9,278 matches
-
prin strădania arhimandritului Ștefan Gușă. Mergând pe Drumul Național Iași-Vaslui, după intrarea pe teritoriului județului Vaslui, pe partea dreaptă a drumului se află "Movila lui Burcel", o formațiune naturală pitorească, cunoscută pentru legenda despre un țăran înzestrat cu pământ de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504). Legenda spune că prin anul 1498 domnitorul însoțit de alaiul său s-a întâlnit cu un țăran fără o mână (șoimanul Burcel care luptase alături de domnitor la Războieni) care ara de zor o movilă
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
teritoriului județului Vaslui, pe partea dreaptă a drumului se află "Movila lui Burcel", o formațiune naturală pitorească, cunoscută pentru legenda despre un țăran înzestrat cu pământ de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504). Legenda spune că prin anul 1498 domnitorul însoțit de alaiul său s-a întâlnit cu un țăran fără o mână (șoimanul Burcel care luptase alături de domnitor la Războieni) care ara de zor o movilă de pământ, în zi de duminică. Țăranul a fost întrebat de domnitor de ce
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
legenda despre un țăran înzestrat cu pământ de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504). Legenda spune că prin anul 1498 domnitorul însoțit de alaiul său s-a întâlnit cu un țăran fără o mână (șoimanul Burcel care luptase alături de domnitor la Războieni) care ara de zor o movilă de pământ, în zi de duminică. Țăranul a fost întrebat de domnitor de ce muncește în zi de duminică, la care el a răspuns că nu are pământ și că, pentru a-și
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
1498 domnitorul însoțit de alaiul său s-a întâlnit cu un țăran fără o mână (șoimanul Burcel care luptase alături de domnitor la Războieni) care ara de zor o movilă de pământ, în zi de duminică. Țăranul a fost întrebat de domnitor de ce muncește în zi de duminică, la care el a răspuns că nu are pământ și că, pentru a-și hrăni familia, trebuie să muncească din greu la fratele său care îi împrumută un plug și un bou doar duminica
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
a răspuns că nu are pământ și că, pentru a-și hrăni familia, trebuie să muncească din greu la fratele său care îi împrumută un plug și un bou doar duminica pentru a-și ara micul său ogor. Conform legendei, domnitorul Ștefan cel Mare i-a dat lui Burcel șase pungi cu galbeni pentru ca să-și cumpere boi și plug. În zonă a existat o familie cu numele Burcel (sau Purcel), care a stăpânit moșii și a dat țării dregători de seamă
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
Biserica „Schimbarea la Față” - Socola din Iași este o biserică ortodoxă ctitorită de domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) într-o pădure aflată la sud de orașul Iași. În prezent, ea este situată în curtea Spitalului de Psihiatrie Socola din cartierul Socola, pe Șos. Bucium nr. 36. Biserica fostei mănăstiri Socola a fost inclusă pe
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
spital de psihiatrie. În perioada regimului comunist, biserica a funcționat ca biserică parohială. Ulterior, ea a devenit biserică pentru bolnavii Spitalului universitar de psihiatrie. Tradiția locală și unele documente vechi acreditează ideea că Mănăstirea Socola ar fi fost întemeiată de domnitorul moldovean Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) pe locul unui schit de călugărițe, ce ar fi existat cu mult înainte, în codrul din marginea sudică a orașului Iași. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, dealurile din sudul orașului erau
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
în codrul din marginea sudică a orașului Iași. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, dealurile din sudul orașului erau acoperite cu păduri, aici existând, conform tradiției locale, o crescătorie de șoimi. În tributul anual plătit Înaltei Porți, domnitorii Moldovei trebuiau să dea și un număr de astfel de păsări. Denumirea Socola ar proveni de la cuvântul slav „socol” care înseamnă „șoim”. Nu se cunoaște anul fondării mănăstirii, dar majoritatea autorilor îi trec în lista ctitorilor pe domnitorul Alexandru Lăpușneanu
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
Înaltei Porți, domnitorii Moldovei trebuiau să dea și un număr de astfel de păsări. Denumirea Socola ar proveni de la cuvântul slav „socol” care înseamnă „șoim”. Nu se cunoaște anul fondării mănăstirii, dar majoritatea autorilor îi trec în lista ctitorilor pe domnitorul Alexandru Lăpușneanu, pe soția sa Ruxandra și pe fiica lor, Domnița Sultana , care ar fi fost și prima stareță. Domnița ar fi fost înmormântată aici, după unele surse. În biserică s-au aflat o lungă perioadă trei tablouri în ulei
