7,340 matches
-
vor deduce din onorariul final; ... g) legalizarea semnăturilor, a specimenelor de semnătură și a sigiliilor pentru fiecare act; ... h) - legalizarea semnăturii traducătorului; ... i) - dare de dată certă pentru fiecare act; ... j) - certificarea unor fapte, inclusiv: ... 1. procesele-verbale ale adunării generale, deliberări ale asociaților, hotărârile privind modificarea actelor constitutive ale societăților comerciale; 2. procesele-verbale ale reuniunilor organelor de conducere ale societăților comerciale; k) - legalizarea de copii de pe înscrisurile prezentate de părți, pentru fiecare pagină; ... l) - legalizarea de copii de pe actele aflate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213847_a_215176]
-
declarat Comitetului. Această declarație poate fi făcută în scris sau verbal și va fi înregistrată în minuta ședinței. Respectivul membru al Comitetul este obligat să se retragă de la ședință și nu va avea dreptul de a lua parte la nici o deliberare a Comitetului legată de chestiunea respectivă. De asemenea, nu are drept de vot în privința acesteia. Dacă retragerea unui membru al CLE în condițiile menționate anterior conduce la un număr par de membri votanți și nu poate fi stabilită majoritatea pro
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227558_a_228887]
-
forțată anglo-americană, a Africii de Nord franceze, în conjuncție cu înaintarea britanică spre vest, peste deșert, spre Tripoli și Tunis." Aceasta a devenit decizia unită a Aliaților occidentali [11, p. 96]. La această concluzie s-a ajuns după mai multe deliberări. A existat anterior și varianta americană cu codul "Baroso", respectiv încercarea de a face un cap de pod la Cherbourg, dar a fost abandonată din cauza poziției britanice în favoarea variantei "Torch" [11, p. 95]. Americanii, inclusiv președintele Roosevelt, ar fi dorit
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
din cauza poziției britanice în favoarea variantei "Torch" [11, p. 95]. Americanii, inclusiv președintele Roosevelt, ar fi dorit varianta "Baroso". S-a insistat mult asupra acestei probleme, dar britanicii au refuzat. Atunci, președintele s-a adresat delegației americane aflată la Londra pentru deliberări, indicându-i să accepte varianta "Torch" [11, p. 123]. Președintele Roosevelt a ordonat desfășurarea în 1942 a acțiunii militare din nord-vestul Africii. Președintele Roosevelt considera utile campaniile în Africa, dar le aprecia ca acțiuni preliminare și auxiliare ale marii debarcări
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Monoloagele și aparte-le din Năpasta sunt printre cele mai nenorocite efecte ale teatrului tradițional. Cred că nicăieri în opera lui Caragiale convenția răsuflată n-a anulat în așa măsură talentul artistului ca în această de tot regretabilă melodramă. În deliberările atât de fade și molâi din monoloagele Ancăi, în replicele sărace de temperament și falșe în ton ale lui Dragomir ori Gheorghe nu se mai află urmă de Caragiale. Iar pitorescul nebunului, singura substanța artistică din această disparată ticluire teatrală
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Urmuz și literatura absurdului, termenul de "precursor" se potrivește întrucât paginile sale "bizare" transpun nu doar un joc mental care insolitează prin alogicitate, ci și o concepție ontică vizionară, certificată tragic de propria conduită. Funcționarul justiției săvârșește gestul impus de deliberările conștiinței, după ce nenumărate probe au condus la verdictul "absurd" în privința sensului existenței. Mihai Cruceanu descoperea, în acest sens, drept cauză a sinuciderii prietenului său, chiar această conștientizare a golului, a vidului de semnificație al vieții: "Motivul "sinuciderii" a fost lipsa
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prismă a interogațiilor noastre în privința modurilor, mai mult sau mai puțin democratice sau republicane, de a gândi liantul social. Analiza incidențelor concrete permite reformularea acestor orientări într-o manieră care depășește ambivalența obișnuită, pentru a o converti în obiect de deliberare. PROLOG: tendința istorică de scădere a autonomiei politice a orașelor De aproximativ douăzeci de ani, răspunsurile date crizei urbane sunt asociate în mod explicit cu necesitatea reînnoirii civice. Colocviile celebrează oportunitatea unor "declarații ale dreptului la urbanitate", urgența construirii unui
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
periferică, care se arată capabilă de rezistență contra injoncțiunilor centrului, prin aranjamente locale cu administrația statală. În aceste circumstanțe, primarii încep să exercite, puțin câte puțin, un rol politic. Legea din 1884 atribuia comunalității competență bugetară: consiliul municipal "regla prin deliberare proprie afacerile comunității". Chiar dacă luarea în considerare a intereselor locale trebuia să rămână secundară în raport cu interesele naționale, totuși și existența acestora, a "treburilor locale", era recunoscută. Autonomia comunală rămânea totuși riguros limitată de tutela admi-nistrativă2. Aceasta nu implica în mod
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
