15,743 matches
-
în cursă pe Charlton Heston, acest sărman Moise pensionat, președintele prea influentei NRA. Un cow-boy de cinema, un model destul de derizoriu, dar un model mai degrabă terifiant dacă ne gândim că moșneagul acesta care tremură de frică reprezintă milioane de americani conservatori gata să apese pe trăgaci ca să-și apere bunurile. Totuși, filmul lui Michael Moore ceea ce nu-i știrbește câtuși de puțin calitățile nu oferă deloc o viziune justă asupra violenței letale în școlile din Statele Unite. Amestecând cifre ale deceselor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comportament, considerând că raritatea faptelor nu justifică stigmatizarea unor populații care ar fi privite ca supuse riscului. Cu toate acestea, masacrele cu arme de foc, precum cel de la Columbine High School din 1999, au provocat o teamă considerabilă în rândul americanilor. Natura aparent întâmplătoare a acestor fapte intens mediatizate a părut să ia, pentru public, proporții epidemice. Potrivit unui sondaj realizat în 2001, peste 50% dintre părinți și 75% dintre elevii de școală secundară (Gaugham et al., 2001) cred că un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
noaptea afară în cel puțin două rânduri în timp ce locuia cu părinții sau în plasament familial (sau a fugit o singură dată pentru o perioadă lungă) 15) chiulește des de la școală, iar asta a început înaintea vârstei de 13 ani Sursa: American Association of Psychiatry, 1994. După reproșul de "criminalizare" a comportamentelor, putem bănui aici și o "psihiatrizare" a acestora, ținând de "marea închidere" a diferențelor teoretizată de Michel Foucault. Eu însumi sunt foarte reticent față de o abordare bazată pe comportamentul antisocial
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2000). Lucrarea ei, bazată pe un eșantion de șapte mii două sute trei elevi, arată importanța deosebită a grupării elevilor în așa-numitele clase de nivel. În această cercetare, unul dintre factorii cei mai explicativi pentru diferențele de victimizare este ceea ce americanii numesc ability grouping, factor de risc de două ori mai explicativ decât monoparentalitatea, de exemplu. Iată de ce ar trebui puse sub semnul întrebării câteva automatisme despre responsabilitatea parentală și insuficiența educativă a femeilor singure: segregarea școlară are un efect mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
stat din Australia și douăzeci și trei de state din SUA autorizează încă legal pedeapsa corporală în școli (Canada a abolit-o în 2004, după o lungă dezbatere). Potrivit unui sondaj realizat de postul ABC în decembrie 2002, 26% dintre americani cred că învățătorii din școlile primare trebuie să-i lovească pe elevi dacă e necesar. Pedeapsa corporală în școli este legală în Alabama, Arizona, Arkansas, Colorado, Delaware, Florida, Georgia, Idaho, Indiana, Kansas, Kentucky, Louisiana, Mississipi, Missouri, New Mexico, Carolina de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de egalitate și contribuind la banalizarea lor. În plus, depășind aceste manipulări naive, aventura publicării studiului realizat de Ennet este semnificativă pentru raporturile între cercetare și putere când sunt în joc puternice interese financiare și politice. O revistă prestigioasă, The American Journal of Public Health, a acceptat, după obișnuita evaluare de către colegi, să publice studiul pe care instanța guvernamentală refuzase să-l publice... oficial, pentru insuficiență științifică. Cine greșea? revista științifică sau evaluatorii de la National Institute of Justice? În realitate, o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un mod angelic; • realizeze o sinteză despre acțiunile eficace, ineficace și promițătoare, în funcție de literatura științifică disponibilă. Site Internet: www.ijvs.org Contact: debarberic@aol.com Bibliografie ADAMS T.A. (2000). "The status of school discipline and violence", Annals of the American Academy of Political and Social Science, nr. 567, pp. 140-156. ADDA J. (2002). La Mondialisation de l'économie, La Découverte, Paris, 2 vol. AGUILAR B., SROUFE L.A. ȘI CARLSON E. (2000). "Distinguishing the early-onset/ persistent and adolescent-onset antisocial beahavior types
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
RUBI S. (2004). Violence à l'école et genre: les filles, victimes ou agresseurs? Une revue de la question, UNESCO EPA Report, Paris. Disponibil on-line. BODY-GENDROT S. (1996). Réagir dans les quartiers en crise: la dynamique américaine. Les Empowerment zones, French American Foundation, Paris. BONAFE-SCHMITT J.-P. (1997). "La médiation scolaire: une technique de gestion de la violence ou un processus éducatif?", in CHARLOT B., EMIN J.-C. (coord.), Violences à l'école. État des savoirs, Armand Colin, Paris. BOURDIEU P., WACQUANT L.
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
École agressée, Belfond, Paris. DURLAK J.A. (1995). School-Based Prevention Programs for Children and Adolescents, Sage, Thousand Oaks, CA. EITH C.A., HARREL E.A., MARTIN S.S. (2003). "Reading, Writing and Race: Lessons on social bounding in the school environment", The American Society of Criminology 55th Annual Meeting, Denver, Colorado. ELIAS N. (1936). La Civilisation des mœurs, reed. 1992, Press Pocket, Paris. ELLIOT J. (1995). "Drug Prevention Placebo: How DARE Wastes Time, Money and Police", Reason, martie 1995, pp. 14-21. ELLIOTT D.S.
