9,076 matches
-
ținuta - mișcările corpului, armonia, suplețea lor, respectiv stângăcia în execuție dezvoltarea senzorială. 4. Tipuri de adaptare a. Adaptarea foarte bună - se definește prin următoarele caracteristici: - despărțirea fără ezitare de persoana care l-a adus în leagăn;cercetarea permanentă și manifestarea curiozității pentru noul mediu; - stabilirea de relații rapide cu personalul instituției și cu ceilalți copii. b. Adaptarea bună - presupune aceleași caracteristici cu deosebire că în această situație copilul adoptă mai curând... decât investigația. c. Adaptarea dificilă - manifestată prin următoare reacții: - intermitență
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
din ce în ce mai natural, de la sine, stările interioare pozitive ce corespund fiecărei situații. 3. RESPIRAȚIA Începem acest capitol cu rugămintea de a observa acei căței sau alte animale ce dorm vara, culcați pe pământ și încălziți de razele soarelui. Dacă vom avea curiozitatea și interesul de a-i urmări cum dorm, vom observa că cel care se deplasează mai mult la fiecare inspirație și expirație este abdomenul inferior. Acest tip de respirație induce o stare de detensionare și relaxare profundă. Majoritatea ființelor umane
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
oară pe Mița În frizeria lui Nae, o consideră pe amanta lui Crăcănel ca fiind „curățică”, indiciu că o cântărește atent din priviri și o cataloghează ca fiind acceptabilă. În schița CFR, mușteriul vesel ce intră În berărie le stârnește curiozitatea celor doi amici, Niță și Ghiță, printr-un detaliu aparent picant: „Am lăsat-o să plece cu șefu’...”; e vorba despre nevasta, tânără și frumoasă, Mița. Comeseanul ocazional al celor doi amici dozează informația, lacunară prin desele și obsedantele cronometrări
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lor pătrunse de un dulce oțiu: „Domnul Mache șade la o masă În berărie și așteaptă să pice vreun amic; e vesel și are poftă de conversație” (Amici); „ ...și n-am poftă să- mi stric vreun os pentru o simplă curiozitate de gură-cască” (Atmosferă Încărcată); „Stau În fața unui local de noapte, o mică berărie, și fiindcă am poftă de vorbă, aștept...” (Situațiunea); „... am poftă de cadril, să-mi fac vânt.” (D-ale carnavalului) etc. Chef e sinonim, pentru Mița, cu petrecere
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
spui.”; „E comèdie mare, Fănică. ”, după care se așază pe canapea. Trahanache prezintă cu lux de amănunte Întrevederea la care Cațavencu Îl invitase; venerabilul Își explică motivul hotărârii, după un răgaz de gândire, de a merge la Cațavencu: «numai din curiozitate». Venerabilul e primit cu respect, e invitat să ia loc „pe fotel”, apoi „o sumă de delicatețuri” (pe care Trahanache le scurtează hotărât) pregătesc dezvăluirea natura neplăcutului docoment: o „scrisoare de amor În toată regula.”. În timp ce Tipătescu e turburat, fierbe
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
prin faptul că - în ciuda programului său extrem de încărcat, uneori imposibil - a găsit întotdeauna timp să îmi ofere îndrumare științifică și să-mi orienteze lecturile și prin prietenia pe care mi-a aratăt-o din primele momente în care ne-am cunoscut. Curiozitatea și rigoarea Domniei-Sale sunt contagioase și stimulatoare. De asemenea, profesorul Ledgeway a acceptat să facă parte din comisia de examinare a tezei mele de doctorat și să patroneze stagiul de cercetare din 2015, perioadă în care o bună parte din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să caute noi conexiuni Între date, să-și imagineze, să emită idei, să combine materialele și noțiunile În modele noi și neașteptate. De asemenea, conduita creativă presupune folosirea Întrebarilor deschise, cu caracter operațional care conduc spre atitudinea de explorare, dezvoltă curiozitatea epistemică și stimulează tendințele implicate de aceasta. În ceea ce privește evaluarea, recurge la instituirea unor perioade de neevaluare, schimbarea caracterului evaluării și Încurajarea permanentă a elevilor. Atitudinea pozitiva față de creativitatea elevilor le dezvoltă acestora Încrederea În forțele proprii, făcându-i conștienți de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
folosesc metode active cum sunt Învățarea prin descoperire, problematizarea, analiza de caz, situații În care elevii pot avea inițiativa, pot pune Întrebări, pot discuta și propune soluții personale. În fața clasei să apară teme și situații ce stimulează fantezia și stârnesc curiozitate. Prin varietatea acțiunilor pe care le include, lecția reprezintă o modalitate eficientă de Învățare, determinând Însușirea temeinică a conținuturilor instruirii, formarea priceperilor și deprinderilor. Exercițiile de citire individuală, selectivă, În perechi, pe roluri etc., povestirea, sesizarea mesajului și rezolvarea altor