opiniile locuitorilor în elaborarea acțiunii publice. Persuasiunea primează în fața ascultării cetățenilor. Eficacitatea se împacă greu cu dezbaterea publică. "Interesul general urban, simbolizat de proiectul orașului subliniază Serge Wachter presupune realizarea unui consens care să nu fie afectat de procedurile de deliberare și de confruntările de idei și interese ale diferiților actori ai "jocului" municipal. În plus, mediul nesigur și oportunitățile în care se dezvoltă orașele impun, ca și în cazul firmelor, alegeri prompte și sesizarea ocaziilor de parteneriat financiar și economic
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
societate în care se consumă relația 489. Cetățenia este amenințată în mod perfid de acest fenomen. Dacă cedăm mitului democrației directe făcut accesibil prin mijlocirea noilor tehnologii, calificăm în mod abuziv drept "politice" practicile care confundă informarea și comunicarea 490, deliberarea 491 și exprimarea, dispare însăși conștiința subdezvoltării noastre politice. Iluzionarea republicană și orașul mondializat Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității O nouă figură instituțională pare din ce în ce mai plebiscitată pentru a pilota orașele în căutarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dintre diferiții actori care compun sistemul politic al orașului. Acesta cuprinde nu numai executivul municipalităților, ci și așezămintele publice ale cooperării intercomunale, administrațiile publice locale diverse, prefectul, serviciile statului și actorii asociativi și privați implicați în acțiunea publică. Prin analiza deliberărilor, negocierilor, a interpelărilor, uneori discrete, alteori publice, care însoțesc punerea în practică a acțiunii publice, putem urmări activitatea politică. Numai atunci când modalitățile de guvernare vor fi supuse evaluării democratice, pe care orașul o va face în formele cele mai inedite
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
opunem imperativul stabilirii de relații politice între oraș și stat. Aceasta nu înseamnă că dispariția înfruntărilor dintre aceste două instanțe ar fi de dorit. Miza este mai curând aceea de a ajunge la o reglare a diferendelor prin negociere și deliberare, care să se substituie tacticilor birocratice obișnuite de obstrucționare și împotmolire reciprocă. Relațiile cu caracter mai pregnant politic dintre oraș și stat ar putea să dea forță și formă cererilor sociale, să se deschidă conflictelor sociale ancorate în realitate, să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sau juridice ori a unui grup de interese care ar putea să le afecteze independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; ... d) să participe la ședințele de lucru, stabilite potrivit procedurii de concurs, și să respecte confidențialitatea deliberărilor și a datelor cu caracter personal, în condițiile legii; ... e) să își perfecționeze pregătirea profesională necesară evaluării probelor de concurs; ... f) să nu își exprime public opinia cu privire la procedurile aflate în derulare; ... g) să evite orice contact privat cu candidații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207068_a_208397]
-
sau juridice ori a unui grup de interese care ar putea să le afecteze independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; ... d) să participe la ședințele de lucru, stabilite potrivit procedurii de concurs, și să respecte confidențialitatea deliberărilor și a datelor cu caracter personal, în condițiile legii; ... e) să își perfecționeze pregătirea profesională necesară evaluării probelor de concurs; ... f) să nu își exprime public opinia cu privire la procedurile aflate în derulare; ... g) să evite orice contact privat cu candidații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206513_a_207842]
-
la îndeplinire deciziile consiliului de administrație în limitele activității societății. Deciziile comitetului de direcție se iau cu majoritatea absolută a voturilor membrilor săi. Comitetul de direcție este obligat să prezinte la fiecare ședința a consiliului de administrație, registrul sau de deliberări. În comitetul de direcție votul nu poate fi dat prin delegație. Capitolul 7 Gestiunea societății Articolul 21 Comisia de cenzori Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori, formată din 3 membri, care trebuie să fie asociați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195995_a_197324]
-
solicită, când se consideră necesar, sprijinul experților din lista EC în procesul de evaluare a calificărilor profesionale ale solicitanților atestării; ... k) prezintă președintelui CĂ spre semnare certificatul de atestare și informează solicitanții asupra rezultatelor obținute; ... l) pregătește materialele necesare în vederea deliberării CĂ; ... m) pregătește și înaintează spre avizare CĂ raportul anual specificat în art. 21 alin. (4); ... n) actualizează lunar lista persoanelor fizice și juridice atestate, inclusiv domeniile acordate în conformitate cu prezentul ordin, precum și a celor care nu și-au reînnoit sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154910_a_156239]
-
