7,853 matches
-
Sus (1.894), Suciu de Jos (1.272), Târgu Lăpuș (2.378), Ungureni (1.577). Conform datelor recensământului din 1930, plasa Lăpuș avea 28.337 de locuitori, dintre care 84,3% români, 9,7% unguri, 4,3% evrei, 1,3% țigani, 0,2% germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 44,0% greco-catolici, 41,1% ortodocși, 5,7% romano-catolici, 4,8% reformați, 4,3% mozaici ș.a.
Plasa Lăpuș, județul Someș () [Corola-website/Science/304530_a_305859]
-
Poartă și Rusia (austriecii au rămas până în 1857). Grigore Ghica și Știrbei și-au ocupat tronurile din nou în același an și au efectuat ultima parte a reformelor conforme "Regulamentului". Cea mai importantă dintre acestea era cea privitoarea la sclavia țiganilor. În Moldova, țiganii au fost eliberați, fără o perioadă de tranziție, pe 22 decembrie, 1855; schimbarea a fost însă mai graduală în Țara Românească, unde măsuri de scădere a comerțului cu sclavi fuseseră luate în prealabil, iar decizia de a
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
austriecii au rămas până în 1857). Grigore Ghica și Știrbei și-au ocupat tronurile din nou în același an și au efectuat ultima parte a reformelor conforme "Regulamentului". Cea mai importantă dintre acestea era cea privitoarea la sclavia țiganilor. În Moldova, țiganii au fost eliberați, fără o perioadă de tranziție, pe 22 decembrie, 1855; schimbarea a fost însă mai graduală în Țara Românească, unde măsuri de scădere a comerțului cu sclavi fuseseră luate în prealabil, iar decizia de a interzice sclavagismul fusese
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
i (în , în , în ) sunt o etnie migratoare cu origini necunoscute. O parte a Limbii ienișe denota un trecut foarte vechi, de origini europene. Deseori ei sunt numiți ""țiganii albi"", datorită faptului că, altfel decât rromii, au tenul de culoare deschisă. Această populație nu are origini indiene, ci europene (foarte probabil este faptul că se trag din celți). Cu toate acestea, ei sunt numiți "țigani", ca și rromii, datorită
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
Deseori ei sunt numiți ""țiganii albi"", datorită faptului că, altfel decât rromii, au tenul de culoare deschisă. Această populație nu are origini indiene, ci europene (foarte probabil este faptul că se trag din celți). Cu toate acestea, ei sunt numiți "țigani", ca și rromii, datorită stilului lor de viață nomad, precum și a profesiilor exercitate de ei cu care corespund într-o anumită măsură: ascuțitul cuțitelor, împletitul coșurilor, tâlhăria (astăzi însă foarte rar). Cea mai mare populație de ieniși trăiește în Germania
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
timpuri erau protestanți. De asemenea trebuie luat în considerare că prima mențiune documentară a ienișilor datează din secolul XIII. Pe teritoriul de azi al României, ienișii au fost identificați (printre alții de autorul ) ca supraviețuind azi în rândurile așa-zișilor "țigani ardeleni" ("fehér bőrű cigányok" / țigani "albi") de limbă maghiară numiți și "gabori" ("Gabor" în maghiara se traduce prin Gabriel/Gavriil). Aceștia au o vestimentație distinctivă, extrem de conservatoare, asemănătoare cu cea a evreilor ortodocsi și rabinilor acestora, purtând pălării negre tip
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
trebuie luat în considerare că prima mențiune documentară a ienișilor datează din secolul XIII. Pe teritoriul de azi al României, ienișii au fost identificați (printre alții de autorul ) ca supraviețuind azi în rândurile așa-zișilor "țigani ardeleni" ("fehér bőrű cigányok" / țigani "albi") de limbă maghiară numiți și "gabori" ("Gabor" în maghiara se traduce prin Gabriel/Gavriil). Aceștia au o vestimentație distinctivă, extrem de conservatoare, asemănătoare cu cea a evreilor ortodocsi și rabinilor acestora, purtând pălării negre tip "fedora" cu boruri largi, cămăși
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
conservatoare, asemănătoare cu cea a evreilor ortodocsi și rabinilor acestora, purtând pălării negre tip "fedora" cu boruri largi, cămăși albe, pantaloni negri de catifea. Vestimentația de zi a femeilor este însa foarte diferită: ea se aseamană cu cea a restului țiganilor: fuste largi si înflorate, lungi până la glezne, capul acoperit cu batic. În zile cu semnificație religioasa, femeile adoptă și ele o vestimentație sobră, preferând culori mai închise la culoare (vezi foto). Bărbații nu își rad în mod normal mustățiile. În
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
