7,991 matches
-
urmări acțiunea pe scenariile lor. Încet-încet, am dat de ușa de lângă boxe și am pătruns prin ea într-o altă lume. Amfiteatrul, construit pe la 1880 și restaurat de minune cu bani din loterie, era ca o cutiuță de pluș pentru bijuterii, vopsit într-un roșu intens și un roz-portocaliu închis, cu accesorii de un auriu șters, decorat bogat cu ghirlande și rozete complicate din gips pe tavanul boltit și pe fețele boxelor. În total contrast, în spatele scenei, coridoarele erau din cărămidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nostru. —Sam? zise Ben, aplecându-se și ridicând ceva de pe podea. Cred că ți-a scăpat ceva. Își întinse palma către mine. Pe ea se afla o agrafă de păr, argintie, cu o steluță de diamant la capăt. Era o bijuterie micuță și foarte drăguță și-mi dădeam seama foarte bine de ce credea că este a mea; si eu aveam câteva asemănătoare. Doar că nu era. MM era singura femeie, în afară de mie, care se afla în acel moment acolo sus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cea mai mare căpătase odaia cea mai încăpătoare din casă, iar surorile ei nu mai avuseseră alt rol decât pe acela de a se ocupa de ea, ca niște slujnice. Ea singură avuse dreptul de a purta straie noi și bijuterii, până ce se căsătorise. Următoarea îi luase atunci locul în camera cea mare, acaparând astfel toate onorurile; veniseră apoi la rând și celelalte, în afară de Fatima, prea tânără încă și sortită mie. A treia dispoziție a diatei mele ți se cuvine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ciudat în ambarcațiunea aceea pe care n-o văzusem apropiindu-se. Femei frumoase, bogat înveșmântate, erau îngrămădite acolo laolaltă cu copiii lor, cu aerul pierdut, în mijlocul a sute de oi al căror miros ajungea până la noi. Unele aveau pe frunte bijuterii împletite în ghirlandă, iar pe cap, bonete înalte și înguste ca niște tuburi. E de ajuns uneori un spectacol neobișnuit pentru ca să se dezvăluie o dramă. Marinarii veniră către mine în alai, cu mutre stupefiate și palmele înălțate spre cer. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
înlănțuitul popor irakian: era ca un S.O.S. Ruta era, ca și acum, Iordanul și intermediarul era, atunci ca și acum, familia Naasri. Traficul de obiecte valoroase pe acest traseu nu fusese niciodată la fel de intens ca în acest moment; bijuterii și vase din toate timpurile, din epoca asirienilor și a babilonienilor, a sumerienilor, a perșilor sau a grecilor. De cele mai multe ori se transportau fragmente, deși exista o poveste despre băieții lui Tariq care au cărat o statuie întreagă până la Aman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
se aflau aici, sub sticlă, clasificate, etichetate și păstrate în Muzeul Național de Antichități. Primele tipuri de scriere din întreaga lume se puteau găsi la Bagdad, pe miile de tăblițe gravate cu cuneiforme, alfabet vechi de patru milenii. Arta, sculptura, bijuteriile și statuile din timpurile în care abia apăreau, relicve ale epocii Bibliei și ale celei de dinainte, puteau fi găsite la Bagdad. Timp de decenii au stat în lăzi prevăzute cu alarmă sau în spatele unor uși de oțel, protejate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
care le scotea afară. Obiectul de pe banca din fața lui era o sursă specială de mândrie. Era o cutie plată, din plastic, împărțită în douăzeci și patru de compartimente, pline cu pietre viu colorate, acoperite cu un capac transparent - o trusă de confecționat bijuterii, clientela țintă fiind adolescentele de vârste mai mici. Sora soției sale a cumpărat-o pentru cea de-a douăsprezecea zi de naștere a Naimei, după o călătorie la New York. Fiica lui s-a jucat o vreme cu ea și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
oportunitate pentru tine. Se duse să o vadă în aceeași după-amiază, Lucinda fiind ușor ispitită de promisiunea unui gin tonic după aceea. — Deci care sunt aceste minuni pe care vrei să mi le arăți, Henry? Scoase o cutie mică de bijuterii, ținând-o în palma mâinii drepte. —O, Henry, nu ai de gând să mă ceri de nevastă, nu? Aici? Henry dădu ochii peste cap cu indulgență, apoi deschise cutia, dând la iveală o frumoasă pereche de cercei din aur, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Keffiyeh. Știi ce e keffiyeh? — Da, știu. Spuneți-mi, vă numiți toți Aweida? —A, da. Da, suntem toți Aweida. Familia Aweida. —Spuneți-mi. E cineva din familia dumneavoastră care vinde obiecte vechi. Știți dumneavoastră, pietre vechi, vase, antichități? Părea nelămurit. —Bijuterii poate? A! Bijuterii! Înțeleg. Da, da. Vărul meu, el vând bijuterie. —Și antichități? — Da, da. Antic. Vinde în piață. —L-aș putea întâlni? — Sigur. Locuit aproape de-aici. —Mulțumesc, Sari. Maggie zâmbi. Și cum îl cheamă? —Numele lui tot Afif
