9,827 matches
-
sunt monotone și de rutină, dar implică prezența anumitor abilități profesionale complexe. * Ocupații de procesare a informației. Aceștia sunt analiști, ingineri, oameni de știință, jurnaliști. Aceste ocupații presupun identificarea și rezolvarea problemelor prin apel la cunoștințe, la modele și idei abstracte, la experiență profesională. Aceste categorii de ocupații sunt identificabile în cadrul fiecărui tip de industrie. În procesul de consiliere în carieră, ele pot fi folosite pentru împărțirea în categorii a locurilor de muncă pe care un client le are în vedere
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de poemul Cântecul Omului, care va apărea ulterior în volumul Intrezăriri, precizează cei care întocmesc Tabelul cronologic - Ion Voiculescu și Liviu Grăsoiu - la Poezii, Voiculescu, Editura Minerva, 1983). Ce greu ne ajută însă graiul nostru pentru o poezie lucidă și abstractă, cu imagini din lumea spirituală. Lucrezi ca într-un material tare, ca într-o piatră, urmărind vinele mai slabe, pe care să le scobești, și nu ești stăpân pe ceea ce vrei să faci, ci ca într-o migală de camee
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
artă / 171 3.4. Producerea conceptului de politică în artă / 183 3.5. Relațiile politicii cu estetica și arta / 190 3.6. Politica proiectelor critice / 195 Cercetare și mediere: teoria critică a artei și educația artistică / 227 Referințe bibliografice / 233 Abstract / 251 Résumé / 255 Argument Complexitatea tematicilor și metodologiilor abordate în studiul culturii contemporane modifică nelimitat orizonturile de cercetare, nu doar la nivelul impactului interdiscipinar, ci și în raport cu regândirea structurilor, relațiilor și proceselor practicii și producției culturale. Reconsiderarea culturii din perspectiva
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
contribuit prin scrierile sale, publicate începând cu anii '40 în Partisan Review, The Nation și Commentary, la impunerea unui standard admirat de unii și criticat de alții. Critica sa a fost focalizată în primul rând asupra artei produse după expresionismul abstract. Această artă, cunoscută ca pictură în câmp de culoare (color-field painting), pe care el a numit-o abstracție post-picturală (post-painterly abstraction), reflectă teoria lui Heinrich Wölfflin, potrivit căruia picturalitatea și stilurile lineare ar alterna de-a lungul timpului. În colecția
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
constă în conținutul său pur vizual. Filosofia artei a lui Greenberg a fost schițată într-o serie de conferințe publicate postum în volumul Homemade Esthetics (1999). La rândul său, Harold Rosenberg, unul dintre cei mai importanți critici ai mișcării expresionismului abstract și autorul termenului action painting, e recunoscut prin critica sa intelectuală asupra artei, politicii și societății. Localizând valoarea supremă a operei de artă în actul de creație, Rosenberg s-a aflat în opoziție cu critica formalistă a lui Clement Greenberg
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
valoarea supremă a operei de artă în actul de creație, Rosenberg s-a aflat în opoziție cu critica formalistă a lui Clement Greenberg. Articolul său din 1952, The American Action Painters, publicat în revista ARTnews a fost considerat manifestul expresionismului abstract și a avut un important efect asupra peisajului artistic new-yorkez în anii '50. Anii '60 '80 par a fi informați de scrierile lui Michael Fried, Rosalind Krauss și Douglas Crimp. Recunoscut prin eseurile și recenziile sale asupra operelor lui Jackson
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
piesele minimaliste și arta pictorilor și sculptorilor din acea perioadă, Fried constată și o încercare de punere în scenă, prin instalare, a operelor minimaliste, care ar fi avut "efecte non-artistice". Constatând acest lucru, Fried a dezvoltat contrastul dintre arta radical abstractă și anti-teatrală a figurilor pe care le admira și ceea ce a ajuns să descrie ca fiind artă nominal abstractă, însă literalistă și teatrală. Aceste opoziții ar fi făcut parte dintr-o serie de alte opoziții abordate în acest eseu, precum
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prin instalare, a operelor minimaliste, care ar fi avut "efecte non-artistice". Constatând acest lucru, Fried a dezvoltat contrastul dintre arta radical abstractă și anti-teatrală a figurilor pe care le admira și ceea ce a ajuns să descrie ca fiind artă nominal abstractă, însă literalistă și teatrală. Aceste opoziții ar fi făcut parte dintr-o serie de alte opoziții abordate în acest eseu, precum opoziția dintre "prezentabilitate" (presentness) și "prezență" (presence) ori dintre "instantaneitate" (instantaneousness) și "durată" (duration) ori dintre "abstracție" (abstraction) și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Constatând că, datorită gândirii deconstructiviste, avem astăzi parte de o asumare a suspiciunii față de gândirea opozițională în variatele sale forme, criticul american aduce în vedere faptul că însăși minimaliștii și-au definit arta prin opoziție directă cu pictura și sculptura abstractă care i-a precedat. Recunoscând influența pe care a avut-o Greenberg asupra sa în anii '60, Fried susține că în 1966 nu s-a mai putut lăsa convins de teoretizările cu privire la modernism (mai ales așa cum au fost ele prezentate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
