibliografice (nr. 6, p. 128). Paginile literare întrețin și o serie de rubrici mărunte: „Însemnări”, „Bibliografie”, „Răspunsuri”, „Poșta redacției”, cum fac dealtfel și alte publicații. Cititorii sunt informați în primele două rubrici asupra activității unor colaboratori ai revistei și asupra apariției cărților mai importante, literare și științifice. Rubricile Răspunsuri și Poșta redacției sunt destinate începătorilor
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
cu Arieșul, în mica așezare de la Ocolișel, în care predomină și azi în majoritate edificiile de lemn, se află un monument de arhitectură: biserica „Sfinții Arhangheli”. Edificiul actual îl înlocuiește, probabil, pe cel mistuit de foc în 1848, după cum menționează însemnarea de pe o „Psaltire românească” de secol XVI. Dimensiunile monumentului, lățimea mare în comparație cu bisericile ridicate în secolul al XVIII-lea în zonă susțin această presupunere. În sprijinul unei datări în secolul al XIX-lea pledează și faptul că pictura interioară, care
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
de lemn, cu hramul „Sfântul Nicolae”, a fost construită pe la 1680 de către o familie înstărită, descendentă a unui anume Nistor, de unde și denumirea bisericii, zisă a Nistoreștilor. Ctitoria Nistoreștilor este biserica mai nouă a localității, după cum reiese din mai multe însemnări pe marginea unor vechi tipărituri: „Cumpărat-au aciastă anume Penticostariu Nistoru Ilieșu și cu soțu său Porhiru ... și au datu pomană la biserica cea nouă din Seliște...văleat 1753.” A fost construită pe un loc ridicat, în partea de sus
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
patriarhului Macarie al III-lea al Antiochiei, a făcut o scurtă descriere a complexului fortificat. Din această descriere se pot întrevedea atât ansamblul cu părțile sale principale cât și modul în care mănăstirea era percepută în epocă. În plus, autorul însemnărilor ne dă indirect o lămurire asupra transformării curții domnești în mănăstire, aceasta având loc sub presiunea celor care vedeau în această fortificație o posibilă provocare la adresa suzeranității otomane asupra Țării Românești. "„Am intrat în această mănăstire cu adevărat măreață, așezată
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
și dregănd și făntăna. Aceste mai sus arătate lucruri s-au făcut cu toată cheltuiala prea sfinții sale, în zilele prea înălțatului nostru domn Io Grigorie Dimitriu Voevod; 1826 avg[u]st 10. Barbu zu[grav] mart[ie] 8."" După însemnările lui Paul de Alep, aflăm că biserica a fost zugrăvită dintr-un început și pe din afară și pe dinăuntru. Pictura interioară veche este puțin cunoscută dar se păstrează încă sub actualul strat de pictură, adăugat la începutul secolului 19
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
care nu-și mai păstrează coloritul inițial, frescele fiind parțial degradate. Fresca schitului este importantă prin stilul pictural neo-bizantin și prin scrierea cu caractere chirilice ce se păstrează pe frontispiciile icoanelor murale. Multe din icoanele schitului sunt vii documente, cu însemnări ale timpului, icoane care, contrar intemperiilor vremii sunt încă frumoase și se păstrează bine. În anul 1979, vechea clopotniță a fost dărâmată și a fost zidită o nouă clopotniță deasupra portalului, la intrarea în incinta mănăstirii. În forma în care
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
ocupau cu studiul cantității, structurii și spațiului. Din momentul în care omul a fost capabil să folosească și să înțeleagă noțiuni abstracte, dar și datorită dezvoltării relațiilor interumane si intertribale și, nu în ultimul rând, a primelor sisteme de scris (însemnările făcute pe pereții peșterilor sub forma unor imagini care exprimau, atât trăiri în tărâmul real, dar și în cel oniric și, din ce în ce mai mult, pe tărâmul ideilor), a apărut nevoia de „număr”. Numărul este una dintre cele mai simple noțiuni abstracte
Istoria matematicii () [Corola-website/Science/314232_a_315561]
-
cer la miezul zilei, deasupra soarelui, a unei cruci luminoase împreună cu inscripția "prin aceast semn vei învinge". Crucea ar fi apărut lui Constantin dar și armatei sale pe când erau în Galia în drum spre Peninsula Italică. În ziua următoare, poruncind însemnarea fiecărui scut cu monograma lui Hristos, cele două armate s-au ciocnit,Maxentius este ucis, iar Constantin a câștigat o victorie decisivă. mediat ce a venit la putere, Constantin a pus capăt persecuțiilor creștinilor în teritoriile sale, impunând nu numai
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]