14,847 matches
-
la diavol în același timp. Bach și Wagner, aparent fundamental deosebiți, sânt muzicienii care se aseamănă în fond mai mult. Nu ca arhitectură muzicală, ci ca substrat de sensibilitate. Există doi creatori în istoria muzicii care să fi exprimat mai amplu și mai cuprinzător starea indefinibilă a langoarei? Că la întîiul ea-i divină și la al doilea erotică, sau că unul îți condensează tânjirea sufletului într-o construcție sonoră de o absolută rigoare, iar altul își tărăgănește sufletul într-o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Teama ne face orbi față de axa proprie; de aceea, în ea se caută omul pe sine fără a se găsi. Poate aci consistă rațiunea psihologică a faptului că evreii sânt pierduți... Respirația istorică a unui popor este cu atât mai amplă, cu cât misiunea lui e mai mare. De aceea, în toate culturile mari, dimensiunile viziunii mesianice se conturează în proporții grandioase. Dimpotrivă, popoarele timide cu ele și cu lumea concep meniri imediate, aproape meschine în accesibilul lor. Față de Rusia, al
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mesianică, sufletul se îneacă într-o mare de nemîngîiere. Există în om o sete demiurgică, pe care și-o satisface fie într- un exces sufletesc și o viziune interioară, fie în integrarea activă în devenirea istorică. Ritmul accelerat și respirația amplă a marilor culturi satisfac o sete demiurgică. Într-adevăr, ele constituie totalități cu caracter cosmic, în așa măsură dimensiunea lor depășește umanul. Culturile mari sânt lumi; existența lor justifică monadologia. Atât numai, că aceste monade nu trăiesc în armonie, încît
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nu dovedește nimic. Atunci, care este sensul forței ca finalitate a culturilor mari, din moment ce ea se înrădăcinează în biologie? Prin forță în istorie nu trebuie înțeles numaidecât imperialismul vital, sau acestuia trebuie să i se dea o accepție mult mai amplă. Sursele biologice ale puterii exprimă pozitiv un fenomen de semnificație negativă: nu se realizează istoric un organism deficient. Forța crește cu nivelul istoric al unei națiuni. Cu cât o națiune este mai neîmplinită, cu atât ea este mai deficientă, chiar dacă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Ce rămâne din România în fața fenomenului revoluționar? Precum n-am purtat războaie, ci am rezistat la invazii, tot așa n-am făcut revoluții, ci numai insurecții. Un popor de răzmerițe, apăsat de mizerie lăuntrică și exterioară, fără respirație revoluționară mai amplă. Este mai mult decât semnificativ că Avram Iancu, cea mai simpatică figură revoluționară a României, s-a sfârșit în melancolie, deznodământ strălucitor de poet, dar compromițător pentru un revoluționar. De altcum, toate mișcările cu caracter revoluționar - fie a lui Horea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un maximum de universalitate; ce departe de idealul lor au fost - o dovedește posibilitatea istoriei de a se realiza în alte epoci, de o originalitate aproape egală, și în atâți alți oameni, cu o îmbrățișare a vieții nu mai puțin amplă. Viața nu tinde spre împliniri complete; dinamismul e posibil numai în mărginire. De aceea, eroismul este în viață, pe când sfințenia, dincolo. Eroismul încearcă rezistențele ultime ale individuației. A fi erou înseamnă a trăi activ paroxismul ființei individuale în cadrul vieții. Cum
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
CAP. VI Spirala istorică a României Noi românii privim cu dispreț mărturisit celelalte popoare balcanice, fără să ne gândim că, dacă dau dovezi de inteligență și de spirit mai reduse, prezența lor în lume s-a conturat în gesturi mai ample și mai grele decât ale noastre. Istoria Bulgariei nu este întru nimic inferioară istoriei noastre, după unii autori este chiar mult superioară. Există un Ev Mediu bulgăresc, dar - din păcate - nu prea există unul românesc, în ciuda atâtor "întîmplări" care mi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
formulare liberală, stabilindu-se că „sunt libere de a pleca În xe "Israel"Israel acele elemente din rândurile populației evreiești care Își vor exprima dorința de plecare prin completarea formularelor distribuite de M.A.I.”, iar În paralel se stabilea o amplă acțiune propagandistică Împotriva emigrării 5. Interesant este că În acest document al Secretariatului C.C. al P.C.R. se renunța la criteriile de Îngrădire fixate de Ministerul de Interne, legate În special de profesia și pregătirea solicitantului. Aceste reglementări la nivelul Întregii
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
nu mai avem rabini decât la xe "Iași"Iași, xe "Galați"Galați, și Tg. Neamț, iar În xe "Transilvania"Transilvania, numai la xe "Timișoara"Timișoara, xe "Arad"Arad și xe "Carei"Careii Mari”2. Rabinul Își reia ideea Într-un amplu memoriu către Departamentul Cultelor, din octombrie 1957, unde subliniază legătura dintre greutățile din viața religioasă și aliya: „După 3 mai 1950, când a Început depunerea cererilor de plecare, Federația a constatat că una din cauzele plecărilor este lipsa tot mai