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
transpirație sau materii fecale. Rezultă de aici că, un aport lichidian redus sau deshidratarea, indiferent de etiologie (climat cald, temperaturi ridicate la locul de muncă, ce provoacă transpirație abundentă), favorizează creșterea concentrației sărurilor urinare, și, implicit, formarea calculilor. Ca o curiozitate, fără să poată explica implicarea factorului profesional, anchete efectuate În țările nordice (Danemarca, Anglia, Scoția) au arătat o incidență semnificativ mai ridicată a litiazei renale la membrii corpului medical. Cine știe, poate și stress-ul de zi cu zi are o
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
prin intermediul ecranului TV. M-a atras felul în care mass-media prezenta acest subiect : un amestec insolit de scandal și pioșenie, îmbul zeală și vindecări miraculoase, totul pe fond de muzică religioasă și miros de sarmale. Atunci s-a aprins scânteia curiozității, am vrut să văd cu propriii mei ochi ce se întâmplă acolo, ce se ascunde de fapt în spatele imaginilor. Când am luat contact prima dată cu fenomenul pelerinajului, în ziua de 13 octombrie 2009, m-a surprins imediat ambiguitatea semanticii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sibil pentru un cercetător să comunice cu un om aflat în stare de rugăciune, iar mai apoi să-l facă să vorbească despre experiențele sale. Pur și simplu nu- și mai aduce aminte de ce a simțit sau se sperie de curiozitatea ta. Nu poți fi observator al faptului religios fără să respecți modul mistic, uneori superstițios, de trăire spirituală a celui de lângă tine. Trebuie să crezi alături de el, falsul în credință nu se acceptă, oamenii îl simt din instinct. Nu poți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
iar vânzătoarea toarce ca o pisică pe un scaun din colțul încăperii, vizibil tulburată de prezența unui client ca mine. O întreb direct dacă se simte cumva prezența pelerinilor în cifra de vânzări, oare au crescut acestea, au ei măcar curiozitatea de a arunca o privire înăuntru acestui spațiu frumos, delicat aș îndrăzni să spun. Îmi spune, previzibil, că nu au vândut mai mult decât în alte zile, iar pelerinii ce se găsesc în zonă nu prea sunt interesați de librărie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dar nimic strident, haine ușoare, practice, călduroase, telefon BlackBerry setat pe „silențios”, dar care nu a încetat să sune niciun moment, ecranul se aprindea și se stingea intermitent. O aud cum le spune colegelor sale, două la număr, prezente „din curiozitatea de a o însoți”, că nu întâmplător este aici, participarea la acest pelerinaj face parte din exercițiul de coaching urmat în acest moment. Din câte am înțeles, domnișoara directoare avea de fapt doi „coaches” (ea pronunța cuvântul cu un accent
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de stearină. Uleiul lucește stins, epuizat de soarele puternic. Olanele de pământ ars pentru scurgerea apei subterane din dealul de argilă pe care acest zid îl ține închegat ca pe o hernie sunt pline de gunoaie acum. Scormonesc însă de curiozitate într-unul dintre aceste tuburi de lut, cu un diametru de circa 20-25 de centimetri, vechi, lucrate îngrijit. Cutii goale de cola, ambalaje de înghețată, iar puțin mai în interior ambalaje de aluminiu ale unor minicandele și, surpriză, trei monede
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
temperatura a scăzut mult. Comerțul ambulant cu batiste, semințe prăjite, covrigi, alune rămâne însă tenace. O interacțiune interesantă se produce atunci când un număr greu de definit de sindicaliști de la un miting din apropiere se apropie de rând, mai mult din curiozitate, dar niciunul nu se angajează efectiv în el. Vorbesc cu unul dintre manifestanți, este originar dintr-un mic oraș din Teleorman, lucrează în cadrul primăriei și-mi spune direct că a fost obligat să vină, pentru că altfel și-ar fi pierdut
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acum dumneavoastră care opriți, așa de drăguț, tot el mă va ajuta să găsesc și o cazare pentru noaptea aceasta, sunt sigură.” Mă întreabă dacă sunt pelerin și eu la rândul meu. Eu îi răspund că merg până la mănăstire din curiozitate, am auzit vorbindu-se mult de ea. „Dar sunteți credincios, nu-i așa”, mă întreabă femeia, „credeți că Părintele Arsenie a fost un sfânt ?”. Fără a mai aștepta răspunsul meu, femeia începe să-mi vorbească despre conspirații, masonerie, lipsa de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