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
N. (ed.), Crime and Justice, vol. 7, University of Chicago Press, Chicago. FARRINGTON D.P. (1986). "Unemployment, school leaving and crime", British Journal of Criminology, nr. 26, pp. 335-356. FARRINGTON D.P. (2000). "Explaining and preventing crime: The globalization of knowledge The American Society of Criminology 1999 presidential address", Criminology, nr. 38, vol. 1, pp. 8-26. FARRINGTON D.P. (1989). "Early predictors of adolescent agression and adult violence", Violence and Victims, nr. 4, pp. 79-140. FARRINGTON D.P. (1997). "Early prediction of violent and non
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Routledge, Londra/New York. GOTTFREDSON G.D., GOTTFREDSON D.C. (1985). Victimisation in Schools, Plenum Press, New York. GOTTFREDSON D.C. (2001). Schools and Delinquency, Cambridge University Press, Cambridge. GOUVIS ROMAN C., MOORE G.E. (2003). "Community organization as social capital: Theory, Measurement and Practice", The American Society of Criminology 55th Annual Meeting, Denver, Colorado. GRAFMEYER Y. (1996). "La ségrégation spatiale", in PAUGAM S. (sub dir.), L'Exclusion: l'état des savoirs, La Découverte, Paris. GREENBERG M.T., DOMITROVICH C, B. UMBARGER B. (1999). Preventing Mental Disorders in
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1997). "Le "sale boulot". Division morale du travail dans un collège de banlieue", Les Annales de la recherche urbaine, nr. 75, pp. 19-32. PAYNE A.A., GOTTFREDSON D.C., GOTTFREDSON G.D. (2003), "School predictors of the Implementation Quality of School-based Programs", The American society of criminology 55th annual meeting, Denver, Colorado. PEIGNARD E.. ROUSSIER-FUSCO E., VAN ZANTEN A. (1998). "La violence dans les établissements scolaires britanniques: approches sociologiques", Revue française de pédagogie, nr. 123, aprile-mai-iunie 1998, pp. 123-151. PERRY D.G.. WILLIARD J.C., PERRY
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Enforcement in Major Metropolitan Areas, President's Commission on Law Enforcement and Administration of Justice, Government Printing Office, Washington, DC. REITZEL J.D., KHEY D.N. (2003). "Applying Messner and Rosenfeld's Institutionnal Anomie Theory: Homicide Rates at the Neighborhood Level", The American society of criminology 55th annual meeting, Denver, Colorado. REPUBLICA GUINEEA (2003). Actes du séminaire atelier sur la violence en milieu scolaire, Conakry, Direcția Educației Civice, Ministerul Învățământului Preuniversitar și al Educației Civice. RIGBY K., SLEE P.T. (1991). "Bullying among Australian
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
terms used, and age and gender differences, in a fourteen countries international comparison", Child Development, 73 (4), pp. 1119-1133. SOULE D.A., GOTTFREDSON D.C. (2003), "When and Where are Our Children Safe? An exploratory study on Juvenile Victimization and Delinquency", The American Society of Criminology 55th Annual Meeting, Denver, Colorado. SPARKS R. (2005). "Empathy, Estrangement, Enlightenment: Some Arguemenls for a Humean Crimiology", Plenary address XIVth World Congress of Criminology, Philadelphia, PA. SPAUN K. VON (1996). Gewalt und Aggression an der Schule, Arbeitsbericht
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
19, pp. 151-236. TRIPIER M., LEGER A. (1986). Fuir ou construire l'école populaire, Méridiens, Paris. TRIPLETT R., SUN I.Y., GAINKY R.R. (2003), "Measuring Institutionnal Strength: Examined the Role of Neighborhood-Based Institutions in Understanding Neighborhood Rates of Crime", The American Society of Criminology 55h Annual Meeting, Denver, Colorado. VAN ZANTEN A. (2001). L'École de la périphérie. Scolarité et ségrégation en banlieue, PUF, Paris. VERNANT J.-P., VIDAL-NAQUET P. (1972). Mythe et tragédie en Grèce ancienne, Maspero, Paris. VERNANT J.-P
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
J.R., BRICKER D., KAUFMAN M.J. (1996). "Integrated approaches to preventing antisocial behavior patterns among school-age children and youth", Journal of Emotional and Behavioral Disorders, 4, pp. 194-209. WANG X., BLOMBERG T.G., LI S.D. (2003). "Educational Deficiencies of Délinquant Youth", The American Society of Criminology 55th Annual Meeting, Denver, Colorado. WAXMAN H.C., WALKER DE FELXIX J., ANDERSON J.E., PRENTICE BAPTISTE H. (1992). Student at Risk in At-Risk Schools. Improving Environments for Learning, Corwin Press, Newbury Park, California. WEBER M. (1919). Wissenschaft als
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
le reluăm și să le rezumăm, mai ales că tirajul acelei cărți s-a epuizat până acum. 39 De altfel, ei sunt pedepsiți de trei ori mai mult de către direcțiune decât ceilalți elevi, ceea ce dovedește o puternică vizibilitate. 40 Pentru americani, extensia conceptului de delinquency la acest tip de nerespectări ale ordinii este extrem de comună (cf. Gottfredson, 2001). 41 Folosim, ca principale variabile: profesii și categorii socio-profesionale ale părinților, rata șomajului, numărul elevilor străini, retardul școlar (după calculul Indicelui de precaritate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