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
și prima stareță. Domnița ar fi fost înmormântată aici, după unele surse. În biserică s-au aflat o lungă perioadă trei tablouri în ulei pe pânză, realizate de un pictor necunoscut în anul 1827. Pe unul dintre ele sunt reprezentați domnitorul Lăpușneanu și soția sa, Ruxandra, pe al doilea este reprezentată Domnița Sultana, în calitate de ctitoră, ea oferind biserica Mântuitorului, iar în al treilea este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi. "Pomelnicul ctitorilor" alcătuit de parohul Ștefan Dârțu la începutul secolului al XX
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
pânză, realizate de un pictor necunoscut în anul 1827. Pe unul dintre ele sunt reprezentați domnitorul Lăpușneanu și soția sa, Ruxandra, pe al doilea este reprezentată Domnița Sultana, în calitate de ctitoră, ea oferind biserica Mântuitorului, iar în al treilea este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi. "Pomelnicul ctitorilor" alcătuit de parohul Ștefan Dârțu la începutul secolului al XX-lea, după alte pomelnice mai vechi, începe astfel: Cel mai vechi document în care se vorbește de această mănăstire este un hrisov din 12 aprilie
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
Moruzi. "Pomelnicul ctitorilor" alcătuit de parohul Ștefan Dârțu la începutul secolului al XX-lea, după alte pomelnice mai vechi, începe astfel: Cel mai vechi document în care se vorbește de această mănăstire este un hrisov din 12 aprilie 1583 al domnitorului Petru Șchiopul. Acolo stau scrise următoarele: În mănăstire a funcționat timp de peste două veacuri o școală unde erau educate atât tinerele care îmbrăcau haina monahală, cât și femei laice din lumea boierilor și negustorilor moldoveni. Acest lucru este dovedit de
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
veacuri o școală unde erau educate atât tinerele care îmbrăcau haina monahală, cât și femei laice din lumea boierilor și negustorilor moldoveni. Acest lucru este dovedit de o mărturie din 12 aprilie 1671, prin care Mănăstirea Socola vinde o poiană domnitorului Constantin Duca, în care sunt menționate numele a 10 călugărițe, dintre care cinci erau dascăle (învățătoare): ""dascala Maria și dascala Avrămia și dascala Lichirie și dascala Mălana și Mitrofana"". După înscăunarea sa, mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei a hotărât să
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
a 10 călugărițe, dintre care cinci erau dascăle (învățătoare): ""dascala Maria și dascala Avrămia și dascala Lichirie și dascala Mălana și Mitrofana"". După înscăunarea sa, mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei a hotărât să înființeze un seminar teologic. La îndemnul său, domnitorul fanariot Alexandru C. Moruzi a dat la 1 septembrie 1803 un hrisov prin care s-a stabilit așezarea în chiliile Mănăstirii Socola a "Școalei de învățătură pentru feciorii de preoți și diaconi, unde să se paradosească bogoslovia și tălmăcirea sfintelor
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
grecești și a profesorilor greci de la Academia Domnească din Iași." În acea perioadă, Moldova, ca și Principatul dunărean al Valahiei (aflat la sud), experimenta o revitalizare a activității monahale. Socola a devenit un catalizator al reformelor educaționale în 1814, în timpul domnitorului Scarlat Callimachi și a sfetnicului său, Gheorghe Asachi. În 1820, ca parte a aceleiași tendințe, a sosit aici un grup de clerici ortodocși din Transilvania (care făcea parte pe atunci din Imperiul Habsburgic), unii dintre ei devenind profesori la această
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
părintelui protosinghel Iustin Neagu, s-au efectuat lucrări de restaurare și consolidare a acestui monument istoric. Aceste lucrări au făcut ca Biserica Socola să-și recapete forma arhitectonică în stil ștefanian (propriu epocii sale de construcție) din vremea ctitorului ei, domnitorul Alexandru Lăpușneanu. Iconostasul vechi a fost restaurat și donat Mănăstirii Miclăușeni. Au fost efectuate următoarele lucrări principale de restaurare: De asemenea, s-a reamenajat și spațiul din jurul bisericii, care a fost extins pe aproximativ un hectar de teren. S-a
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
și trei tablouri în ulei pe pânză, care au fost încadrate în rame de lemn și atârnate pe pereții pronaosului. Două dintre tablouri sunt identice ca mărime, iar al treilea este ceva mai mic. Pe unul dintre ele sunt reprezentați domnitorul Lăpușneanu și soția sa, Ruxandra; în partea de sus, deasupra coroanelor, sunt scrise cu litere chirilice cuvintele: ""Alexandru V.V. Lăpușneanu"" și ""Ruxandra Doamna"", iar în partea dreaptă jos: ""Sau zugrăvit la leat 1827, iulie 19"". În al doilea tablou este