șapcă proletară, asemănătoare cu cea pe care scriitorul Vasile Ernu o expune prin mass-media ca semn identitar de stânga - nu știu de ce m-a frapat în acele clipe pline acest detaliu vestimentar. Cred că a ajuns aici mai degrabă din curiozitate decât din alte motive. Sau împins de la spate de soția care observă cum cei din jur ating de crucea Părintelui Boca diverse obiecte vestimentare. „Atinge și tu, Iliuță, șapca de cruce”, îi spune soția cu o voce și sfioasă, și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Apar de nicăieri doi jandarmi, le ridică pe cele două „demonizate”, pentru a le plasa undeva pe o bancă mai izolată din parcul din apropiere. Simt în privirile celor care au asistat la scenă un amestec de spaimă profundă, atavică, curiozitate bolnăvicioasă și admirație sinceră pentru cei doi jandarmi și eficiența acțiunii lor. În orele care urmează, îmi propun să realizez o serie de microinterviuri cu actorii pelerinajului. Primul este realizat cu un jandarm și o jandarmeriță, tineri amândoi, plasați chiar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
apărut teama paralizantă de a vorbi cu un „ziarist”, teamă care i-a blocat pe mulți dintre cei cu care am discutat. Sau faptul că toate aceste „excursii” sunt organizate la limita legii, în limita gri a economiei, nefiscalizate, iar curiozitatea unui străin ca mine nu poate trezi decât suspiciune și teamă. O ultimă discuție cu o țărancă bătrână, originară dintr-un sat din apropiere, aș putea afirma că reprezintă pelerinul tipic al locului, după felul cum era îmbrăcată, straița de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se creează în astfel de momente. La fel ca la Curtea de Argeș, odată cu sfârșitul zilei, încep să-și facă apariția și primele grupuri compacte de localnici din oraș. Nu au bagaje, sunt îmbrăcați mult mai lejer, veniți parcă mai mult din curiozitate, să vadă ce se mai întâmplă „la pelerinaj”, pleacă foarte rapid după ce fac un tur al locului, îmi este relativ greu să le apreciez numărul, dar am impresia că mai puțin de jumătate dintre ei se înscriu efectiv în rândul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ulterior, care au sosit aici la Iași la miezul nopții. Îmbrăcați sumar, în haine de sport, inadecvate, se agită tot timpul, ies din rând, fumează, fac glume, au propria lor logică de așteptare, se vede imediat că sunt aici din curiozitate, din nevoia imediată de miracol și emoție religioasă. „Da, rromii nu prea sunt obișnuiți să aștepte nici în viața de zi cu zi, d-apoi aici”, spune jandarmul nervos. „Sunt uniți, uneori violenți, vin în grupuri mari și ne ridică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vitrina unui magazin de haute couture de la Londra. Recunosc deschis că, dacă nu aș fi surprins o frântură de conversație în limba română la telefonul său mobil, aș fi crezut că este vorba de un diplomat străin, venit aici din curiozitate (nu că ar fi fost primul caz, odată la București, am fost martor ocular la urcarea pe estrada unde se afla Sfântul Dimitrie a unei întregi cohorte de diplomați străini, în post la București). Recunosc deschis că prezența sa m-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a datoriilor la bancă făcute de copii, continuă să lucreze într-un atelier de vopsitorie auto, îmi arată timid mâinile colorate, cu unghiile mâncate până-n carne de solvenți. Mărturisește că vine pentru prima oară aici la Prislop, mai mult din curiozitate. „Când se adună prea multe în lumea în care trăim, trebuie să venim aici, să mai lepădăm, să mai uităm de griji și de rele. Altfel nu s-ar putea trăi viața asta de acum, Prislop și mănăstirile sunt ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unele le provoacă râsul, se simt bine împreună, doar se cunosc de multă vreme și au fost la zeci de pelerinaje. Perechi de tineri din Suceava se plimbă agale, ținându-se de mână, au venit în zonă mai mult din curiozitate. Se doarme pe iarbă, pe pături, pe saltele pneu matice, în corturi, chiar și pe estrada împodobită cu icoane, flori și cetină de brad, unde au loc slujbele religioase. M-am așezat pe un mic zid de piatră pentru a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
grabnic un cadru de teologie a pelerinajului înainte ca, sătui de umblat, oamenii să creadă că au îndeplinit drumul spre cer” (Necula, 2009 : 25). Dincolo de volutele bizantine ale exprimării, este perceptibilă nemulțumirea preotului angajat în societate față de pelerinajele realizate din curiozitate și false considerații spirituale, ce pot fi asimilate mai degrabă unui „turism duhovnicesc”, fără echivalent însă în lumea occidentală. O critică mult mai radicală a turistului deghizat în „pelerin” se poate regăsi, de pildă, și în relatările de pelerinaj ale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]