7,734 matches
-
EPL, Buc., 1969, p. 11 - 23, cf. Nichita Stănescu interpretat de..., 1983, p. 75). Alex. Ștefănescu (1986) apropie preexistența descrisă în acest poem cu „increatul” lui Ion Barbu, găsind similitudini deopotrivă cu străvechile texte sacre indiene sau egiptene „în care divinitatea este definită - cu specifică precauție sacerdotală - prin negație...” ("Introducere în opera lui Nichita Stănescu", 1986, p. 102-103). Atentă la dedicația poemului, Ștefania Mincu ("Momentul Nichita Stănescu", în vol. "Nichita Stănescu: Poezii", Ed. Albatros, București, 1987) exploatează tema condiției artistului, a
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
ani. La început, fumatul s-a propagat în combinație cu ceremoniile religioase; ca ofrande aduse zeităților, în ritualuri de purificare, care să le permită preoților sau conducătorilor religioși să se detașeze de limpezimea minții în scopul de a comunica cu divinitatea sau de a induce viziuni spirituale. După explorările europene din Americi, obiceiul s-a răspândit cu repeziciune în tot restul lumii. În regiuni precum India și Africa Subsahariană, s-a combinat cu obiceiurile existente de fumat (de obicei cannabis). În
Fumat () [Corola-website/Science/309937_a_311266]
-
din dinastia Vakataka (250-500 d.Hr). Acesta era un mare patron al artei budiste, în timpul domniei sale fiind înfrumuțesate grotele de la Ajanta și construite unele noi, fabuloase, bogate în picturi și sculpturi, prezentând scene din viața lui Buddha sau ale altor divinități budiste. Curând, Ajanta a devenit un important centru monahal budist, însuși călugărul chinez Xuanzang ne informează într-una din lucrările sale că aici a trăit Dignaga, un celebru călugăr filozof, autor al unor tratate de logică din secolul al V
Grotele Ajanta () [Corola-website/Science/310439_a_311768]
-
se văd câteva dealuri înverzite și șiruri de case. Lângă pruncul Isus și Fecioara Maria sunt reprezentate biserici. Două maluri sunt despărțite de către un râu, dar sunt unite de către un pod care simbolizează credința care îi apropie pe oameni de divinitate. Ducele își exprimă recunoștința față de opera pictorului și, după moartea acestuia, survenită la Brugge, la 9 iulie 1441, i-a oferit văduvei artistului o importantă sumă de bani "în semn de recunoaștere a meritelor soțului și ca o expresie a
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
locuit de tracii nordici, cunoscuți mai târziu sub numele de daci și geți." Muzica, religia, medicina populară empirică, artele meșteșugărești dezvoltate de traci erau unanim apreciate de greci și de romani, iar aportul traco-frigian la cultura elenică a fost considerabil: divinități ca Dionysos, Sabazios, Semele, Seirenes, Silenus, etc.; medicină populară: zeul-"medic" Aesculapios, plante medicinale geto-dace, câteva cuvinte importante în limba greacă ("ambon", "basileus", etc.) și o serie de mari figuri ale civilizației elenice: Tucidide, artiștii Brygos, Doidalses, antroponime trace, gramatici
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
că geții aduc "jertfe și benchetuiesc ca și cum mortul se va întoarce". Mai târziu, Eustathius afirmă că "este în obiceiul geților ca femeia să fie ucisă pentru bărbatul ei, atunci când acesta decedează". Riturile de sacrificiu aveau ca scop atragerea binefacerilor unei divinități pentru comunitate prin jertfirea unor animale, oameni sau chiar ofrande vegetale. Sacerdoții erau marii preoți dar și oamenii politici. Iordanes, în "Getica, 71", scrie, despre că în vremea lui Burebista sacerdoții erau recrutați "dintre bărbații cei mai de seamă și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
dar și oamenii politici. Iordanes, în "Getica, 71", scrie, despre că în vremea lui Burebista sacerdoții erau recrutați "dintre bărbații cei mai de seamă și mai înțelepți, pe care (Deceneu) i-a învățat teologia, i-a sfătuit să cinstească anumite divinități și sanctuare, făcându-i preoți și le-a dat numele de pileați." Practicile ceremoniale se împleteau cu muzică și dansuri, ducând la un sincretism al formelor de expresie care a rămas specific folclorului și obiceiurilor populare. Xenophon în "Anabis",VI
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
lirice preferate de compozitorul Martin Gore, aprofundând în versuri dureros de vii - credință, iubirea, păcatul, suferință, penitenta, speranța, mântuirea. Tabloul dramatic ilustrează criză mistica a căutărilor existențiale, o călătorie ințiatică, cu oscilații chinuitoare între mântuire și păcat, între nevoia de Divinitate (conceptualizata uman și opusă perspectivei dogmatice) în antiteza cu chemarea falșilor profeți, în timp ce Eros și Thanatos își unesc amenințător aripile. Dacă conceptul de factură epica și tonul general dramatic al albumului îi aparțin lui Martin Gore, sunetul unitar, atmosferic, puternic
Songs of Faith and Devotion () [Corola-website/Science/306206_a_307535]
-
