7,668 matches
-
Schimbând paradigma, lumea investigată oferă o altă imagine. Afirmându-ne deschis atașamentul față de o imagine fundamentală generată de caleidoscop nu Înseamnă să le respingem ab initio pe celelalte. Nimic nu ne dă dreptul să-i excludem din comunitatea științifică pe adepții unei paradigme de care noi nu ne simțim atrași, să-i considerăm ,,nostalgici” etc. A declara azi ritos-oficial ce este sociologie și ce nu e sociologie mi se pare anacronic. În ceea ce mă privește, sunt de acord cu punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
element de apropiere Între cele două religii și fidelii lor? Se ,,inventează” un naș care funcționează În cadrul unei ceremonii legate de un obicei precreștin și premusulman, tăierea primei șuvițe din părul unui nou-născut. Un musulman (sau un creștin) roagă un adept al celeilalte religii să accepte să fie nașul primei tăieri a părului. Cazul este tipic pentru rolul pe care Îl poate avea o credință arhaică pentru apropierea fidelilor celor două religii. Am Întâlnit două cazuri În care o ,,nașă” româncă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
strict menajere și, mai ales, Întreținerea hainelor le revin În mod preponderent femeilor (se constată totuși o contribuție a soțului). În principiu, de la bunici la nepoți, practicile evoluează către un model egalitar de Împărțire a sarcinilor Într-un cuplu. Ponderea adepților unui cuplu modern crește de la 25% În G1 (generația vârstnică) la 62% În G2 (generația-pivot), iar ponderea „practicanților” crește de la 23% În G1 la 58% În G2. În toate generațiile Însă se constată că bărbații par a fi mai tradiționaliști
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de „afirmare” pentru cei care nu pot sau nu vor să participe la un proiect comun. Tactica lor este de a denigra, persifla, submina, a arunca În derizoriu regulile, jocurile de rol ale celorlalți, Întregul program. Asemenea conduite găsesc adesea adepți, promotorii se angajează În astfel de hărțuieli sperând să atragă complici, să-i seducă și să-i deturneze; 4. „embolia” situațiilor și practicilor educative. Embolia este o acțiune prin care un corp străin se insinuează, prin efracție, Într-un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un analist și un cunoscător deosebit de avizat al acestui subiect. Experiența sa de analist și consilier de grup, dar și experiențele sale personale i-au furnizat nu numai exemple, material de analiză, ci și prilejul de a reflecta asupra subiectului. Adept declarat al analiștilor de grup Balint, Bion, Anzieu, Kaës, Enriquez, elevi ai lui Maisonneuve și BarusMichel, a ajuns el Însuși o autoritate, un nume de referință În domeniu. Adrian Neculau Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Călătorie În marea burghezie, Iași, Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dumnezeu, la fel și om. Oricine nu-L mărturisește pe Iisus nu este de la Dumnezeu”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a V-a, cap. X, 5, în PSB, vol. 57, p. 829) „Mulți pretind că sunt adepți ai religiei creștine. Dar această credință este mare și unică în puterea ei, fiindcă nu numai prin autoritatea învățăturilor de valoare universală, ci și prin răspândirea sa aproape în toate părțile lumii, se numește generală sau universală”. (Boethius, Articole teologice
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu mai sînt furnizate, în modernitatea tîrzie, de religie. Ea nu mai asigură sensul global al lumii sau al comunității în care trăim. E practicată de anumite grupuri din societatea mare, care intră în dialog, în competiție, în conflict cu adepții altor imagini despre lume. Chiar instituțiile credinței și credincioșii acceptă faptul că religia nu mai este vîrful organizator al societăților noastre. Dacă dimensiunea religioasă e o dimensiune fundamentală a omului, ea a încetat să fie pretutindeni vizibilă, declarată, afirmată ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de societate : proba responsabilității. Dacă autorul unui asemenea proiect nu ar putea trăi în societatea pe care o propune, atunci modelul trebuie respins. Iar Platon și Socrate, care fac o ocupație publică din interogație și din liber examen, formînd, pe deasupra, adepți ai acestei atitudini, vor fi eliminați primii din cetatea pe care o proiectează. Republica lui Platon intră, fără tăgadă, în categoria modelelor respinse și, ca oameni moderni, nu putem fi decît de acord cu respingerea lui. Asta dacă plasăm modelul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e filtrat prin conștiință, e asigurat de consecvența cu care individul lucrează potrivit unor principii ultime, care, chiar ele, îi cer să accepte libertatea de gîndire a celorlalți, diversitatea apartenențelor și a convingerilor. Dacă se dedică vieții publice, omul credincios adept al democrației liberale va miza pe distanța comunicantă între transcendent și cetate, nu pe obiectivarea ordinii divine în organizarea socială. H.