influența pe care a avut-o Greenberg asupra sa în anii '60, Fried susține că în 1966 nu s-a mai putut lăsa convins de teoretizările cu privire la modernism (mai ales așa cum au fost ele prezentate în Modernist Painting și After Abstract Expressionism), în particular de concepția greenbergiană potrivit căreia modernismul artistic ar fi implicat un proces de reducție a convențiilor dispensabile până la identificarea unei esențe atemporale și ireductibile în pictură, cum ar fi planeitatea (flatness) și delimitarea planeității. În ceea ce privește problema teatralității
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a logo-urilor corporațiilor generate de o expansiune serială a repetiției și producției de masă. Potrivit Rosalindei Krauss, Art and Objecthood vorbește despre redarea substanței estetice într-o modalitate complet optică, Fried fiind de acord cu obiectivul acestei noi forme abstracte de iluzionism, potrivit căreia materia este necorporală, lipsită de greutate și prezentă optic, asemenea unui miraj. Fried adaugă noțiunii greenbergiene de miraj propriul concept de mediu al formei, care ar argumenta în favoarea importanței pulverizării marginilor prin stabilirea unei iluzii potrivit
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
marginilor prin stabilirea unei iluzii potrivit căreia nu poți fi sigur de experiența obiectelor distincte deoarece nu a-i putea să localizezi contururile. Astfel, privitorul nu se află într-o situație de non-prezență, ci mai curând într-una de prezență abstractă, plutind în fața lucrării ca pură rază optică. În același context, Benjamin H. D. Buchloh preferă să pună problema diferențelor care apar între critica anilor '60 - '70 și cea a anilor '80. Potrivit lui Buchloh, arta de mainstream a anilor '80 s-
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
economii a evenimentului, Steyerl se angajează într-o analiză a funcției criticii în general. Pornind de la constatarea că subiectivitatea burgheză s-a format printr-un proces critic ambivalent, prin întrebuințarea rațiunii doar în situații considerate apolitice, respectiv în deliberarea problemelor abstracte, fără a critica autoritatea, Steyerl afirmă că activitatea critică ar fi trebuit să producă genul de subiect care să întrebuințeze rațiunea în circumstanțe publice, nu private, în contradicție cu înțelesul emancipării pe care o propune Kant pe baza acceptării faptului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Abordând problema limbajului (documente dactilografiate, hărți, casete audio etc.), deoarece dorea să exploreze obiecte care se refereau atât la concepte și idei aflate dincolo de funcția lor standard, cât și la ele însele, Piper propunea lucrări care evidențiau contrastul dintre atemporalitatea abstractă și prezentul indexial, auto-referențial176. În aceeași notă a importanței acordate utilizării limbajului ca material al exprimării conceptuale, Ian Burn și Mel Ramsden, care au înființat alături de Roger Cutforth Societatea pentru Artă Teoretică și Analiză, la New York, în 1969, au pus
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
teoretice). În măsura în care teoria ar fi înțeleasă în termeni politici ca economie a deciziilor, mesajul (politic) al studiilor vizuale ar fi acela de a privilegia dezvoltările teoretice pornind de la cazurile concrete ale practicii artistice, mai curând decât de la considerațiile generale și abstracte asupra fenomenelor artistice. Tocmai de aceea, agenda (politică) teoretică a studiilor vizuale contemporane ar trebui să fie elaborată în termenii utilizării sale în transformarea (abordării) practicilor artistice. 3.6. Politica proiectelor critice Asocierile recente ale incursiunilor în teritoriul politicii cu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
http://www.eipcp.net, editori: Aileen Derieg, Marcelo Expósito, Birgit Mennel, Raimund Minichbauer, Stefan Nowotny, Gerald Raunig Wacquant Loïc, "Critical Thought as Solvent of Doxa", în transversal 08/06: critique kritik crítica, http://transform.eipcp.net/transversal/ 0806/wacquant/en Abstract Visual studies represents a research field, relatively recently emerged, from the end of the last century, characterized by its critical and interdisciplinary position. Considered as an extension of cultural studies, in the analysis and evaluation of the visual culture expressions
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Edwin Black: Începutul / 73 3. Criticismul neo-aristotelian: Forbes Hill / 112 4. Criticismul etic: Karlyn Kohrs Campbell / 147 5. Criticismul dramatic: Kenneth Burke / 166 6. Criticismul narativ: William F. Lewis / 211 7. Criticismul postmodern: Raymie McKerrow / 250 Concluzii / 293 Bibliografie / 297 Abstract / 301 Résumé / 303 Cuvânt-înainte Apariția, la Institutul European din Iași, cărții Criticismul retoric în Științele comunicării. Atelier pentru un vis a doamnei Georgina Oana Gabor constituie, fără îndoială, un important eveniment publicistic în domeniul științelor comunicării, așa cum sunt aceste științe