acoperit de picturi, mai ales de bizoni. În România au fost descoperite în Peștera Cuciulat frumoase picturi reprezentând un căluț, o panteră și o siluetă umană. Toate miturile și religiile de pe Pământ au ceva legat de peșteră, în special originea divinităților e plasată adesea într-o peșteră. Mai recent, creștinismul plasează nașterea lui Isus într-o peșteră din Nazaret. În evul mediu, din cauza superstițiilor, omul se îndepărtează de peșteră, o ignoră, o evită, apoi se teme de ea, asemănând-o cu
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
ul sau shinto (神道) este religia tradițională a Japoniei și o fostă religie de stat a acestei țări. Fiind o religie politeistă, implică venerarea unor zei numiți "kami" (神). Mulți "kami" sunt divinități locale și pot reprezenta spirite sau genii ale unor anumite zone geografice, însă există și unii zei care personifică monumente sau procese naturale majore: de exemplu, Amaterasu, zeița soarelui , sau Muntele Fuji. Shinto este un sistem de credințe animist. Cuvântul
Șintoism () [Corola-website/Science/304843_a_306172]
-
unifice pentru a putea rezista ofensivei colonizatoare. În consecință, șintoismul se transformă într-o modalitate de promovare a imaginii Împăratului și Imperiului și este transmis în teritoriile cucerite de Japonia, Hokkaido și Coreea. În 1871 se formează un "Minister al Divinităților", iar sanctuarele șintoiste sunt divizate în funcție de pondere în douăsprezece niveluri, având în vârf Marele Sanctuar de la Ise (dedicat zeiței Amaterasu, deci un simbol al legitimității Familiei Imperiale) și la bază temple mai mici din diferite orașe de o importanță minoră
Șintoism () [Corola-website/Science/304843_a_306172]
-
Mare, este îndreptată, și ea, împotriva arianismului. Și el deosebea între credință și cunoștințe, subordonând-o pe cea din urmă celei dintâi. Dumnezeu este unic, perfect, o ființă în trei persoane, lumea este creată de Dumnezeu, iar omul participă la divinitate, atributul omului constituindu-l libertatea, fără de care nu se poate vorbi nici de bine, nici de rău, nici de virtute. Într-un discurs despre omul ideal (omul dintâi) și omul empiric (omul care a săvârșit păcatul). Grigorie din Nissa pune
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
trebuie să țină cont de realizările științei laice, deoarece numai filosofia laică furnizează intelectului criterii de cunoaștere și gândire. Pe acestea se întemeiază cunoașterea dialectică. Scripturile, în schimb, nu trebuie să fie socotite mijloc de demonstrare a existenței sau atributelor divinității, ci numai reper sau referință. Varlaam opune astfel două metode de demonstrație: În acest fel, Varlaam voia să se opună catolicismului pe propriul său teren: logica, rațiunea. Mesajul lui Varlaam era acela că propozițiile teologiei catolice nu au valoare apodictică
Varlaam Calabrezul () [Corola-website/Science/305550_a_306879]
-
O migrație majoră se desfășoară din Sahara Centrală (care anterior era populată de o vegetație și fauna densă) către vestul Africii datorită schimbării climatice. În Regatul Vechi al Egiptului, locuitorii construiau megastructuri funerare piramidale dedicate conducătorilor (faraoni) ce se considerau "divinități pământene" ce se considerau diferiti de restul maselor. Sunt dezvoltate metalurgia bronzului, meșteșugul sticlei, podoabelor și bijuteriilor din diferite metale prețioase importate din zone îndepărtate. În Europa neolitică, locuitorii construiau megastructuri megalitice circulare dedicate ceremoniilor religioase, iar pe insula Creta
Mileniul al III-lea î.Hr. () [Corola-website/Science/305557_a_306886]
-
insulei se lasă purtată de hamali speciali, căci atingând pământul, l-ar fi tabuat, oprind accesul supușilor pe orice teren pe care trecea. Încălcarea unui tabu atrage sancțiuni: directe, adică firești, sau indirecte, adică sociale. Primele pot să apară spontan, divinitatea pedepsind ocult nerespectarea interdicției, ca printr-o lege acționând de la sine, celelalte depind de intervenția zeului, a unui spirit sau chiar a șamanului ori preotului, întrucât o încălcare de tabu deschide cale primejdiilor, culpabilul devenind el însuși sursă de pericole
Tabu () [Corola-website/Science/305631_a_306960]
-
atic foarte înalt, prevăzut cu ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt încadrate de semicoloane dorice, ionice și corintice, în timp ce aticul este împodobit cu pilaștri corintici. Fiecare arc de la al doilea și al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentând divinități și alte personaje ale mitologiei greco-romane. În jurul părții de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse în corbel. Acestea susțineau un acoperiș mare retractabil, cunoscut sub numele de "velarium", care ferea spectatorii de arșița soarelui sau de ploaie
Colosseum () [Corola-website/Science/305641_a_306970]
-