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Pauker"Pauker, În 1948. Aceștia au promis autorizarea emigrării a 40.000 de evrei din România 1. Ansamblul problemei emigrației a fost pus În mod amănunțit de ministrul de Externe al xe "Israel"Israelului, Moshe xe "Sharett"Sharett, Într-o amplă scrisoare către ministrul român al Afacerilor Externe, Ana xe "Pauker"Pauker, la 11 martie 1949. Mesajul șefului diplomației israeliene explică amănunțit și foarte deschis rațiunile de aliya și urgența acesteia: „xe "Israel"Israelul este astăzi o mică națiune, având a
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
că „diplomatul sovietic redacta un material pentru xe "Moscova"Moscova”2. Interesant este că ministrul plenipotențiar xe "Manu"Manu Își permite - gest fără precedent În diplomația comunistă românească - să facă o recomandare pentru continuarea emigrației. El spune În concluziile unui amplu raport: „O dată cu venirea evreilor din R.P.R., se rezolvă o problemă spinoasă pentru noi, aceea a «reîntregirii familiilor». Aceasta creează În rândul celor de aici un sentiment de simpatie, ba chiar de recunoștință față de R.P.R.”3. Este adevărat că actul de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
era legată și de poziția Kremlinului În aceeași chestiune. Sovieticii subliniau În această fază pericolul „naționalismului minorităților”, manifestându-și, În același timp, liber propriul naționalism velicorus. xe "București"Bucureștiul e foarte receptiv la această atitudine și, nu Întâmplător, Într-o amplă prezentare, În Scânteia, a traducerii ultimului volum din seria Opere ale lui I.V. xe "Stalin"Stalin, se accentua ideea acestuia privind nocivitatea naționalismului minorităților naționale 2. Un al doilea moment În afirmarea unei anume poziții teoretice În problema minorităților naționale
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
s-au configurat și au interacționat principalele forțe politice -, procesul politic a afectat în multe feluri întreaga dinamică a societății în perioada tranziției. Se conturează pentru sociologie un câmp explicativ nou: variațiile structurilor produse de factorii politici devin mult mai ample decât în societățile stabile. Producerea strategiei: cunoaștere științifică sau cunoaștere instituțională?tc " Producerea strategiei\: cunoaștere științifică sau cunoaștere instituțională?" Strategiile de acțiune sunt un construct social care utilizează, în ponderi diferite, două tipuri de cunoaștere: cunoașterea științifică, produsă de sistemul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Tarde) este la fel de des citat, dacă nu chiar mai des, ca și cel al lui Durkheim, și că ideile sale au cunoscut o mai vastă răspîndire 64. Dar propagarea psihologiei mulțimilor s-a extins și asupra domeniilor învecinate, inspirînd o amplă serie de lucrări de știință politică, de istorie. Unele dintre modelele sale sînt prezente pînă și-n psihanaliză. Îi datorăm lui Robert Michels 65 ceea ce toată lumea apreciază drept lucrarea clasică în materie de partide politice. Dacă analizăm tezele sale, întîlnim
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a exceselor "nebuniei colective", "mulțimii criminale". Într-un atare caz, adunarea revoluționară nu este inconștientă și nu se consideră vinovată; dimpotrivă, e convinsă că pedepsește cu justețe și cu deplină conștiență"118. * * * Aceste diverse răspunsuri despre natura mulțimilor sînt încă amplu folosite: se vorbește și se gîndește încă în funcție de ele. Dar motivele invocate mai sus ne interzic să le acceptăm. De fapt, mulțimile sau masele (psihologic vorbind, cei doi termeni au același sens) sînt o realitate autonomă. Nu se mai pune
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
într-o ură feroce"170. Oricît de curios ar părea, această frază a fost și ea confirmată în laborator, e drept că într-o formă mai sobră. Explicația lui Le Bon nu este nici coerentă, nici întemeiată, e doar o amplă însăilare de prejudecăți. Dar ea conține și o umbră de adevăr: la mulțimi, polarizarea corespunde nevoii de a evita îndoielile și incertitudinile. Prin aderarea la o judecată stabilă, ea permite regăsirea unității mentale în jurul unui punct fix. Fixitatea și stabilitatea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
