7,741 matches
-
socială este însoțită implicit de: ideile de timp, diferență, eveniment sau proces și reper. Cu alte cuvinte, schimbarea vizează un eveniment sau proces social, se realizează în timp și se constată prin identificarea diferențelor specifice în baza unor repere stabilite conceptual. De unde și întrebările esențiale la care încearcă să răspundă, evident diferit, teoriile: Care sunt sursele schimbării? Care sunt caracteristicile schimbării? Care este direcția sau trendul schimbării? Care sunt efectele schimbării? 1.1.1. Schimbarea socială: viziunea sistemică Evoluționismul este una
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1973, 1976; Sztompka, 1993). Teoriile modernizării sunt preocupate în general de transformarea societăților preindustriale în societăți industriale și de consecințele acestui proces. Modernizarea e văzută ca o consecință naturală și firească a istoriei, ea înseamnă dezvoltare: "termenul modernizare o rudă conceptuală mult mai comprehensivă a termenului "dezvoltare economică" se referă la faptul că schimbările tehnologice, economice și ecologice se ramifică în întreg sistemul social și cultural" (Smelser, 1966:111). O serie de asumpții vezi Sztompka (1993:129-32) și Smith (1973:60-75
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acțiunile indivizilor. Însă cu toate că perspectivele procesuale angajează o epistemologie relativistă, continuă de fapt să utilizeze o metodologie pozitivistă. De fapt Sztompka (1993:12) recunoaște implicit acest lucru când spune că singura posibilitate de a studia schimbarea rămâne "înghețarea" la nivel conceptual a unor momente importante și tratarea lor ca evenimente singulare, ca puncte. Deci schimbarea cu toate că e continuă nu e analizabilă decât sub forma acestor secvențe "înghețate", care de fapt, până la urmă, sunt stări. Practic perspectiva procesuală asupra realității vorbește fie
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai apară. Practic acest mod de înîelegere a societății ne forțează să concepem sistemul global social contemporan ca pe o societate. Robertson (1992) vede teoriile globalizării venind în continuarea teoriilor modernizării, dar nu se limitează la ele, precum Wallerstein. "Globalizarea, conceptual, se referă atât la comprimarea lumii, cât și la intensificarea conștientizării lumii ca un întreg ... atât la interdependențele globale concrete, cât și la conștiința asupra întregului global în secolul al XX-lea" (Robertson, 1992:8). Analiza e făcută prin prisma
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Cooley, Wundt. Cu toate că o parte din conceptele la care vom face referire în cele ce urmează (volksgeist, conscience collective, we-ness) nu se află într-o relație de sinonimie directă cu noțiunea de identitate, ceea ce desemnează fiecare din punct de vedere conceptual poate fi asimilat acesteia într-o formă sau alta și într-o măsură mai mică sau mai mare. În viziunea lui Wundt, spiritul colectiv (Völksgeist) este la fel de real ca și spiritul individua pentru că dacă nu ar fi așa, o serie
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ca mijloc de atingere a scopurilor sale individuale. Am considerat necesară reîntâlnirea cu aceste perspective deoarece includ toate elementele de bază ale teoriilor curente asupra identității. Ele nu numai că punctează diferențiat continuumul esențialism-constructivism, ci prezintă și ambivalențe în construcția conceptuală a identității (ce pot fi identificate atât la Weber, cât și la Cooley și Durkheim). Totuși, identitatea este în primul rând o realitate obiectivă la Wundt și Durkheim (fiind o suprastructură cu caracter diacronic) și subiectivă la Cooley și Weber
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cine suntem?" nu trebuie să fie neapărat o calitate sau un substantiv; "noi suntem oameni care facem un anumit lucru într-un anumit fel" poate fi cel puțin la fel de revelator" (Jasper și Polenta, 2001:293). Cei mai mulți constructiviști își revendică originea conceptuală în renumita lucrare a lui Berger și Luckmann, Construirea socială a realității, apărută în 1966. Ideea generală a acestei lucrări este că realitatea socială este construită în interacțiune (prin negociere interpersonală și înțelegere implicită bazată pe istorie și experiență comună
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