în mod automat. Chiar dacă unii membri ar putea ști mai multe despre o anumită chestiune la un moment dat, toți sîntem capabili să învățăm ceea ce trebuie să știm. Bineînțeles, va trebui să dicutăm și să deliberăm înainte de a lua hotărîri. Deliberarea, discutarea și apoi luarea hotărîrilor privind politicile constituie unul dintre motivele pentru care formăm această asociație. Însă toți sîntem la fel de competenți pentru a participa la discutarea problemelor și apoi la stabilirea politicilor pe care să le urmeze asociația noastră. Prin
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sînt la fel de competenți? Oricum, după cum a spus Oratorul, principiul egalității politice presupune că membrii sînt toți la fel de competenți pentru a participa la luarea deciziilor, cu condiția să aibă oportunități adecvate de a se informa asupra problemelor prin anchetă, discuție și deliberare. Al treilea criteriu asigură existența acestor oportunități pentru fiecare membru. Esența lui a fost explicată în 431 î.H. de către liderul atenian Pericle, într-un faimos discurs care comemora morții în război: "Cetățenii noștri de rînd, deși ocupați cu propriile
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Esența lui a fost explicată în 431 î.H. de către liderul atenian Pericle, într-un faimos discurs care comemora morții în război: "Cetățenii noștri de rînd, deși ocupați cu propriile îndeletniciri, sînt buni judecători ai treburilor publice; ... și în loc să privim deliberarea ca pe un obstacol în calea acțiunii, vedem în ea preludiul de neînlocuit al oricărei acțiuni înțelepte".1 Luate împreună, primele trei criterii ar părea suficiente. Dar să presupunem că un număr mic de membri se opun în secret ideii
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a ajunge la hotărîri privind reguli și legi, care să satisfacă anumite criterii rezonabile. • Procesul va asigura ca, înaintea aprobării unei legi, toți cetățenii să aibă șansa de a-și face cunoscute opiniile. • Vi se vor garanta oportunități pentru discuții, deliberări, negocieri și compromisuri care, în cele mai bune condiții, să conducă la o lege pe care toată lumea să o considere satisfăcătoare. În cazul frecvent în care nu se va obține unanimitatea, va fi adoptată legea cu cel mai mare număr
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să sugereze că cetățenii ca majoritate nu pot face greșeli. Pot și chiar fac. Tocmai acesta este motivul pentru care adepții democrației au pus întotdeauna mare preț pe educație. Și educația civică necesită nu doar școlarizare, ci și discuții publice, deliberări, dezbateri, polemici, disponibilitatea promptă a unor informații demne de încredere, precum și alte instituții ale unei societăți libere. Dar să presupunem că instituțiile pentru formarea cetățenilor competenți sînt fragile și că mulți cetățeni nu știu îndeajuns pentru a-și proteja valorile
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
al XIX-lea și al XX-lea ar trebui să fie abandonate. Dar cred că în anii ce vor urma va trebui ca aceste instituții mai vechi să fie îmbunătățite cu noi metode pentru educație civică, participare politică, informare și deliberare, care să se inspire în mod creator din varietatea de tehnici și tehnologii disponibile în secolul al XXI-lea. Abia am început să ne gîndim serios la aceste posibilități, cu atît mai puțin să le testăm prin experimente la scară
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să o ascundă cu grijă pentru că nu vorbește niciodată el însuși, iar cei pe care-i face să vorbească nu sunt oratori." De aceea autorul dramatic, ce recurge la retorică pentru a zugrăvi pasiunile, pentru a arăta unele personaje pradă deliberării, pe altele pline de grija de a-și convinge interlocutorul, trebuie să le folosească plin de precauție. Trebuie ca tirada să apară ca un cuvânt dictat de emoție, și nu ca o bucată de bravură, ca personajele să vorbească pe cât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
este incapabilă să trimită la act, ea nu instituie decât negativitatea, absența. Întors către fondul de incertitudine al ființei mele, nu cunosc decât supliciul ruminației nesfârșite: „ce e de făcut?“ „Ce e de făcut?“ Această întrebare este o siglă a deliberării? Sau una a nehotărârii? Care este distanța care le desparte, acel spațiu imperceptibil al insidiei, în care deliberarea se relaxează, pierde promptitudinea soluției și devine nehotărâre? Nehotărârea - această deliberare prelungită care se hrănește din dincoacele unei cunoașteri ce nu va
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ființei mele, nu cunosc decât supliciul ruminației nesfârșite: „ce e de făcut?“ „Ce e de făcut?“ Această întrebare este o siglă a deliberării? Sau una a nehotărârii? Care este distanța care le desparte, acel spațiu imperceptibil al insidiei, în care deliberarea se relaxează, pierde promptitudinea soluției și devine nehotărâre? Nehotărârea - această deliberare prelungită care se hrănește din dincoacele unei cunoașteri ce nu va deveni niciodată gest. Nehotărârea apare în absența unor indicii ale acțiunii; nimic din afara mea nu trimite la „mai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]