materie de politică externă ale SUA, ceea ce acești teoreticieni considerau a fi inevitabilele complicații ale politicii mondiale și responsabilitățile uneori neplăcute ale unei superputeri. În timp ce ministerele afacerilor externe din Europa erau familiarizate, chiar saturate, precum și foarte experimentate în privința culturii diplomatice, americanii se aflau mult în urmă și le-ar fi prins bine un curs in-tensiv, sub forma unei teorii științifice. Refuzînd să se adapteze mecanic legilor învechite ale marilor puteri europene, elita politică americană avea nevoie de o educație conștientă din partea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și schimbarea. Politica îngrădirii este o componentă necesară și de prim ordin pentru orice politică externă americană față de URSS. Statutul ei exact provine din rolul specific pe care Statele Unite l-au jucat în sistemul postbelic. Pe de o parte, doar americanii erau capabili să se opună unei posibile expansiuni sovietice. Pe de altă parte, resursele lor nu erau nelimitate. Ca urmare, Kennan a propus o abordare limitată sau particulară, în care doar cinci regiuni de pe glob erau considerate de un interes
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
încercare fermitatea Americii. Orice noi angajamente, fie căutate cu tot dinadinsul, fie acceptate în silă, făceau să pară aproape imposibilă retractarea lor fără a produce consecințe periculoase. Căderea unei frontiere putea însemna începutul prăbușirii întregii regiuni (teoria dominoului). Afară de aceasta, americanii nu-și puteau permite în mod prea fățiș un compromis sau o înfrîn-gere, pentru că imaginea puterii și a credibilității americane era la fel de importantă și în timp de pace, și în timp de război. Așa că, pentru a controla factorul psihologic al
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
-o angajamentul din Vietnam, decît de angajamentul în sine: Vietnamul nu era la început suficient de important pentru a mobiliza forțe masive, iar mai tîrziu a devenit prea important pentru a putea dezavua angajamentul făcut. În al doilea rînd, problemele americanilor în Vietnam erau provocate de abordarea îngrădirii pornind de la status quo. O politică a stabilității care identifică instabilitatea cu comunismul este în cele din urmă silită, prin însăși logica acestei interpretări, să îngrădească în numele anticomunismului orice manifestare a insatisfacției populare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
spunea Mao: " Dacă poți învinge, luptă; dacă nu, pleacă". Prezentîndu-se ca eliberatori de sub stăpînirea colonialistă străină, discreditînd guvernul local despotic și apărînd ca dușmani ai nedreptății sociale și ai degradării economice, gherilele au cîștigat adeziunea țărănimii. Deși strategia declarată a americanilor era de a încuraja susținerea internă a regimului de la Saigon, contragherila americană s-a concentrat asupra eforturilor militare, în dauna cîștigării războiului psihologic. O forță a cărei doctrină operațională era să descopere și să distrugă nu avea cum să cîștige
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai mult de opinia internațională ca o putere imperialistă și antireformistă. Uniunea Sovietică a încercat să profite de această situație, accelerînd cursa înarmărilor și lansînd o ofensivă diplomatică în lumea a treia, curtînd India, de exemplu. De cealaltă parte, reacția americanilor consta în încercarea de a restabili o anumită legitimitate, ilustrată, printre altele, de politica drepturilor omului a președintelui Carter. Noua politică de destindere promovată de SUA, stimulată, dacă nu chiar cauzată de eșecul din Vietnam, nu se abătea de fapt
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fost instalate IRBM-uri (rachete balistice cu rază intermediară de acțiune), care fac represaliile mult mai probabile și, în consecință, se poate aștepta o diminuare a efectului psihologic pe care l-ar fi generat desfășurarea unor arme tactice, la care americanii n-ar fi reacționat. La fel, dacă scopul era efectul psihologic, Allison pune în discuție alegerea Cubei, în locul Berlinului, drept caz-test4. Allison aduce în atenție și o ultimă ipoteză dedusă din asumpțiile modelului I, în ce privește motivele desfășurării rachetelor sovietice din
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rachete, 42 erau prezente. Ele aveau o rază de acțiune de 1100 mile nautice. Mai existau și trei amplasamente pentru rachete cu rază intermediară de acțiune cu reîncărcare, adică un potențial de 24 rachete cu raza de 2200 mile nautice. Americanii au putut detecta 42 bombardiere IL-28, 42 avioane de vînătoare MIG 21, 24 de rachete sol-aer, cele mai moderne rachete anti-tanc "Snapper", precum și 22000 de soldați și tehnicieni sovietici. Eșalonarea în timp și implementarea diferitelor componente ale acestei instalări a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]