7,432 matches
-
angajații și de a reține clienții; permite dezvoltarea constantă și profit crescut; creșterile profitului determină valoarea companiei; angajații loiali crează clienți fideli etc. Într-un cuvânt specialiștii organizației Gallup au constatat că practica marilor manageri susține aprecierile psihologilor educaționali ce argumentează teoretic potențialul de adaptare și dezvoltare al inteligenței emoționale atât la nivel individual cât și social. Am evidențiat În paginile anterioare faptul că din partea managerilor și producătorilor interesați În formarea unor clienți fideli comportamentul consumatorului este supus activării potențialului de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acești oameni inovatori se manifestă Împotriva birocratismului și complicațiilor inutile. Tânjesc după realizări, au Încredere În rațiune și apreciază atitudinea de respect. În ceea ce privește patternurile de comunicare ce constată predilecția pentru a adresa Întrebări, centrarea pe idei și perseverență intelectuală. Își argumentează logic opiniile și se manifestă ponderat În susținerea lor. Tipul orientat spre intuiție este un căutător al identității cu predilecție pentru activitatea educațională, de consiliere sau tutorială. Aceste persoane valorizează relațiile interpersonale, sunt empatice și Înțelegătoare. Dau dovadă de sensibilitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
persoanele creatoare și care alături de curaj se alătură și celor patru comportamente consolidândule și menținându-le creșterea. 6. Curajul - comportamentul creativ presupune curaj. „Curajul și creativitatea sunt „tovarăși de drum”. Întreaga lucrare a celor patru consultanți În probleme ale organizațiilor argumentează pentru o cultură a creativității necesară În obținerea succesului Într-o lume În care toți au acces la aceleași informații, la aceleași tehnologii și metodologii. „Până la urmă, afirmă autorii lucrării „6 pilule de Înțelepciune”, Întreg viitorul nostru În afaceri depinde
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
moralist, așa cum este cel dintâi. Dezinteresat de natură, clasicului ii lipsesc sentimentele pentru frumusețile acesteia; romanticul este copleșit de natura ocrotitoare și participativă la toate stările lui interioare. Cu toate acestea, Călinescu susține interferența curentelor de-a lungul istoriei literare, argumentând că și În antichitatea elină clasică se regăsesc „umbre romantice”, iar În Evul mediu romantic se manifestau și „forme clasice”. De altfel este cunoscută o perioadă În care clasicismul și romantismul au „conviețuit”, fiind vorba de cunoscuta epocă a preromantismului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
japonezerii sau chinezerii etc., dar cu proiectare În impersonal, „În zone statice“, „sub o cupolă de gheață“, „ca Într-o vitrină“. Prin parnasieni, geografia lirică se extinde la Întregul cosmos. Când li s-a reproșat insensibilitatea, parnasienii au protestat; au argumentat că imaginile de seninătate, frazele echilibrate pot să exprime marile dureri sau idei; au fost de acord că „forma“ poate fi „impasibilă“, sculpturală, dar foarte pură În liniile sale. Detestarea „incoerenței ideii“, a „incorectitudinii limbajului“ rămâne punctul invulnerabil al parnasienilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de a-și depăși vreodată dimensiunile.” (D. Popovici) Evenimentele care declanșează furtunile lirice eminesciene se ridică la „modul abstract” și devin „exemplificarea dreptății relative a claselor.” - Pentru descifrarea liricii lui Mihai Eminescu este necesară o informație pe măsură, pentru a argumenta orice afirmație. Orice demers analitic trebuie să facă apel la o „critică de profunzime” și nu În ultimul rând la ,,lirismul eminescian În sine:” „De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lor rămânând mai degrabă local, precum și la faptul că „noile structuri administrative consumă o parte din rezervele destinate dezvoltării” (Mărginean, 2003). Soluțiile propuse sunt, de asemenea, opuse. Pe de o parte, susținătorii ideii regionale vorbesc despre întărirea rolului instituțiilor regionale, argumentând faptul că lipsa lor de eficiență este cauzată tocmai de lipsa de libertăți administrative și financiare: „Diferitele modele de organizare din Uniunea Europeană demonstrează faptul că eficiența acestor instituții este dată de gradul mare de autonomie sau chiar de independența de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de relații de colaborare în afara familiei. În mod similar, Almond și Verba (1963) notează că democrațiile cu cea mai lungă stabilitate în timp sunt cele în care încrederea interpersonală cunoaște nivelurile cele mai înalte. Putnam (Putman, Leonardi, Nanetti, 1993) a argumentat și el legătura dintre eficiența guvernelor locale din Italia și stocurile de capital social existente în regiunile cu pricina. O serie de studii realizate