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
e keffiyeh? — Da, știu. Spuneți-mi, vă numiți toți Aweida? —A, da. Da, suntem toți Aweida. Familia Aweida. —Spuneți-mi. E cineva din familia dumneavoastră care vinde obiecte vechi. Știți dumneavoastră, pietre vechi, vase, antichități? Părea nelămurit. —Bijuterii poate? A! Bijuterii! Înțeleg. Da, da. Vărul meu, el vând bijuterie. —Și antichități? — Da, da. Antic. Vinde în piață. —L-aș putea întâlni? — Sigur. Locuit aproape de-aici. —Mulțumesc, Sari. Maggie zâmbi. Și cum îl cheamă? —Numele lui tot Afif. El e Afif
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
toți Aweida? —A, da. Da, suntem toți Aweida. Familia Aweida. —Spuneți-mi. E cineva din familia dumneavoastră care vinde obiecte vechi. Știți dumneavoastră, pietre vechi, vase, antichități? Părea nelămurit. —Bijuterii poate? A! Bijuterii! Înțeleg. Da, da. Vărul meu, el vând bijuterie. —Și antichități? — Da, da. Antic. Vinde în piață. —L-aș putea întâlni? — Sigur. Locuit aproape de-aici. —Mulțumesc, Sari. Maggie zâmbi. Și cum îl cheamă? —Numele lui tot Afif. El e Afif Aweida. Capitolul 33 Ierusalim, joi, 10.05 a.m.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
un minut mai e. Deodată intrară din nou în zona genților, poșetelor și suvenirelor de prost gust. Maggie se simți ușurată că scăpase de carne și că erau din nou oameni în jur. S-au oprit la un magazin de bijuterii. —Aici. Te rog. Ăsta e magazin lui Afif Aweida. Intră cu băgare de seamă, urmată de Nabil, care bătu palma cu un tânăr ce stătea în spatele unei tejghele. Îl auzi pe Nabil pronunțând cuvântul „americancă“ și-l văzu arătând spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
spre ea. După o clipă, dintr-o cameră dosnică, un bărbat de vârstă mijlocie, îmbrăcat într-un pulover cu guler în formă de V și cu ochelari cu rame închise la culoare își făcu apariția în spatele unei vitrine pline cu bijuterii de aur și de argint. Lui Maggie i se păru că îl recunoaște. Văzuse mulți bărbați ca el în Africa, bine îmbrăcați, de vârstă mijlocie, încercând să păstreze sau să sugereze standardele vestice, ca și cum ar fi sfidat sărăcia și haosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Pe toate acestea le poate cumpăra pe banii lui, de la depozitul închisorii... Istoria nu stă în loc, domnule! Concepția noastră, teoria asta ingenioasă... este, cum să spun, cea mai subtilă... și cea mai perfectă realizare a minții umane... Este o adevărată bijuterie, un lucru fără fisură... E ca o nouă religie, o imensă desfătare și bucurie a spiritului. Este singurul lucru care mai unește inimile oamenilor și adâncește sufletele... Este suprema iluzie, extazul însuși, eternitatea! Da, da! (Verifică lama toporului.) Chiar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
confetti, despre hârtia creponată? ARTUR: Ceva, ceva... CĂLĂUL (Către ARTUR.): Vă amăgește. Nu v-am vorbit nimic. V-am păzit doar, ca să nu adormiți... GARDIANUL: Nu v-a turnat o poveste cu extazul? ARTUR (Iluminat.): Ba da! Ceva despre o bijuterie... Ceva frumos... GARDIANUL: Așa! Așa! V-a amețit cu vorbe și a încercat să vă taie capul. ARTUR (Furios, către CĂLĂU.): Da? CĂLĂUL (Plânge.): Domnule, sunt blestemat... Vă asmute împotriva mea... GARDIANUL (Către ARTUR.): V-am găsit cu capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
enoriașilor descoperă la rădăcina unuia dintre stâlpii de susținere ai altarului o dală neobișnuită, având desenat În relief un cal purtând În șa doi călăreți. Sub respectiva dală, muncitorii mai află și o urnă conținând monede de aur și alte bijuterii. Și pentru ca misterul să fie complet, stâlpul mișcat de la locul lui se dovedește a fi excavat pe dinăuntru și plin cu pergamente scrise Într-o limbă necunoscută. Sunt Întrunite toate condițiile pentru nașterea unei legende, cu atât mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de fapt, și asta ține de știință, dar În sinea mea recunoșteam că interesul pentru comoara templierilor includea dimensiunea fascinației pe care aurul o exercită pervers asupra oricărui om. Ideea că undeva, Într-o peșteră marca Ali-Baba, sunt adunate laolaltă bijuterii, nestemate de tot felul, coliere, coroane Împodobite cu pietre prețioase, monede, multe monede și grămezi de lingouri mă captiva nu - sau nu numai - ca om de știință. Pasajul din Contele de Monte Cristo care descrie momentul când Edmond Dantes dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și agrementată cu cochetării perfide de aceeași sorginte, tânărul amorez cade În capcana duplicității unui partener de pocher aflat pe mână cu perechea adversă, și inevitabilul se produce: pierde toți banii, pune la bătaie ceasul de aur și cele câteva bijuterii pe care le avea asupră-i - inele, brățări, tabachera incrustată cu pietre prețioase -, le pierde și pe ele, apoi, Împotriva uzanțelor, Începe să se Împrumute cu sume din ce În ce mai mari, pe care, de asemenea, le pierde. Sfârșitul maratonului pocheristic Îl găsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