crede în realitatea revoluției române, ci pentru că analiștii pe care îi inventariez și interpreții politologi (dar nu numai) ai evenimentelor din decembrie 1989 au pus-o adesea sub semnul întrebării, decretând-o a fi o revoluție (lista calificativelor este extrem de amplă și nuanțată) uzurpată, deturnată, avortată, furată, răpită, confiscată, manipulată, reciclată, ratată, trădată, profanată, desacralizată, trucată, machiată, cosmetizată, poluată, umbrită, teleghidată, regizată, impurificată, pulverizată, controversată, omorâtă, asasinată, împușcată, măsluită, acaparată, abandonată, neterminată, nedefinitivată, alterată, dubioasă, ambiguă, încâlcită etc. O revoluție acuzată
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost deportați ori uciși. În „Bibliografia” de la sfârșitul cărții am inclus toate titlurile pe care le-am găsit ca având o legătură cu și măcar o minimă interpretare legată de evenimentele din decembrie 1989. M-au interesat în special studiile ample și minuțioase și cărțile care ofereau o demonstrație și o argumentație (fie ea și emoțională!) a interpretării momentului decembrie 1989, și mai puțin referințele publicistice care, de altfel, au existat din abundență imediat după consumarea revoluției (cu toate acestea, în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de Constantin Dobre, fostul lider al minerilor din Valea Jiului. Acesta mi-a trimis prin email o autobiografie și o mărturie detaliată asupra grevei din Valea Jiului, pe care, din onestitate de cercetător, le rezum aici: Dobre a avut un rol foarte amplu în cadrul grevei, încât Securitatea a urmărit discreditarea lui încă din acel moment. După grevă, Dobre a fost mutat la Craiova și angajat ca muncitor la Întreprinderea de Reparații Auto. La Craiova a fost anchetat și maltratat de Securitate. În perioada
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
secție și secretarii de partid din IABv; unele femei care au participat la protest și-au vopsit părul ori s-au tuns, pentru a nu fi recunoscute ulterior - zadarnic, însă). Prima etapă a anchetei a avut loc la Brașov, faza amplă desfășurându-se la București, timp de două săptămâni. Amenințări verbaletc " Amenințări verbale" Aparatul de represiune a apelat la amenințări verbale care să-i intimideze pe cei arestați, mizându-se pe cedarea lor nervoasă. „Tâlharii”, cum li s-a spus în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că soțiile îi vor părăsi sau înșela, iar copiii le vor ajunge „orfani” sau „vagabonzi”. Anchetatorii pedalau în mod aparte pe această amenințare care deviriliza victimele, umilindu-i pe bărbați și proiectându-i în ipostaza unor încornorați. Iată o secvență amplă despre discursul unui asemenea anchetator: „Închipuiește-ți, amice, vei lua, pentru eroismul ăsta prostesc cu care ați vrut să vă acoperiți, cam 10-15 anișori și să zici mersi: tu, ca tu, poți s-o faci când ai chef, singur; dar ea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
insolență în fața celor care îi agresau fizic și psihic. Nu puțini au fost cei care mai întâi au încercat să-și păcălească anchetatorii și să-i manipuleze, chiar dacă au fost descoperiți ulterior. Gavrilă Filichi, a cărui mărturie este cea mai amplă în ceea ce privește ancheta, relatează că era prevenit asupra capacității sale de rezistență imediat după arestare: „De la bun început l-am considerat pe anchetator un adversar cu care va trebui să lupt. Știam că lupta va fi inegală și nu m-așteptam
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de „masiva și hotărâta ridicare a muncitorimii bucureștene” în dimineața de 22 decembrie (Brateș, 1997, p. 52). Faptul că la Televiziune s-a lucrat în condițiile unei avalanșe și ale unui haos informațional - sau, prin intermediul studioului 4, chiar ale unei ample acțiuni de dezinformare - nu înseamnă că revoluția ar fi invalidată; de la un punct încolo, informațiile (mai cu seamă cele militare) au fost verificate de un grup de ostași, astfel încât să fie stopate și dezamorsate posibilele diversiuni. Transcrierile tuturor intervențiilor de la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ion Iliescu a scris trei cărți despre revoluția română și este posibil ca, în viitor, să mai scrie și alte lucrări legate de aceeași temă, întrucât evenimentele din decembrie 1989 par să-l obsedeze. Voi prezenta amănunțit (și cu citate ample) cărțile lui Iliescu, întrucât autorul lor este unul dintre susținătorii înverșunați ai ideii de revoluție pură, pe care o apără tocmai pentru a se apăra de acuzațiile de complot (extern sau intern) care i s-au adus atât lui personal
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sigură cale ca întreaga țară să afle despre ceea ce se întâmpla în capitală. Mai departe, Iliescu își descrie participarea la evenimente pas cu pas. În 22 decembrie se îndreaptă spre Televiziune, cu dorința de a participa la evenimente (citatul este amplu, dar el este reprezentativ pentru teza lui Iliescu și pentru stratagemele sale conceptuale ulterioare): „Am hotărât să mă duc la Televiziune - alegerea mea era simplă: voiam să fiu prezent la locul unor fapte pe care le așteptam și pe care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]