pe baza unor seturi de date comparative au documentat asocierea semnificativă dintre nivelul capitalului social și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atragă atenția asupra diferitelor paliere și aspecte importante din perspectiva inegalității și nu are drept scop abordarea relației dintre inegalitate și dezvoltare în aceste contexte. Capitolul nu este o trecere în revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele sociale, indiferent dacă acestea pun în discuție justețea existenței fenomenului sau dimensiunile lui. Tematica a stimulat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca răspunsurile acestui demers să contureze o paletă largă de soluții, cel puțin la nivelul teoriei, mergând de la acceptarea inegalităților de orice tip - în virtutea libertăților și a drepturilor - până la urmărirea distribuirii egale a rezultatelor obținute. Între aceste extreme, teoreticienii au argumentat importanța justeței distribuției la startul și la finalul procesului productiv/distributiv sau doar în funcție de un set de criterii (considerate importante), care să ofere tuturor posibilitatea de a participa la acest proces, urmând a fi recompensați în funcție de meritele individuale. În planul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de nivelul luat în discuție, este indus, în bună parte, de patternurile de cheltuire a acestor bani pe o perioadă lungă de timp și de capacitatea statului de origine de a le influența. Evidențe din cele mai diverse spații geografice argumentează o utilizare a banilor veniți din migrație preponderent pentru consum, în defavoarea investițiilor generatoare de profit. Situația din România se înscrie, din acest punct de vedere, în regularitățile internaționale. Asupra patternurilor de cheltuire a banilor trimiși din străinătate, fără a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemul. Ponderea navetismului este de peste trei ori mai mare în cazul grădinițelor predominant roma comparativ cu grădinițele din ansamblul sistemului și de peste două ori mai mare în cazul școlilor I-IV în care predomină elevii romi. Concluzii Secțiunea precedentă, care argumentează calitatea inferioară a educației în școlile cu un procent ridicat de elevi romi, constituie unul dintre pilonii considerării segregării școlare ca o formă de excluziune socială. Agentul excluziunii este, în acest caz, sistemul școlar, prin modalitățile de selecție a elevilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Stacks HM535 .B474 2004</call-num><urls><related-urls><url>http://www.loc.gov/catdir/toc/ecip0412/2003028076.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Asupra unor exemple similare de folosire necorespunzătoare a statisticilor atrage atenția și Best, 2004) De asemenea, el argumentează că indicatorul nu trebuie să fie „dictat de datele disponibile”: acolo unde se consideră necesară colectarea unor date statistice sau de anchetă, ea trebuie realizată. Sunt de urmărit și indicațiile a doi importanți autori de indici originali de dezvoltare, Richard
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
subiectivă, care poate completa informațiile insuficiente. În ceea ce-i privește pe cercetătorii dezvoltării sociale, ei se opun, în mare majoritate, folosirii indicatorilor subiectivi. „Fericirea trăită de indivizi nu poate fi scopul sau domeniul dezvoltării umane”, spune Paul Streeten, care-și argumentează foarte plastic punctul de vedere: „Nu numai pentru că fericirea nu poate fi furnizată de guvern - oamenii pot fi groaznic de săraci și totuși mulțumiți. Anita Brookner, în unul dintre romanele ei, povestește despre o femeie atât de modestă, încât nici
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Publishing Limited</publisher><urls><related-urls><url>http://search.epnet.com/login.aspx?direct=true&db=aph&an=9503313357 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(1995, p. 26). Veenhoven respinge obiecțiile ridicate împotriva folosirii indicatorilor subiectivi în domeniul dezvoltării, argumentând că, din cauza subiectivității construirii indicilor și a problemelor legate de disponibilitatea datelor, o măsură subiectivă a progresului social este mai indicată decât una obiectivă. Aceasta pentru că, în multe privințe, indicatorii subiectivi au o putere de cuprindere mai mare decât cei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de semnalat art. 17 care prevede că se respectă drepturile patrimoniale legalmente dobândite. Asupra acestui Decret-Lege sunt de făcut următoarele constatări: a. Legiuitorul este preocupat de respectarea principiilor constituționale. Expunerea de motive vorbește de mai multe ori de Constituție și argumentează pentru ce Decretul se încadrează în principiile constituționale. Ea este în cea mai mare parte o pledoarie pentru constituționalitatea Decretului. Aceasta înseamnă că Decretul-Lege din 9 August 1940 nu constituia o lege "revoluționară", ci o lege respectuoasă de Constituție și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
