8,268 matches
-
reducerea produce numeroase halogenuri non-stoichiometrice ale samariului cu o structură cristalină bine definită, cum ar fi SmF, SmF, SmF, SmBr, SmBr și SmBr Cum se poate observa și în tabelul de mai sus, halogenurile samariului își schimbă structura cristalină când atomul unui tip de halogen este substituit de către altul; acesta este un comportament mai puțin compun pentru multe elemente, printre care se numără și actinidele. Majoritatea halogenurilor au două stări cristaline majore pentru o singură compoziție, una dintre ele fiind semnificativ
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
fi preparați prin reacționarea triclorurii de samariu cu NaCH în tetrahidrofuran. Cloroderivatul Sm(CH)Cl are o structură de dimer, care este mai clar exprimată astfel: (η-CH)Sm(µ-Cl)(η-CH). Aici, legăturile de clor pot di înlocuite, de exemplu, de atomi de iod, hidrogen sau azot ori de către grupe CN. Ionul (CH) din ciclopentadienidele de samariu poate fi înlocuit de inele de (CH) sau de (CH), rezultatul fiind Sm(CH) sau KSm(η-CH). Cel din urmă are o structură similară cu
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
pentru studiile sale în privința funcțiilor biologice ale L-acidului ascorbic. Cei doi hidroxili (-OH) din partea de jos, de la legătura dublă sunt enoli. Un enol pierde o pereche de electroni, devenind o grupare oxoniu (=OH), prin crearea unei legături duble cu atomul de carbon. Simultan, legătura dublă carbon-carbon (dintre enoli) își transferă electronii pentru a forma o legătură dublă cu următorul carbon. Pentru a face loc, electronii legăturii duble a grupei carbonil sunt primiți de oxigenul carbonilului, pentru a forma un enolat
Acid ascorbic () [Corola-website/Science/301468_a_302797]
-
de hidrogen), conțin un orbital monoelectronic și de aceea sunt foarte reactivi și dăunători oamenilor și plantelor la nivel molecular. Acest lucru are loc datorită interacției lor cu acizii nucleici, proteinele și lipidele. Speciile de oxigen reactiv pot 'extrage' un atom hidrogen din ascorbat, care devine astfel monodehidroascorbat, dar imediat câștigă un alt electron pentru a redeveni dehidroascorbat. Speciile de oxigen reactiv sunt reduse la apă, în timp ce formele de ascorbat oxidat sunt relativ stabile și nereactive, necauzând nici un rău celulei.
Acid ascorbic () [Corola-website/Science/301468_a_302797]
-
Legătura chimică este puterea de atracție care se manifestă între atomi legându-i în "molecule", "ioni", "radicali". Legăturile chimice sunt interacțiuni ce se stabilesc intre atomi , grupe de atomi sau ioni . În general, legăturile chimice au caracter ionic și covalent, excepție făcând legăturile dintre atomi identici (acestea sunt covalente 100%). Legăturile
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
Legătura chimică este puterea de atracție care se manifestă între atomi legându-i în "molecule", "ioni", "radicali". Legăturile chimice sunt interacțiuni ce se stabilesc intre atomi , grupe de atomi sau ioni . În general, legăturile chimice au caracter ionic și covalent, excepție făcând legăturile dintre atomi identici (acestea sunt covalente 100%). Legăturile ionice și covalente separate sunt întâlnite destul de rar. Disponibilitatea pentru o anumită legătură împarte compușii
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
Legătura chimică este puterea de atracție care se manifestă între atomi legându-i în "molecule", "ioni", "radicali". Legăturile chimice sunt interacțiuni ce se stabilesc intre atomi , grupe de atomi sau ioni . În general, legăturile chimice au caracter ionic și covalent, excepție făcând legăturile dintre atomi identici (acestea sunt covalente 100%). Legăturile ionice și covalente separate sunt întâlnite destul de rar. Disponibilitatea pentru o anumită legătură împarte compușii în: "ionici" și
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
de atracție care se manifestă între atomi legându-i în "molecule", "ioni", "radicali". Legăturile chimice sunt interacțiuni ce se stabilesc intre atomi , grupe de atomi sau ioni . În general, legăturile chimice au caracter ionic și covalent, excepție făcând legăturile dintre atomi identici (acestea sunt covalente 100%). Legăturile ionice și covalente separate sunt întâlnite destul de rar. Disponibilitatea pentru o anumită legătură împarte compușii în: "ionici" și "covalenți". Exista legături covalente (se realizează prin unirea atomilor care pun în comun electronii). - Legături polare
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