spre finalul secolului XVII, s-a intensificat după Ausgleich, care a adus o autonomie sporită a guvernării maghiare din Austro-Ungaria. Regatul Ungariei (denumit și Translethania) era o țară multietnică, locuită de maghiari, germani, slovaci, români, ucrainieni, sârbi, sloveni, rusini, evrei, țigani și alte etnii. Conform recensămintelor din 1910, maghiarii erau grupul cel mai larg, cu 48% din totalul populației. Dacă Croato-Slavonia ar fi exclusă, procentajul ar crește la 54%, dar și așa această cifră este contestată de istorici, deoarece recensământul nu
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
din numărul total al populației. După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,5 % din populație, respectiv un număr de aproximativ 1 300 000 de cetățeni. După datele oficiale, în România trăiesc 665 000 de țigani(rromi). Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor și armenilor. Din cei 745 421 de germani câți erau în România în 1930, în prezent au mai
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
Popescu Bitănescu, Valentin Uritescu, Daniela Nane, Pavel Bartoș, Ingrid Bișu, Livia Taloi, ș.a. Începând cu 2004 încep să fie produse primele telenovele românești: Numai iubirea (cea mai de succes telenovelă românească), Lacrimi de iubire, Iubire ca în filme, Inimă de țigan, Regina, ș.a. Aceste telenovele românești sunt vândute în multe alte țări. Acasă TV înregistra audiențe record clasându-se pe locurile 2-3, fiind o performanță de neegalat până în prezent pentru un canal tv de nișă transmis exclusiv prin companiile de cablu
Acasă TV () [Corola-website/Science/303526_a_304855]
-
lăsat domeniul fraților Ioan și Sandu Sturdza, cu care se înrudeau. La data de 19 aprilie 1699, frații Sturdza și-au împărțit între ei averile, moșia Miclăușeni revenindu-i lui Ioan Sturdza. Pe moșie locuiau și munceau țărani clăcași și țigani vătrași robi, care și astăzi poartă nume de meserii: Bucătaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolaru, Surugiu, după cum scrie Costin Merișca, în lucrarea ""Castelul Miclăușeni în cultura română"" (Ed. "Cronica", Iași, 1996). Locuitorii satului Miclăușeni trăiau în bordeie sărăcăcioase pe moșia
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
după un ritual dinainte stabilit. Mai întâi a fost executat Cloșca care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat 4 lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul, un țigan pe nume Grancea Rakoczi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul și după alte 8-9 lovituri și-a dat sufletul. Conform sentinței, organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în 4 părți și
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
ca în marea majoritate a lagărelor de concentrare naziste, comandat de trupele de infanterie SS. Lagărul de la Auschwitz-Birkenau a fost cel mai mare lagăr nazist din cele două războaie mondiale. Lagărele aveau ca scop distrugerea unor minorități europene ca evreii, țiganii, etc. Alte lagăre din afara teritoriului Germaniei erau folosite ca puncte de lucru sau pentru "experimente" ale doctorilor naziști. La fiecare lagăr era adăugat, la ieșire câte un crematoriu pentru cadavrele deținuților. Lângă acest crematoriu se mai afla și câte o
Lagărul de concentrare Auschwitz () [Corola-website/Science/304173_a_305502]
-
lor"." - Jean Constantin. Reprezentanții comunității rome din Constanța au declarat că Jean Constantin nu era membru al acestei etnii și că acesta era cunoscut în oraș ca grec. Totuși, datorită tenului său mediteranean, a fost ales să joace roluri de țigan în mai multe filme. A lucrat ca normator într-o fabrică din Constanța, unde a pus bazele unei brigăzi artistice. A debutat ca artist la Casa de Cultură din localitate. La sfârșitul anului 1957, a fost primit în nou-înființata secție
Jean Constantin () [Corola-website/Science/303893_a_305222]
-
operatorul Nicolae Mărgineanu, actorul Jean Constantin, care îl interpreta pe Patraulea, obișnuia să mai întârzie uneori la filmări pentru că făcea naveta cu trenul de la Constantă. În timp ce acesta era așteptat, Toma Caragiu zicea cu o voce inimitabila: "„Paștele mamei lui de țigan! Asta, precis a furat ceva din tren. L-au prins și de-aia nu mai vine...”". Au existat probleme cu filmarea cadrelor în care apărea câinele polițist Costel. Acesta se numea în realitate Rurich și era un câine ciobănesc german
Brigada Diverse în alertă! () [Corola-website/Science/303886_a_305215]
-
Mein Kamph nu a fost decât un pas. Monstruoasa ideologie nazistă, având la bază mitul supremației ariene cu consecințe incalculabile materiale și umane, Soluția Finală a generat monstruosul Holocaust, căruia i-au căzut victime peste zece milioane de evrei, slavi, țigani, etichetații drept națiuni inferioare. După al Doilea Război Mondial a urmat Drama Germaniei învinse, umilită, ocupată militar, separată în două state pe criterii ideologice de marii victorioși și finalul așteptat cu răbdare, peste patru decenii, prăbușirea regimului comunist din .D.