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
este reprezentată Domnița Sultana, în calitate de ctitoră, ea oferind biserica Mântuitorului; în dreptul chipului său este scris cu litere chirilice: ""Soltana Domnița"", iar în partea stângă jos, sub biserică: ""Sau zugrăvit la leat 1827, iulie 20"". În al treilea tablou este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi, în timpul domniei căruia s-a înființat seminarul. Mobilierul actual al bisericii este confecționat din lemn de stejar sculptat; o parte din mobilierul anterior (catapeteasma, strana domnească și o strană a Maicii Domnului) a fost donat Mănăstirii Miclăușeni
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
de amenajare concepute de Paul Solacolu rămâne o responsabilitate a generațiilor viitoare. Orașul București era situat în lunca inundabilă a Râul Dâmbovița și era afectat periodic de inundații, al căror efect sporea pe măsură ce orașul se dezvolta. În urma unor inundații catastrofale Domnitorul Alexandru Ipsilanti l-a însărcinat pe secretarul său, căpitanul austriac Franz Josef Sulzer, să realizeze lucrări de apărare a orașului. Acesta a realizat un baraj de lemn pe Dâmbovița la Lungulețu și un canal de derivare a Dâmboviței spre râul
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
epitropi: A.V. Kogălniceanu, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. În 1754 este ctitorită Biserica Sf. Spiridon din Iași și în jurul ei o bolniță pentru 30-40 bolnavi. În 18 iulie 1755 Matei Ghica recunoaște Epitropia „Sf. Spiridon”, prima atestare documentară aparținând domnitorului Cehan Racoviță în 1 ianuarie 1757 "hrisovul" de înființare și organizare a ospiciului „Sf. Spiridon”. În acest document se recunoaște că la acea vreme așezământul „Sf. Spiridon” este cel mai mare spital din Moldova și Țara Românească și al doilea
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
bolnavilor și nu învățământului medical care, pe drept cuvânt, trebuia întreținut de stat. S-a încercat stoparea intervenției instituțiilor de stat în administrarea actului Epitropiei prin numirea regelui ca prim epitrop, acesta fiind de drept urmașul direct al celor 16 domnitori ai Moldovei care au înființat și au patronat așezământul „Sf. Spiridon”. Această formulă nu a putut continua din cauza evenimentelor istorice ulterioare. În timpul celui de-al doilea razboi mondial spitalul a fost parțial distrus. Guvernul democrat Petru Groza a desființat instituția
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
în ani au scris în cartea recunoștinței aflată în sufletul nostru, al acelora care lucrăm acum aici, gesturile lor de o frumusețe fără seamăn: banii domnești, donații, reconstrucții și ornamentări, dotări de interioare. Epitropii, aleși dintre boierii de rang și domnitori, negustori de vază și oameni înstăriți, aveau în grija lor soarta veniturilor și cheltuielilor spitalului, făcând celebru din zi în zi așezământul „Sf. Spiridon”. Am ales pentru informarea Dvs. un exemplu: în 1828 Epitropia avea în dotare 291.922 ha
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
înălțat pe teritoriul românesc a fost „o bășică din pânză de Brașov”, fără pasageri. Într-un document de epocă se povestește cum a fost lansat în vara lui 1818, în prezenața unei numeroase asistențe aflate pe Dealul Spirii și a domnitorului Ioan Gheorghe Caragea. „Bășica avea în interior un buriu cu spirt de cinci vedre, prins cu meșteșug. Dându-se foc spirtului cu ajutorul unui fitil, aerul din interior s-a încălzit, iar bășica s-a înălțat în slăvi cât abia se
Balonul Mihai Bravul () [Corola-website/Science/312126_a_313455]
-
(Soutzo) a fost fiul beizadelei Grigore Alexandru Suțu (fratele economistului Nicolae Suțu) și al Ecaterinei Mihai Mavrogheni, deci nepot de fiu al domnitorului Alexandru Nicolae Suțu. a fost de asemeni vărul profesorului doctor alienist Alexandru A. Suțu. S-a născut în Iași la 14/27 martie 1837 și a decedat în Iași la 24 august 1895, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași
Alexandru Grigore Suțu () [Corola-website/Science/312148_a_313477]
-
(n. 14 septembrie 1853, Iași - d. 12 februarie 1926) a fost un scriitor, politician, istoric și genealogist român. Părinții săi au fost Logofătul Răducanu Rosetti și domnița Aglae Ghica, fiica domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. Copilăria și tinerețea și le-a petrecut la Căiuți și Pralea (lângă Onești), la moșia părinților săi. Studiile și le-a făcut în Elveția și Franța, a obținut bacalaureatul în științe în 1873. Întors în țară
Radu Rosetti () [Corola-website/Science/312183_a_313512]