8,407 matches
-
ori constatarea, pe care am făcut-o, că Moldovei i se datorește cultura românească așa cum e astăzi: "...literatura română - zice el aiurea 4 - se împarte astăzi în două școli, una ce își are cuibul în București, unde se cultivă cu entuziasm toate sistemele, în orice țipet 1 Critice, I, p. 246: Observări polemice, 1869. ăTextele lui Maiorescu au fost citate după ediția Critice (1867-1892), vol. I-III, Buc., Socec, 1892.î 2 Op. cit., p. 367, 394: Direcția nouă, 1872 ăîn poezia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Moldova, căci, neexistând aici o clasă cu instincte revoluționare, el n-avea unde să se dezvolte, nu era cerut, nu putea să aibă trecere. "Iașul, zice A. Russo 1, la 1839, ca și astăzi, nu se deosebea prin vreun entuziasm strașnic pentru nici o individualitate sau pentru vreo pricină." Apoi Muntenia, din cauza situației geografice, avea mult mai multe legături cu Ardealul decât Moldova. De sute de ani relațiile dintre Muntenia și Ardeal au fost mai strânse decât între acesta și Moldova
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de înțelegere nu a unor oameni, dar a oamenilor, și a se încredința că latinirea, sau franțuzirea, sau talienirea României vrednicește truzile ce am putea întrebuința în cercetări și lucruri mai serioase"1. Și aiurea: "Moldova e țară rece, unde entuziasmul, fie politic, fie literar, nu prinde în clipeală; nici teoriile italiene și romantice a vestitului revoluționar ăEliadeî, nici sistemele ardelene nu au prins rădăcină"2, ceea ce e foarte adevărat, numai cât din tonul frazei lui Russo pare că pricina ar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
foarte adevărat, numai cât din tonul frazei lui Russo pare că pricina ar fi o "răceală" inerentă sufletului moldovenesc. Noi credem că acea răceală se explică tocmai prin acea tradiție culturală, cât e vorba mai ales de răceală față cu entuziasmul literar", și prin lipsa unei clase revoluționare, cât e vorba, mai ales, de răceala față cu "entuziasmul politic". Și, fiindcă a venit vorba de o deosebire sufletească, am putea spune ipotetic că poate fi vorba și de un element pur
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sufletului moldovenesc. Noi credem că acea răceală se explică tocmai prin acea tradiție culturală, cât e vorba mai ales de răceală față cu entuziasmul literar", și prin lipsa unei clase revoluționare, cât e vorba, mai ales, de răceala față cu "entuziasmul politic". Și, fiindcă a venit vorba de o deosebire sufletească, am putea spune ipotetic că poate fi vorba și de un element pur psihic. Poate că moldovenii sunt mai sceptici. (În Scrisori, Alecsandri numește pe munteni gasconi: "gasconi sau, pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cultura numai ca un cult al strămoșilor. Dealtmintrelea, atitudinea sa față de reprezentanții curentului critic (ca și a acestora față de dînsul) este binevoitoare: când, în 1840, apare Dacia literară a lui Kogălniceanu, Asachi salută această apariție, nu-i vorbă, fără mult entuziasm, probabil pentru că această revistă 1 "Albina romînească", 1843, p. 55. reprezintă un curent pe care el nu-l prea înțelegea; probabil și pentru că, deși Dacia literară îl lăuda în unele privințe, îl și ataca: direct, pentru caracterul prea exclusiv moldovenesc
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
odată pentru totdeauna", opinia asupra criticii (Crit. crit. etc.). Avem de la dânsul și mostre de critică literară. Așa, în Critica criticii, analizează pe Nicu din Rămășagul lui Alecsandri, arătând că în el Alecsandri a voit să zugrăvească ridicolele nevinovate ale entuziasmului vârstei de 18 ani; analizează - cred pentru prima oară -, vorbind de Și dacă critica dlui Maiorescu nu e așa de literară, dacă, vreau să zic, ea este mai mult afirmare de principii teoretice decât disecare de opere, pe lângă alte pricini
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
complete, Proză, p. 101. 2 Ceea ce spune și C. Negruzzi în articolul Paveaua, Călindar pentru poporul român, 1846. 