analitice care se aplică unor situații care nu au făcut anterior obiectul explicit al valorizării de exemplu, sintagme precum "schimbarea climatului global" determină preocupare pentru stratul de ozon și prețuirea mediului; c) conexiuni între valori 12, adică dezvoltarea unor legături conceptuale între fenomene văzute anterior ca neconectate sau conectate într-un mod diferit. Rochon arată că de regulă crearea de noi valori începe cu generarea de idei sau perspective noi în cadrul unor mici grupuri de persoane cu simț și gândire critice
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
România în contextul schimbărilor sociale din societatea noastră?" sunt întrebările care au stat la baza acestei lucrări. Demersul nostru a fost guvernat pe de o parte, de încercarea de a creiona, pe baza analizei teoriilor specifice acestui câmp, un model conceptual de abordare a identității și de a căuta să vedem cum se poate empiriza acest construct, iar pe de altă parte, de a surprinde și analiza pe cât posibil profilul sociocultural al tinerilor români. Volumul se deschide cu o analiză a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
post-decembristă la Cîntarea României: molima icoanelor. Golul produs de dispariția dezmățului național-comunist al "artei angajate", în care s-a defulat pletora veleitarilor și afaceriștilor, e umplut acum de sterpii confecționeri de fetișuri cultice. Predominînd, în domeniu, doamnele refuzate de har conceptual, noul contingent a transformat icoana în obiect al tranzacției de tarabă. Uitînd (sau neștiind) în ce regim blasfematoriu se situează. Trist e că pernicioasa contagiune a cuprins școlile și academiile de artă, care încurajează deplorabilul demers, deviind talente autentice de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dintr-o Românie normală se punea chestiunea "supraviețuirii". Șansa, unica șansă, în a-și apăra cît de cît demnitatea rămînea acel dat al picturii ce se practica aici, într-o zonă naturală blajină, marcată într-o expresie de oarecare comoditate conceptuală de lirism, apelul la genuri tradiționale, ingenui, la peisaj, la natură moartă, la portret, cel mult la scena de gen. Toate astea, ca proiecție a "naturelului" moldovenesc. Practicarea, în comunism, a acestor genuri îi scutea, într-o oarecare măsură, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o mare parte, cea mai mare parte a sculpturii moderne, fie destinată forului public, fie muzeului, concentrîndu-și energiile chiar în direcția asumării condiției de artă, a și obținut statutul rîvnit, nimeni, nici un exeget modern de marcă nu mai poate adera, conceptual, la execuția lui Lessing, iritat probabil de excesele și rateurile sculpturii de for din vremea sa. Ar trebui însă s-o luăm în seamă, atunci cînd ne gîndim la ce s-a întîmplat în urîtul răstimp comunist, dar, din păcate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în spațiile acelea expoziționale uneori dezafectate săli de Renaștere nordică arată frumos, incitant, dar în afara cîtorva profesioniști ai scrisului, cîtorva artiști curioși, mai nimeni nu calcă dalele respectivelor săli. Dar... dar... există, realmente, un interes acut, cel puțin la nivel conceptual, pentru ce se face în Estul pînă acum cvasinecunoscut. Și e bine. Cîndva, într-o bună zi, din aceste aleatorii tentative... de imagine colectivă va țîșni personalitatea marcantă, carismatică. În ultimă instanță, doar ea contează. Bilanțul pe națiuni, ca în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
provinciali), oferind revelații. Una din acestea: personala de pictură a fostului ieșean Corneliu Vasilescu, de mulți ani naturalizat bucureștean. Pavel Șușară îi dedică (în România literară) o cronică excepțională. Reținem segmentul: "Fără a fi un artist de factură intelectuală, un conceptual așezat într-un orizont al ideilor premergător actului artistic, ci, dimpotrivă, un vitalist afectuos și, de multe ori, chiar pudic, prin logica interioară a gestului său, el se dezvăluie acum și ca un creator nonfigurativ de lumi ficționale, de pulsiuni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de atunci, pe a cărui cupolă stătea cocoțată steaua bolșevică (pînză aflată și acum memento! într-o casă ieșeană). Deja o istorie, nu? 16 mai Alt fel de... școli. Nu cele ca atare, cu profesori, cu elevi, cu note. Ci conceptuale, să le zic, fără a le și acoperi, prin denominație, întregul sens: Școala venețiană, Școala de la Tîrgoviște, Școala ieșeană de pictură: cam genul ăsta de școală, dacă e să fac o primă circumscriere, una cu totul aleatorie, cum se vede