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
136; în al doilea rând, e vorba de cei "care îl percep ca pe o expresie oribilă a violenței mafiote"137; apoi, e rândul celor care privesc linșarea persoanei de culoare "clinic, drept o ilustrare concretă a unei idei sociopate abstracte"138; în ultimă instanță, apreciază Black, există și cei care "refuză cu totul să perceapă evenimentul, alungându-l cu totul din mintea lor"139. Desigur, confirmă Black, există, potențial, o mulțime inepuizabilă de posibilități de raportare, prin percepție, la evenimentul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
trece la fapte" și am văzut ce caracter pot avea faptele-consecințe directe ale acestui tip de răspuns la eveniment reacția "clinică" pare, dimpotrivă, să "paralizeze acțiunea"153. Neavând implicații morale, răspunsul "clinic" sau "didacticismul", o "ilustrare concretă a unei idei abstracte"154, frizează, evident, indiferența. Dacă răzbunarea este expresia practică a (atitudinii adăugirea mea) scandalizate, consimțământul reprezintă expresia practică a didacticismului"155, apreciază Black. Astfel, conchide criticul, didacticismul distruge însuși tipul special de inteligență care îl face posibil, ca răspuns la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Leicester, 2013. Wilbur Schramm (ed.), The Science of Human Communication, Basic Books, New York, 1963. Wichelns, Herbert, "The literary criticism of oratory", 1925, în Carl R. Burgchardt (ed.), Readings in rhetorical criticism, Strata Publishing Company, State College, PA, 1995, pp. 3-28. Abstract The present work continues the project that started a year ago, once the European Institute of Iași published The Political Within Parentheses: Qualitative research methods in intercultural communication. Therefore, this study represents the next step in the elaboration of a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
văzusem doar fotografii. Fotografiile nu-mi spuneau nimic: nici nu cunoșteam toate fețele, nici nu erau elemente care să-mi poată da o idee despre realitatea acelei societăți. Asta s-a măritat, ăsta s-a născut - lucruri, de fapt, foarte abstracte. Așadar, n-am avut, până în ’56, nici o idee despre ceea ce era Israelul. Era, în mintea mea de copil, un loc de departe unde trăiește o parte tot mai mare a familiei și cresc portocali. Cam asta știam. Ce fac neamurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
din Haifa. Trăiam o deschidere de orizont extraordinară, așa că era mult mai ușor să văd claustrofobia. O întâlnisem însă deja, la Tg. Neamț, cum am spus. S.A.: O simțiseși. M.I.: Da, acesta e cuvântul: o simțisem, dar era încă puțin abstractă. Alternativa era Parisul, dar ce fel de Paris? Cel pe care nu-l văzusem niciodată, cel din cărți. Am avut așadar sentimentul claustrofobiei, dar el nu era contrabalansat de experiența directă a unui alt tip de existență. Când am citit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Micle, Veronica" . Acum lucrurile se mai clarifică puțin pentru tine, deși nu știi încă exact când se va pleca în Israel - dacă se va mai pleca vreodată. Parcă detectez un fel de angoasă eshatologică aici... Toată această plecare este cumva abstractă, deși devine tot mai personală; pe măsură ce afli mai multe despre spațiu - ținta plecării, Israelul, capătă o oarecare materialitate, cel puțin grație imaginilor mișcătoare din jurnalul cinematografic -, devii tot mai nesigur în privința timpului. Pe scurt: plecarea rămâne abstractă fiindcă este imprevizibilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
plecare este cumva abstractă, deși devine tot mai personală; pe măsură ce afli mai multe despre spațiu - ținta plecării, Israelul, capătă o oarecare materialitate, cel puțin grație imaginilor mișcătoare din jurnalul cinematografic -, devii tot mai nesigur în privința timpului. Pe scurt: plecarea rămâne abstractă fiindcă este imprevizibilă. M.I.: Total. S.A.: Moshe, mi-ai vorbit cu alt prilej de cuferele în care îți ții cărțile. Cuferele acelea care așteptau la ușă. Ce era cu ele? Erați cu toții într-un provizorat care dura la nesfârșit, într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
mi-a parvenit și am citit-o în paralel, Sakuntala a lui Kalidasa XE "Kalidasa" . O revelație! Citisem Schopenhauer XE "Schopenhauer, Arthur" și tot felul de idealiști germani printre cărțile acelea mai vechi, dar toate textele și comentariile erau foarte abstracte. S.A.: Dăduseși poate peste antologia filozofică sintetică și comentată a lui Bagdasar și Narly, de la Casa Școalelor? M.I.: Cred că da. Bun. Filozofia indiană și Kalidasa XE "Kalidasa" mi s-au părut însă mult mai provocatoare pentru mine, mult mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]