ionic și covalent, excepție făcând legăturile dintre atomi identici (acestea sunt covalente 100%). Legăturile ionice și covalente separate sunt întâlnite destul de rar. Disponibilitatea pentru o anumită legătură împarte compușii în: "ionici" și "covalenți". Exista legături covalente (se realizează prin unirea atomilor care pun în comun electronii). - Legături polare (intre atomi diferiți) - Legături covalente nepolare (intre atomi identici) După nivelul la care se formează legăturile, există forțe intermoleculare (între molecule) și forțe intramoleculare (în cadrul aceleiași molecule). Legătura ionică este formată prin atragerea
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
acestea sunt covalente 100%). Legăturile ionice și covalente separate sunt întâlnite destul de rar. Disponibilitatea pentru o anumită legătură împarte compușii în: "ionici" și "covalenți". Exista legături covalente (se realizează prin unirea atomilor care pun în comun electronii). - Legături polare (intre atomi diferiți) - Legături covalente nepolare (intre atomi identici) După nivelul la care se formează legăturile, există forțe intermoleculare (între molecule) și forțe intramoleculare (în cadrul aceleiași molecule). Legătura ionică este formată prin atragerea electrostatică cu sarcini opuse și are loc între metalele
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
și covalente separate sunt întâlnite destul de rar. Disponibilitatea pentru o anumită legătură împarte compușii în: "ionici" și "covalenți". Exista legături covalente (se realizează prin unirea atomilor care pun în comun electronii). - Legături polare (intre atomi diferiți) - Legături covalente nepolare (intre atomi identici) După nivelul la care se formează legăturile, există forțe intermoleculare (între molecule) și forțe intramoleculare (în cadrul aceleiași molecule). Legătura ionică este formată prin atragerea electrostatică cu sarcini opuse și are loc între metalele tipice și nemetalele tipice. Pentru a
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
forțe intermoleculare (între molecule) și forțe intramoleculare (în cadrul aceleiași molecule). Legătura ionică este formată prin atragerea electrostatică cu sarcini opuse și are loc între metalele tipice și nemetalele tipice. Pentru a forma o configurație electronică exterioară de echilibru (8 electroni), atomii se pot asocia prin cedarea și respectiv primirea de unul sau doi electroni. Se formează astfel o moleculă a cărei legătură ionică (polară, heteropolară, electrovalentă) se bazează pe atracția electrostatică exercitată între atomii ionizați pozitiv sau negativ. Atomii astfel construiți
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
configurație electronică exterioară de echilibru (8 electroni), atomii se pot asocia prin cedarea și respectiv primirea de unul sau doi electroni. Se formează astfel o moleculă a cărei legătură ionică (polară, heteropolară, electrovalentă) se bazează pe atracția electrostatică exercitată între atomii ionizați pozitiv sau negativ. Atomii astfel construiți în stare solidă se organizează sub formă de cristale, care datorită tipului de legătură se numesc cristale ionice. Cristalele ionice tipice se formează ca rezultat al reacției dintre un element metalic puternic electropozitiv
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
8 electroni), atomii se pot asocia prin cedarea și respectiv primirea de unul sau doi electroni. Se formează astfel o moleculă a cărei legătură ionică (polară, heteropolară, electrovalentă) se bazează pe atracția electrostatică exercitată între atomii ionizați pozitiv sau negativ. Atomii astfel construiți în stare solidă se organizează sub formă de cristale, care datorită tipului de legătură se numesc cristale ionice. Cristalele ionice tipice se formează ca rezultat al reacției dintre un element metalic puternic electropozitiv (grupele I,II) cu un
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
VII). Metalele de tranziție pot forma și ele cristale atunci când diferența de electronegativitate este îndeajuns de mare. ex tipic:clorura de sodiu (NaCl) Teoria clasică a lui Born și Madelung dă o imagine clară asupra naturii legăturii ionice. Între doi atomi apropiați, unul ionizat pozitiv și altul negativ, apar forțe electrostatice centrale de atracție care variază cu pătratul distanței și forțe de respingere care variază rapid cu inversul distanței la o putere n>2. Forța de atracție f este dată de
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
electric.Suma sarcinilor pozitive este egală cu suma sarcinilor negative.Din punct de vedere al tăriei, legătura ionică este cea mai puternică.De aceea punctele de topire ale substanțelor ionice sunt mai ridicate. Legătura covalentă este legătura chimică în care atomii sunt legați între ei prin perechi de electron puse în comun, atomii având poziții fixe unii față de alții. Aceasta apare doar între atomii nemetalelor, iar rezultatul legării se numește moleculă. Legătura covalentă poate fi de trei feluri, după modalitatea de
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