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Reginei mamă. Gest care ne dă speranțe într-o Românie nu întru totul alterată. 18 martie Intervenție în peisaj. Cum suna premonitor tema unei cîndva expoziții, care, la acea vreme "postromantică" părea mai mult o provocare textuală decît una pictural conceptuală, o îndrăzneală încă nepericuloasă, nu una de-a dreptul disolută, cum avea s-o cunoască sfîrșitul secolului XX. Dacă e vorba să ne lăsăm o secundă furați de rozul romantism al anilor șaptezeci, atunci să dăm curs cîtorva imagini care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
este de a oferi OPCOM o consultanță extinsă și asistența, în regim de twinning, prin reguli și reglementări proiectate pentru nouă piață de energie, pentru testarea și proiectarea Bursei de Energie, testare pilot și implementare. Consultantul va asigura corelarea activităților conceptuale implicate în proiectarea, testarea și implementarea noului regim de tranzacționare pe piată română de energie. Cea mai importantă funcție prevăzută pentru twinning, în conformitate cu nouă viziune strategică care urmează să fie dezvoltată pentru piața română de energie, este asigurarea asistenței tehnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
și utilizare în scopuri furajere a premixurilor, nutrețurilor combinate, concentratelor din import Va rog sa aprobați acordarea autorizației de import, desfacere și utilizare în scopuri furajere pentru următoarele premixuri*), nutrețuri combinate*), concentrate*), etc. *) Se subliniază cuvântul corespunzător Denumirea produsului ....................................................... Definirea conceptuală a produsului ......................................... Producătorul ............................................................... Importatorul ............................................................... Sediul importatorului ...................................................... Sediul distribuitorului, primul loc de depozitare .......................... Cantitatea importată ....................................................... Scopul importului - utilizare în scopuri proprii - distribuție continuă - manipulare - altele Ziua ............... luna .................... anul ........................ Numele și adresa solicitantului ............................................ La cerere trebuie anexat: - descrierea amănunțită a compoziției produsului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154468_a_155797]
-
substanțelor completatoare a nutrețurilor și aditivilor furajeri Va rog sa aprobați acordarea autorizației de import, desfacere și utilizare a materiilor prime furajere*), substanțelor completatoare a nutrețurilor*), aditivilor furajeri*), conform celor de mai jos *) Se subliniază cuvântul corespunzător Denumirea produsului ....................................................... Definirea conceptuală a produsului ......................................... Producătorul ............................................................... Importatorul ............................................................... Sediul importatorului ...................................................... Sediul distribuitorului, primul loc de depozitare .......................... Distribuitorul produsului în țară .......................................... Cantitatea importată ....................................................... Scopul importului - utilizare în scopuri proprii - distribuție continuă - manipulare - altele Ziua ................. luna ................ anul .......................... Numele și adresa solicitantului ............................................ La cerere trebuie anexat: - descrierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154468_a_155797]
-