-R. Patapievici amintea soluția primei modernități, care menținea prezența celor doi termeni și totodată alteritatea lor. Lumea e plină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Cîteva strategii o pun în operă și ele dovedesc orientarea seculară care, combătută de fundamentalisme, le domină de fapt din plin. . Inversarea logicii simbolice. Fundamentaliștii insistă pe sacralizarea unui teritoriu care, în tradiția-gazdă, are un statut simbolic venerabil. în India, adepții Hindutva pretind, împotriva musulmanilor, că hindușii pot revendica toate ținuturile udate de apele sfinte ale Gangelui, Indusului și Brahmaputrei și că ei se identifică de milenii, prin sînge și cultură, cu acest ținut. Mișcarea evreiască Gush Emunim susținea ideea de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și față de sharia e conceput ca un angajament personal, ca o practică voluntară, mai degrabă decît ca obligație impusă, coercitiv, prin organele statului. Dar, ca și Mohammed Arkoun, citat mai sus, An Na'im observă că între fundamentaliștii islamici și adepții occidentali ai secularizării tari există un raport de oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său, fiecare arătîndu-l cu degetul pe celălalt, ceea ce accentuează atitudinile agresive de ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru ivirea fundamentalismelor. Pe scurt, în modernitatea tîrzie, distanța dintre divin și uman nu e nici absentă, dar nici socialmente normativă. Ea poate avea expresie și eficacitate publică, dar nu mai oferă cadrul universului comunitar. Ignorată de extremiști fie ei adepți ai concepției seculare ori ai fundamentalismelor , distanța își păstrează, pentru persoana angajată spiritual, întreaga tensiune, capacitatea mobilizatoare, potențialul transfigurator. în zorii unei religii, distanța dintre divin și lume e resimțită ca acut mobilizatoare. Tensiunea care o animă, vectorul către termenul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o experiență unitivă care, pe unii, îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de transcendență. Cît despre coprezența celor două modele, nu mai trebuie spus că ea nu constituie un monopol creștin. Sufiți și adepți ai Cabalei vorbesc cu același realism despre experiența înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
imputa că, definind creștinul ca pe un om locuit deja integral de Duhul Sfînt, lasă prea puțin spor de cunoaștere și de preschimbare pentru trecerea sufletului în condiția eschatologică. De altfel, în orice epocă și în orice spațiu de tradiție, adepții distanței unitive sînt singulari, marginali față de mentalitatea comună, chiar dacă ea le recunoaște, plină de respect, calitatea de marginali ai Centrului. Dar, în orice epocă și în orice spațiu de tradiție, distanța dintre absolut și lume modelează mentalitatea colectivă. Indiferent de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contrapărții sale celeste, își descoperă dimensiunea seniorială, a doua sa persoană, acel Tu suveran. Corbin insistă așadar pe faptul că experiența unitivă presupune separarea de dimensiunea socială a persoanei, activarea exclusivă a dimensiunii ei transcendente. Totuși, nici el nu e adeptul unei discipline spirituale restrînse la domeniul privat sau la cercuri exclusiviste. Nici el nu renunță la încercarea de a trezi conștiințele, de a-l face pe omul occidental să regăsească tematica, dacă nu experiența imaginilor metafizice, a lumii imaginale. și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
arătat mai devreme, Reformiștii au reprezentat un vehicul politic pentru acele organizații și tendințe ideologice care ulterior s-au bucurat de o primire pe jumătate entuziastă, deoarece noua orientare consevatoare a partidului vâna mai degrabă electoratul de centru. Astfel, nici adepții fundamentaliști ai pieței și nici fundamentaliștii creștini nu au reușit să pătrundă în structurile de conducere ale acestui partid (Farney, 2009). Este de asemenea adevărat că în anii '90 Partidul Reformei i-a pus în defensivă pe susținătorii acelor grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
funcție să preia cu adevărat puterea în propriile mâini și să devină "elite". Populiștii pot continua să ocupe funcții politice fără să renunțe la discursul anti-elită numai prin focalizarea pe elemente din afara spațiului politic intern. În dreptul său, Mečiar a fost adeptul atât al discursului populist adresat celor săraci, cât și al poziției de apărător al națiunii, și s-a folosit de fiecare parte pentru a ascunde slăbiciunile celeilalte. Slovacia a experimentat un populism naționalist nu în sensul formulării unei acuzații atotcuprinzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de forțele populiste și modelul de democrație pe care aceștia doresc (la care aspiră) să îl creeze. Mare parte din literatura despre America Latină presupune că populismul include lipsa unor organizații puternice de partid și accentuarea comunicării directe dintre lider și adepți (de exemplu, Weyland, 2001, 1996; Roberts, 1995). În același timp, specialiștii nord-americani consideră că mobilizarea oamenilor de rând este o trăsătură esențială a populismului (de exemplu, Formisano, 2007). În cele din urmă, populismul european presupune existența atât a patidelor care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