educațional din clasă asupra performanțelor școlare poate fi o temă de cercetare descriptivă, realizată prin metode cum ar fi observația și ancheta. Ea poate fi însă realizată și prin metode experimentale, alegerea aparținînd cercetătorului. Exemplele de mai sus încearcă să argumenteze caracterul dinamic al metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate în cercetarea pedagogică. În acest context, clasificările servesc doar unor scopuri didactice, de organizare în formă inteligibilă a informațiilor. 3.3. Metode de cercetare istorică Metoda istorică se referă la studiul sistematic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
studiu într-un paragraf distinct, fără legături evidente cu secțiunile anterioare poate crea senzația de abordare fragmentară și chiar haotică. Tabelele constituie o modalitate eficientă de organizare a datelor după criterii clar delimitate. În cazul în care cercetătorul intenționează să argumenteze structura propriului design prin apelul la demersuri empirice anterioare, el poate face apel la o structură similară celei prezentate în exemplul de mai jos (vezi tabelul). Descrierea studiilor similare în formă sintetică permite compararea acestora și oferă o imagine de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
din București. Pe Truman îl înfuria modul în care erau tratați americanii. Prima sa reacție a fost aceea de a-și retrage toți reprezentanții din România. Însă Joseph Grew, secretarul de stat interimar, l-a sfătuit să n-o facă, argumentînd prin faptul că procedînd astfel, America și-ar fi pierdut și puțina influență pe care o mai avea235. Dîndu-și seama că noul președinte părea dispus să promoveze o politică mai agresivă în relațiile cu România, Schuyler i-a făcut lui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prevedea ca România să predea o serie de bunuri din Germania și țările-satelit ale acesteia ca "trofee" de război. Problema consta în a distinge materialele din Germania de celelalte, mai ales cînd era vorba de mult rîvnitele utilaje petroliere. Sovieticii argumentau prin faptul că germanii deținuseră cea mai mare parte din utilaje și, ca urmare, erau o "pradă" legitimă de război. Reprezentanții britanici și cei americani, încurajați de cei din industria petrolului, au adus argumente contrare. Ambele puteri occidentale doreau restituirea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să prezinte nici un fel de documentație. La următoarele patru ședințe, discuțiile s-au axat pe eforturile întreprinse de americani pentru a-i determina pe sovietici să întocmească liste cu acele articole pe care le considerau proprietate germană. Sovieticii au refuzat, argumentînd prin aceea că luarea unei decizii privind o "parte" a utilajelor poate prejudicia deciziile referitoare la utilaje, în "ansamblu". Și din moment ce sovieticii considerau "ansamblul" ca fiind proprietate germană, nu avea rost să se mai facă referiri la o "parte" anume
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și nu trebuiau impuse nici un fel de restricții pentru bunurile care nu erau în cantități limitate și care erau destinate Uniunii Sovietice și țărilor dominate de aceasta 512. EWP era sensibil mai cu seamă la încălcările libertății comerțului. El își argumenta poziția prin aceea că oricum comerțul Est-Vest avea să se limiteze, ca o consecință a implementării Programului de Reconstrucție Europeană, care încuraja comerțul Vest-Vest513. Spre deosebire de EWP, Departamentul de Comerț propunea "încetarea imediată, pentru o perioadă neprecizată, a expedierii din SUA
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
diplomatice"597. În iulie, Bucureștiul a blocat serviciul regulat de mesagerie dintre Washington și Legație. Pe 18 iulie, Williams a avut o întrevedere cu șeful secției Afaceri Occidentale a Ministerului Român de Externe, Corneliu Bogdan. Însărcinatul american cu afaceri a argumentat că Washingtonul are dreptul de a-și controla propriul serviciu de mesagerie. Bogdan nu era însă de acord. Din cauza activităților americane de spionaj din ultimii ani, Bucureștiul fusese silit să ceară o reducere a personalului Legației și acum dorea ca
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la sfîrșitul celui de-al II-lea Război Mondial, Statele Unite susținuseră că țările aflate sub dominație sovietică nu întrunesc condițiile Articolului 4 din Charta ONU, care cereau noilor membri să-și poată îndeplini obligațiile ca state iubitoare de pace. Washingtonul argumentase mereu că statele-satelit nu dispun de libertate de acțiune 833. La cea de-a doua sesiune a Adunării Generale, Consiliul de Securitate a fost solicitat să modifice condițiile de aderare și să facă recomandări ferme la următoarea sesiune 834. În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]