și utilizare în scopuri furajere a premixurilor, nutrețurilor combinate, concentratelor din import Va rog sa aprobați acordarea autorizației de import, desfacere și utilizare în scopuri furajere pentru următoarele premixuri*), nutrețuri combinate*), concentrate*), etc. *) Se subliniază cuvântul corespunzător Denumirea produsului ....................................................... Definirea conceptuală a produsului ......................................... Producătorul ............................................................... Importatorul ............................................................... Sediul importatorului ...................................................... Sediul distribuitorului, primul loc de depozitare .......................... Cantitatea importată ....................................................... Scopul importului - utilizare în scopuri proprii - distribuție continuă - manipulare - altele Ziua ............... luna .................... anul ........................ Numele și adresa solicitantului ............................................ La cerere trebuie anexat: - descrierea amănunțită a compoziției produsului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154467_a_155796]
-
substanțelor completatoare a nutrețurilor și aditivilor furajeri Va rog sa aprobați acordarea autorizației de import, desfacere și utilizare a materiilor prime furajere*), substanțelor completatoare a nutrețurilor*), aditivilor furajeri*), conform celor de mai jos *) Se subliniază cuvântul corespunzător Denumirea produsului ....................................................... Definirea conceptuală a produsului ......................................... Producătorul ............................................................... Importatorul ............................................................... Sediul importatorului ...................................................... Sediul distribuitorului, primul loc de depozitare .......................... Distribuitorul produsului în țară .......................................... Cantitatea importată ....................................................... Scopul importului - utilizare în scopuri proprii - distribuție continuă - manipulare - altele Ziua ................. luna ................ anul .......................... Numele și adresa solicitantului ............................................ La cerere trebuie anexat: - descrierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154467_a_155796]
-
ancorat în ea -, tocmai datorită gândirii imaginative. Teoria este așadar capabilă a genera "radiografii" și lecturi diferite ale imaginarului, aparent insurgent, oricum dificil de încadrat ca obiect de studiu. În plus, un fenomen controversat, mai ales atunci când a fost abordat conceptual și redus la efectele psiho-sociale provocate de fantezie, la rezultatele manifestării funcției imaginației "onirice" - asimilate tenebrosului, elucubrațiilor neștiințifice, mitologiilor populare, superstițiilor și credințelor păgâne. Prin Meditationes de prima philosophia in qua dei existentia et animæ immortalitas demonstratur (1641), René Descartes
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lume care tinde să [îi] impună reprezentării un sens capabil să denatureze atât "realul" material, cât și "imaginarul" ["realul imaginar", Le Goff 14, n.n.]. Numai pentru că acționează cu forță asupra "realului", pe care îl constrânge să intre într-un cadru conceptual preconceput, ideologicul prezintă o oarecare înrudire cu imaginarul. (Le Goff 7) În încercarea de clarificare terminologică, Le Goff încheie comentariul cu un exemplu relativ ambiguu pentru demonstrația sa - pasajul din Roman de la Rose, în care Jean de Meun descrie puterea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Este un fenomen colectiv, social, istoric. (12-13) Relația dintre reprezentare și imagine nu ține însă cont de istoria lor - foarte importantă, consider -, utilă în a le fi precizat funcțiile și rolurile în raport cu imaginarul. Aici se ivește o problemă de ordin conceptual și semantic de care trebuie să se țină cont în preluarea teoriei lui Le Goff despre imaginar. Un alt aspect important mi se pare a fi legat de noțiunea de reprezentare. Cred că ea poate fi interesantă pentru imaginar și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
voi dezvolta în continuare) este derivată din antropologia durandiană. Modelul (aș spune, sistemul) imaginarului este el însuși abstract, până la punctul în care intervin exemplele care, de fapt, au predeterminat teoria. Așa cum se întâmplă și în "Prefața" lui Le Goff, precizările conceptuale nu ignoră cazurile concrete, de la care a plecat de fapt propria lui propunere; ele vizează modul în care imaginile perceptibilului și ale non-perceptibilului se proiectează în imaginarul colectiv, acolo unde este posibilă o articulare coerentă și funcțională a lor, intrinsecă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]