general-explicative, iar aceste linii sunt trasate în funcție de realitățile empirice constatate mai degrabă decât în baza unor asumpții teoretice de nezdruncinat. De aceea, vocea sa este mediană, în sensul că se află la mijlocul arpegiului mărginit, la un capăt, de filosofii politicului (adepți ai ultra-teoretizării), și la celălalt de sociologii cantitativiști (adepți ai ultra-empiricismului). Statutul de voce mediană îi reduce posibilitățile de a se distinge față de celelalte. În consecință, Mudde este o "curea de transmisie" între studiile teoretice și cele empirice privind populismul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
constatate mai degrabă decât în baza unor asumpții teoretice de nezdruncinat. De aceea, vocea sa este mediană, în sensul că se află la mijlocul arpegiului mărginit, la un capăt, de filosofii politicului (adepți ai ultra-teoretizării), și la celălalt de sociologii cantitativiști (adepți ai ultra-empiricismului). Statutul de voce mediană îi reduce posibilitățile de a se distinge față de celelalte. În consecință, Mudde este o "curea de transmisie" între studiile teoretice și cele empirice privind populismul. Expunând elemente teoretice doar în măsura în care acestea sunt susceptibile să
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pentru fenomenul decuplării aparatului politic față de societate și cetățeni. În mod evident, răspunsul la această întrebare este unul nu doar științific, ci și ideologic. El se configurează pe cel puțin două dimensiuni. În primul rând, se suprapune pe disensiunile dintre adepții democrației directe (cu formele sale actualizate, precum democrația participativă) și cei ai democrației reprezentative (susținători ai parlamentarismului, ai diverselor forme de corporatism etc.). Din motive evidente, primii înclină să susțină teza necesității "redemocratizării" sistemelor de guvernare actuale, fiind mai dispuși
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lipsă supărătoare de formare în domeniu. Alte scrieri adoptă tonul pasionat al polemicii pentru a desființa, cu argumente stângace uneori, modelul medical introdus în psihopatologie prin intermediul psihanalizei. Pentru a constata noi și veritabile progrese, trebuie să așteptăm momentul în care adepții terapiilor comportamentale dau o mai mare importanță metodologiei decât performanței clinice. Ar fi o dovadă de naivitate din partea noastră să credem că aceste reexaminări se pot face într-o atmosferă de unitate și armonie: sunt multe curente care ocupă acest
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în felul acesteia se găsesc multe la acești profesioniști ai utopiei. Istoria după ei este ceva dur, un bagaj care ucide spontaneitatea. În locul istoriei vine ficțiunea care creează realitatea. Această metodă, deși naivă, deși înlăturată cu totul își are încă adepții săi în lumea politică de astăzi. 2. După această metodă a apărut a doua metodă a realismului critic, cum i s-a dat denumirea de către Karl Marx. În ce privește sociologia, aceasta a dus la o dialectică... 3. A treia metodă a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un material imens de care ne putem în mare parte lipsi. Din istorie alegem numai datele care se potrivesc cu situația prezentă. Imperativul prezentului. Curentul acesta n-a prins prea mult. Partidul lui Masaryck n-a numărat niciodată prea mulți adepți. Masaryck a câștigat puterea în urma meritelor sale din timpul războiului. Totuși el are un mare merit, acela că a fost consecvent și a persistat în doctrina sa fără să cadă în greșeala violențialiștilor sau a utopiștilor. Cunoașterea este indispensabilă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și Serbia-Muntenegru. „În caz de victorie, voi lichida mafia în 48 de ore, voi bloca fondurile ilegale și voi confisca averile gangsterilor” declara Corneliu Vadim Tudor pe 27 martie 2004, ziua anunțării candidaturii sale la alegerile prezidențiale. „Voi fi un adept al integrării în UE și voi respecta toate tratatele diplomatice semnate de România, cât și acordurile cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială” a adăugat el. Ar trebui să precizăm că Vadim Tudor încearcă de câțiva ani să lupte împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]