3 Opere complete, Teatru, I, p. X. 4 Și chiar mai înainte: Kogălniceanu, în 1855 ("Romînia literară", 1855, 53), ne spune că "entuziasmul" de la 1848 slăbise, din cauza "materialismului vrâstei coapte, a visurilor ambiției neîmplinite, a orgoliului pozițiilor cîștigate". rea nu venise nici atât de mare cât se sperase, nici egală pentru toți. Numai un singur lucru era clar: umilirea națională nu mai era așa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Scriitorii de la începutul veacului spun adesea: "luat din alte limbi" și adesea nu spun nici atâta, pentru că cine e autorul nu prezintă nici o importanță. Pentru omul incult, cine e autorul e o întrebare fără interes; în mahala se citesc cu entuziasm Dramele Parisului, dar nimeni nu știe că sunt de Ponson du Terrail, deși numele acestuia e scris pe copertă; pe mahalagioaică o interesează cartea, subiectul, și nu cine a scris cartea. Când Anton Pann publică Noul Erotocrit, nici pentru dânsul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Prin urmare, el nu judecă încă literatura românească, ca junimiștii, "de la nivelul secolului al XIX-lea", cum am văzut că se exprimă însuși el despre atitudinea disprețuitoare a dlui Maiorescu. În această vreme, Eminescu - reacționarul de mai târziu - recomandă cu entuziasm pe Victor Hugo, pe acel "adorator al poporului și al libertății": " Pe acest bard al libertății îl recomandăm cu multă seriozitate junimii ce va vrea să se încerce în drame naționale-romîne" 2. O altă idee esențială a lui Eminescu din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cunoștințele le are asimilate numai prin comunicare verbală învățător elev, sprijinul părinților fiind în mai mică măsură. Leo are „lipici” la toți cei care-l înconjoară, îndrăgește foarte mult copiii de vârstă mai mare (mai ales fetele!), participă cu mult entuziasm la toate activitățile, iar talentul lui este nelimitat, este un bun actor și are o voce cum rar se poate descoperi la ani atât de fragezi. începând cu primul an de școală, a participat, în mare parte, la toate activitățile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
teoretic al criticului și rapida modificare a valorilor literare obiective. Este adevărat că Sainte-Beuve nu 1-a înțeles pe Baudelaire, dar, în linii mari, gustul și opiniile sale literare consunau cu ale epocii. Operele novatoare ale contemporaneității sunt primite cu entuziasm sau cu obiecții însemnate, opiniile criticilor fiind aproape regulat împărțite, dar faptul îngrijorător este că orice încercare de teoretizare rămâne, evident, în urma schimbărilor din beletristică. Câteva exemple tot pentru roman. Percy Lubbock (The Craft of Fiction, 1921) generalizează experiența romanescă
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
VI-a iar cei pe care ar fi trebuit s-i refuz erau din clasele a VII-a și a VIII-a. La plecare eram în colonați peste 60 de elevi. Am pornit cu cântec. Un cor puternic, voci tinere, entuziasm. Am mărșăluit din Buzău spre Ploiești pentru a ne întâlni cu cei ce veneau de la Mizil. A fost o ședință sublimă, un foc de tabără în noapte, feerie, foc haiducesc, rugăciuni cântate de sute de piepturi tinere, cuvântări înflăcărate rostite
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cunoscutului sociolog britanic se referă la fundamen talismul islamic din Iran, Orientul Mijlociu, africa și India, caracterizat ca fiind „foarte dinamic” și refractar occidentalizării. Mai sunt aduse în discuție celebrele conflicte din irlanda de Nord dintre catolici și protestanți sau fantasticul entuziasm catolic care cuprinde America de Sud la fiecare vizită a Papei. la rândul său, Jacques lacan se arăta în 1974 foarte optimist în ceea ce privește viitorul religiei. El avea în minte „religia adevărată” (pentru el, confesiunea catolică): „religia, mai ales cea adevărată, are resurse
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mărturie cu privire la poet trebuind să fie cunoscute. Este motivul pentru care, de ziua poetului, publicăm „încercarea” necunoscutului poet gazetar Ilie Ighel, unul din emisarii tinerei generații a vremii care l-a înconjurat pe chinuitul poet cu cercul de căldură al entuziasmului și prețuirii sale. Acesta ar putea fi și „mesajul” pe care tânăra generație de azi merită să-l descopere și să-l preia din mărturia veche de peste un secol semnată Ilie Ighel. Altfel, „toate-s vechi și nouă toate”... Dl.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nostru profesor Xenopol, și am râs și am ridicat toasturi. După plecarea lui Xenopol, căpitanul Creangă se adresează lui Gruber și-i cere să răspundă, scurt și cuprinzător, dacă în adevăr este socialist. Căpitanul începuse a regreta mărinimia din perioada entuziasmului și căuta o pricină ca să nu mai dea cei trei mii de lei pentru revistă. Planul lui însă nu a izbutit. D-nul A. Bădărău, rămas printre noi, a vorbit frumos și a demonstrat căpitanului că în Iași există o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
odinioară, dacă nu ar fi încercat să-l însuflețească din nou mâna aceasta de tineri care, dacă n-au avut talent și n-au produs nimic temeinic în literatură, au avut cel puțin o dragoste neîntrecută pentru scrisul românesc, un entuziasm nețărmuit pentru un mare scriitor, ca Ion Creangă. În mișcarea intelectuală a unui popor, în avântul spre mai bine, au o influență necontestată și acei indivizi, meniți să rămâie necunoscuți generațiilor viitoare, dar care au contribuit la răspândirea unui curent