de vedere al tăriei, legătura ionică este cea mai puternică.De aceea punctele de topire ale substanțelor ionice sunt mai ridicate. Legătura covalentă este legătura chimică în care atomii sunt legați între ei prin perechi de electron puse în comun, atomii având poziții fixe unii față de alții. Aceasta apare doar între atomii nemetalelor, iar rezultatul legării se numește moleculă. Legătura covalentă poate fi de trei feluri, după modalitatea de punere în comun a electronilor. Astfel, ea este: Mineralogul și chimistul norvegian
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
aceea punctele de topire ale substanțelor ionice sunt mai ridicate. Legătura covalentă este legătura chimică în care atomii sunt legați între ei prin perechi de electron puse în comun, atomii având poziții fixe unii față de alții. Aceasta apare doar între atomii nemetalelor, iar rezultatul legării se numește moleculă. Legătura covalentă poate fi de trei feluri, după modalitatea de punere în comun a electronilor. Astfel, ea este: Mineralogul și chimistul norvegian V.M.Goldschmidt considera că între atomii unui metal ar exista covalențe
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
alții. Aceasta apare doar între atomii nemetalelor, iar rezultatul legării se numește moleculă. Legătura covalentă poate fi de trei feluri, după modalitatea de punere în comun a electronilor. Astfel, ea este: Mineralogul și chimistul norvegian V.M.Goldschmidt considera că între atomii unui metal ar exista covalențe. L.Pauling considera că în rețeaua metalică legăturile dintre atomi sunt în rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline. De exemplu, în rețeaua cristalină a
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
poate fi de trei feluri, după modalitatea de punere în comun a electronilor. Astfel, ea este: Mineralogul și chimistul norvegian V.M.Goldschmidt considera că între atomii unui metal ar exista covalențe. L.Pauling considera că în rețeaua metalică legăturile dintre atomi sunt în rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline. De exemplu, în rețeaua cristalină a sodiului fiecare atom, având un electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
este: Mineralogul și chimistul norvegian V.M.Goldschmidt considera că între atomii unui metal ar exista covalențe. L.Pauling considera că în rețeaua metalică legăturile dintre atomi sunt în rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline. De exemplu, în rețeaua cristalină a sodiului fiecare atom, având un electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență cu un atom vecin. Prin urmare, după L.Pauling, între atomii unui metal se stabilesc
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
ar exista covalențe. L.Pauling considera că în rețeaua metalică legăturile dintre atomi sunt în rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline. De exemplu, în rețeaua cristalină a sodiului fiecare atom, având un electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență cu un atom vecin. Prin urmare, după L.Pauling, între atomii unui metal se stabilesc legături dielectronice, labile, care se desfac și se refac necontenit, între diferitele perechi
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline. De exemplu, în rețeaua cristalină a sodiului fiecare atom, având un electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență cu un atom vecin. Prin urmare, după L.Pauling, între atomii unui metal se stabilesc legături dielectronice, labile, care se desfac și se refac necontenit, între diferitele perechi de atomi vecini din rețea. La formarea legăturilor metalice în sodiul cristalizat ia parte numai
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
mod egal între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline. De exemplu, în rețeaua cristalină a sodiului fiecare atom, având un electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență cu un atom vecin. Prin urmare, după L.Pauling, între atomii unui metal se stabilesc legături dielectronice, labile, care se desfac și se refac necontenit, între diferitele perechi de atomi vecini din rețea. La formarea legăturilor metalice în sodiul cristalizat ia parte numai electronul de valență al fiecărui atom în parte
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
un electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență cu un atom vecin. Prin urmare, după L.Pauling, între atomii unui metal se stabilesc legături dielectronice, labile, care se desfac și se refac necontenit, între diferitele perechi de atomi vecini din rețea. La formarea legăturilor metalice în sodiul cristalizat ia parte numai electronul de valență al fiecărui atom în parte. Pentru explicarea intensității legăturii metalice, L.Pauling considera că prin transfer de electroni de la un atom la altul se
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]