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
diferite experimente pe femei, copii, bătrâni transformați în simpli cobai. Camerele de gazare și crematoriul păstrează mirosul de carne arsă de la miile de victime, căzute pradă isteriei Führerului și camarilei sale, în aplicarea „Soluției Finale” de exterminare a evreilor, slavilor, țiganilor și elementelor de stânga. Demențialul Holocaust a costat viața a milioane de oameni...În muzeul lagărului se pot urmări imagini proiectate cu ororile săvârșite ce par desprinse dintr-un film de groază, cu cumplitele chinuri morale și fizice la care
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
nu pot fi trecute cu vederea: tendințe hegemonice ce au declanșat cele două mari conflagrații mondiale ale secolului al XX-lea cu imense pagube materiale și umane, abominabilul holocaust căruia i-au căzut victime peste zece milioane de evrei slavi, țigani ș.a., naționalități considerate „inferi-oare”, prioritate în piața de droguri, prostituție, curente extremiste. Și totuși Occidentul rămâne în continuare un model de referință și în Mileniul III. Occidentului îi revine performanța realizării conceptului de Uniune Europeană, pornită de la câteva state (Piața
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
au păstrat o veritabilă popularitate la public, impunând în folclorul urban citate repetate și parodiate precum „Un fleac, m-au ciuruit.” sau „Nu trage dom Semaca, sunt eu Lăscărică” și personaje memorabile ca legionarul Paraipan (jucat de Gheorghe Dinică) și țiganul Limbă (Jean Constantin). Sergiu Nicolaescu s-a născut la Târgu Jiu într-o familie de aromâni. A fost după mamă, Sevastița Cambrea, nepotul comisarului de poliție Gheorghe Cambrea, care a fost arestat de regimul comunist în 1952 și condamnat la
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
candidat al partidului pentru alegerile prezidențiale, lăsând această onoare lui Oleg Malîșkin, care a câștigat un număr nesemnificativ de voturi. Într-o vizită efectuată în 1994 în Bulgaria, Jirinovski a afirmat despre România că este un stat artificial locuit de țigani italieni, care s-a format prin desprinderea de teritorii de la vecinii Rusia, Bulgaria și Ungaria. Jirinovski a salutat ceea ce el a numit "procesul democratic" din Irak din timpul lui Saddam Hussein, pe care l-a sprijinit din toate puterile. Prietenia
Vladimir Jirinovski () [Corola-website/Science/304333_a_305662]
-
800, iar în 2006 - 12800. În anul 2005 coeficientul de mortalitate la 1000 persoane a constituit — 12 p., iar natalității — 10. Majoritatea absolută a populației constituie - moldovenii (mai mult de 3/4), restul fiind ucraineni, ruși, gagauzi, bulgari, români și țigani. Anterior în oraș au locuit mulți evrei, în anul 1897 - 750 din 4350 (17%). Rețeaua de învățământ cuprinde 6 instituții preșcolare, 4 școli în care își fac studiile 2.800 de elevi și un liceu în care învață 370 elevi
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
în special sârbi, bulgari, greci, armeni, băjenari din diferite regiuni ale Imperiului Rus. În 1772, în cele 114 gospodării înregistrate, pe lângă românii moldoveni băștinași, în Chișinău erau deja așezate 10 familii de armeni, 3 de „sârbi și jidovi”, 3 de țigani și una de greci. În 1774, în urma războiului ruso-turc din 1768-1774 și a înlesnirilor acordate de administrația rusă țaristă de ocupație pentru migranți și băjenari străini, la Chișinău sunt înregistrați în categoria celor 104 birnici (capi de familie) 2 greci
Demografia Chișinăului () [Corola-website/Science/312561_a_313890]
-
în categoria celor 104 birnici (capi de familie) 2 greci, 1 sârb, 25 armeni și 16 „jidovi”. În rândul celor 40 rufeturi (membri ai unei corporații de breslași) se găsea doar un grec; în categoria străinilor se mai aflau 6 țigani și un sârb, numărul familiilor de români moldoveni atingând cifra de 111. O dată cu includerea forțată în componența Imperiului Rus în 1791-1806, iar "de jure" în 1812, a pământurilor Moldovei feudale situate la est de Prut, populația Chișinăului, oraș devenit centru
Demografia Chișinăului () [Corola-website/Science/312561_a_313890]
-
dragostea sa pentru natură, pentru oamenii simpli și pentru țăranii și meseriașii șvabi. Reia permanent teme privind viața din satele șvăbești. Prin versurile sale, cititorul poate arunca o privire și în viața ciobanilor români, a vecinilor săi sârbi și a țiganilor. În cea mai cunoscută poezie a sa, "„Perjamosch“" descrie strămutarea locuitorilor din Perjamosch pe dealul din apropiere și încearcă să explice proveniența numelui satului.
Karl Grünn () [Corola-website/Science/312614_a_313943]