Filip al II-lea al Macedoniei, ci însuși Zeus-Amon. Cel puțin la început, cultul nu era legat de adorarea unei abstracții sau a unui spirit al șarpelui, ci a unui șarpe real, în care se credea că s-a reîncarnat divinitatea. Potrivit mitologiei cultului, șarpele-zeu a apărut după ce profetul Alexandru a prezis venirea pe pământ a unei noi reîncarnări a zeului medicinei, Asclepios. Într-o după-amiază, în fața populației orașului Abonotichos (astăzi orașul Inebolu) de pe țărmul turcesc al Mării Negre, adunată în piața
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
pe pământ a unei noi reîncarnări a zeului medicinei, Asclepios. Într-o după-amiază, în fața populației orașului Abonotichos (astăzi orașul Inebolu) de pe țărmul turcesc al Mării Negre, adunată în piața centrală, Alexandru a spart un ou de șarpe, care conținea, spunea el, divinitatea. O săptămână mai târziu, divinitatea crescuse și ajunsese la dimensiune umană, fiind dotată cu trăsături omenești și având un păr lung și blond. Părea să fie o păpușă cu trăsături omenești, pusă de Alexandru în templul orașului. În anumite reprezentări
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
reîncarnări a zeului medicinei, Asclepios. Într-o după-amiază, în fața populației orașului Abonotichos (astăzi orașul Inebolu) de pe țărmul turcesc al Mării Negre, adunată în piața centrală, Alexandru a spart un ou de șarpe, care conținea, spunea el, divinitatea. O săptămână mai târziu, divinitatea crescuse și ajunsese la dimensiune umană, fiind dotată cu trăsături omenești și având un păr lung și blond. Părea să fie o păpușă cu trăsături omenești, pusă de Alexandru în templul orașului. În anumite reprezentări plastice, Glykon este înfățișat ca
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
acreditată totuși ideea că ar fi vrut să reia ideea pamfletului lui Lucian. În primăvara anului 1962, pe teritoriul municipiului Constanța a fost dezgropat un tezaur antic de o valoare deosebită, compus din 24 de piese lucrate în marmură, reprezentând divinități grecești: bustul zeiței Isis (divinitate egipteană, foarte populară la Tomis); șarpele Glykon; grupul statuar "Fortuna cu Pontos"; "aedicula" cu reprezentarea zeiței Nemesis; plăci votive cu reprezentarea Cavalerului Trac; bazoreliefuri ale lui Hermes, zeul comerțului; statuete ilustrând-o pe zeița Cybele
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
fi vrut să reia ideea pamfletului lui Lucian. În primăvara anului 1962, pe teritoriul municipiului Constanța a fost dezgropat un tezaur antic de o valoare deosebită, compus din 24 de piese lucrate în marmură, reprezentând divinități grecești: bustul zeiței Isis (divinitate egipteană, foarte populară la Tomis); șarpele Glykon; grupul statuar "Fortuna cu Pontos"; "aedicula" cu reprezentarea zeiței Nemesis; plăci votive cu reprezentarea Cavalerului Trac; bazoreliefuri ale lui Hermes, zeul comerțului; statuete ilustrând-o pe zeița Cybele; Selene - Luna în carul tras
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
excavărilor, a fost scos la iveală capul statuar al zeiței Fortuna. Descoperirea determinat întreruperea lucrărilor și sosirea unui grup de arheologi ca să evalueze tezaurul. Aceștia au efectuat o serie de săpături prin care au mai fost găsite 23 statuete, reprezentând divinități greco-romane, asiatice, egiptene și locale, grupate pe o platformă zidită. Descoperirea arheologică este cu atât mai importantă cu cât, printre cele 24 de statui descoperite, se numără și una unică, pe plan mondial: șarpele Glykon, unica statuie de cult a
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
asiatice, egiptene și locale, grupate pe o platformă zidită. Descoperirea arheologică este cu atât mai importantă cu cât, printre cele 24 de statui descoperite, se numără și una unică, pe plan mondial: șarpele Glykon, unica statuie de cult a acestei divinități cunoscută până acum în întreg Imperiul Roman și a cărei dimensiuni și măiestrie de realizare sunt impresionante. De studiul reprezentărilor sculpturale ale divinităților s-a ocupat cercetătorul istoric constănțean Zaharia Covacef. Statueta, care datează din secolul al II-lea, este
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
descoperite, se numără și una unică, pe plan mondial: șarpele Glykon, unica statuie de cult a acestei divinități cunoscută până acum în întreg Imperiul Roman și a cărei dimensiuni și măiestrie de realizare sunt impresionante. De studiul reprezentărilor sculpturale ale divinităților s-a ocupat cercetătorul istoric constănțean Zaharia Covacef. Statueta, care datează din secolul al II-lea, este sculptată, împreună cu postamentul, dintr-un singur bloc de marmură, cu latura de 66 cm, iar dacă ar fi desfășurat, șarpele ar avea 4
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
Paparuda ("Păpăluga") este o veche divinitate locală din mitologia românească, probabil preromană, a ploii fertilizante, invocată de grupuri de femei pe timp de secetă și redusă cu timpul la o schemă de ritual. Într-o variantă caracteristică a folclorului, în care este conservat mitul Paparudei, invocația
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]