din ce-am aflat ulterior nu avea nici o valoare. - Și ce ai aflat? - Multe și puține, În același timp. De exemplu, faptul că tezaurul descoperit la Rennes-le-Château nu mai există. Vreau să spun, nu mai există În forma inițială - aur, bijuterii, monede... În timpul războiului, au fost dezgropate și răspândite În toată lumea, vândute colecționarilor, muzeelor, băncilor, episcopiilor, chiar unor țări care vroiau să-și consolideze vistieria, sporindu-și rezervele de aur. Banii obținuți prin astfel de tranzacții, cele mai multe dintre ele clandestine, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Ce revelație am avut când mi-a arătat liliacul crescut din combinația roșului cu albastrul! În casa noastră din St. Petersburg, scotea uneori dintr-o nișă secretă din peretele camerei ei de toaletă (În care mă născusem), o grămadă de bijuterii, ca să mă amuze Înainte de culcare. Eram foarte mic pe atunci și acele diademe, coliere și inele sclipitoare nu mi se păreau cu nimic mai prejos prin misterul și vraja pe care le răspândeau, decât iluminarea orașului În timpul serbărilor imperiale, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
În 1805, când a fost cumpărată de Anastasia Mateevna RÎleev, născută Essen. Fiul ei, Kondrati Feodorovici RÎleev (1795-1816), poet minor, gazetar și celebru decembrist, și-a petrecut majoritatea verilor În această regiune, Închinând elegii râului Oredej, cântând castelul prințului Alexei, bijuteria malurilor sale. Legenda și istoria, legate Într-o asociere neobișnuită dar solidă, pentru a sugera, după cum am explicat mai amănunțit În notele mele la Oneghin, că duelul cu pistoale dintre RÎleev și Pușkin, despre care se cunosc atât de puține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Mademoiselle și victoriosul Serghei, cu fața mânjită de lacrimi, căci tocmai ne luaserăm la harță. Îi atrag din când În când câteva picioare, sub acoperământul comun, până ce Mademoiselle Îmi spune cu un glas aspru să mă potolesc. Alunecăm pe lângă vitrina bijuteriei Fabergé, ale cărei monstruozități minerale, troici cu pietre prețioase cocoțate pe ouă de struț din marmură și alte obiecte asemănătoare, foarte apreciate de familia imperială, erau pentru ai noștri simboluri ale unui lux țipător și grotesc. Bat clopotele, primul fluture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
meticulos cu argint gros, sub o coroană nobilă similară, valiză cumpărată În 1897 pentru voiajul de nuntă al mamei la Florența. În 1917, În ea au fost transportate de la St. Petersburg În Crimeea și apoi la Londra, o mână de bijuterii. Prin 1930, receptaculele sale de cristal și argint au fost amanetate, lăsând goale buzunarele de piele abil confecționate pe partea interioară a capacului. Dar pierderea de atunci a fost din plin recuperată În cei treizeci de ani cât valiza a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
De atunci Încolo, timp de mai mulți ani, până ce scriind un roman m-am eliberat de acea emoție fertilă, am asociat pierderea țării mele cu pierderea dragostei mele. Între timp, viața familiei mele se schimbase, eram complet ruinați. Cu excepția câtorva bijuterii Îndesate bine În spațiul normal al unui flacon de talc, nu mai aveam absolut nimic. Dar aceasta era o chestiune minoră. Guvernul tătar local fusese Înlăturat de la putere de un Soviet nou-nouț și am fost supuși scandalosului și umilitorului sentiment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
bursă acordată mai mult ca o compensație pentru persecuțiile politice decât În semn de recunoaștere a unor merite intelectuale. Restul familiei mele urma să stea un timp la Londra. Cheltuielile de trai urmau să fie acoperite de o mână de bijuterii, pe care Natașa, o bătrână cameristă prevăzătoare, le luase În grabă dintr-un sertar, chiar Înainte de plecarea mamei din St. Petersburg, În noiembrie 1917, și le vârâse Într-un nécessaire, care pentru scurt timp fusese supus Înhumării sau poate unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]