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1774 cînd a fost publicat Werther, romanul lui Goethe) începeau tot mai pregnant să fie create condițiile pentru declanșarea unei revoluții în ce privește modul cum era perceput suicidul. Cam în această perioadă fenomenul începea să fie în mod straniu asociat cu entuziasmul romantic - cea din urmă fiind o noțiune preluată de poeții romantici, printre alții, de la Shaftesbury. Hazlitt vorbea în acest sens de bucuria viguroasă - gusto -, care în ultimă analiză însemna stimularea imaginației conducînd la o identificare aproape completă între subiect și
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
studii venind din afara Sectorului de gramatică (Carmen Mîrzea Vasile și Monica Vasileanu), precum și două articole ale tinerilor Ana-Maria Mihail și Alexandru Nicolae, proaspeți absolvenți ai Facultății de Litere din Universitatea din București. Toți ni s-au alăturat cu interes și entuziasm și au participat la ședințele noastre de lucru, prezentându-și, în acest cadru, și propriile contribuții. 1.2. Lucrarea a fost inițiată și concepută ca o continuare și o completare a GALR, propunându-și examinarea acelor fenomene de dinamică a
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
direcția achiziției unei baze teoretice întinse, cât și în direcția creării aptitudinilor de observare, de înregistrare, de descriere și de interpretare minuțioasă a faptelor de limbă. Mulțumesc, cu acest prilej, tuturor colaboratorilor, iar celor tineri, în mod special, căci, prin entuziasmul cu care s-au angajat în elaborarea acestei lucrări, au făcut ca ședințele noastre de lucru să fie nu numai eficiente, ci și agreabile, creând tuturor sentimentul unui efort infinit mai mic. 1
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
răbdarea; exigența cu sine însuși; nonconformismul; independența. Individul creator are inițiativa de a încerca un lucru nou, are încredere în sine, nu se teme de eventuala ostilitate sau de eșecuri, este optimist și curajos. Creativii au o energie superioară, un entuziasm în muncă și devin total acaparați de ideile și creațiile lor, încât nu pot dormi până nu le finalizează. „Locomotiva cea mai reușită de la General Motors a fost proiectată de o mică echipă de ingineri, cărora li s-a spus
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vârste înaintate. În domeniul științific, se constată o „viață lungă” creativă. Explicațiile se referă la: menținerea contactelor cu specialiști din același domeniu (prin participarea la conferințe, mese rotunde, doctorate), organizarea activității de cercetare în grupuri eterogene (la care energia și entuziasmul tinerilor se combină cu experiența vârstnicilor) sau scăderea solicitărilor în familie. La vârste înaintate se constată un lucru interesant. Creatorii tind să dea o largă generalizare unor concepte din opera lor, introduc o filozofie în domeniul lor de creație sau
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
familie a capacității copilului de a-și asuma un risc rezonabil. Cu acest complex de atitudini propice creativității, familia poate oferi școlii și societății o persoană creativă. Din cele precizate mai sus, se constată că pentru a educa un copil, entuziasmul și inițiativa sunt necesare, dar nu suficiente. 4.3.2.2 Școala Există două tipuri de dotare superioară: una după inteligență și alta după creativitate. Ambele aduc rezultate școlare meritorii, dar pe căi diferite. Problema actuală a școlii este că
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
face parte din grup trebuie să aibă o serie de calități propice creativității: atracție față de grup, interes pentru activitatea ce se va desfășura în cadrul grupului, încredere în forțele proprii, capacitatea de a-și asuma riscul, trăsături de personalitate favorabile creativității (entuziasm, afecțiune, spontaneitate, sociabilitate, grad înalt de accesibilitate, inteligență interpersonală, umor), motivație intrinsecă și să nu aibă probleme personale stringente. Un subiect de interes în ceea ce privește creativitatea grupului este raportul dintre eterogenitatea și omogenitatea diverselor caracteristici ale membrilor săi. Este cunoscut faptul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
concursuri școlare prin inițierea de concursuri destinate echipelor. Deoarece olimpiadele școlare (concursuri de succes la noi, în țară) se adresează doar valorilor individuale, este necesară introducerea de concursuri destinate echipelor. Experiența a arătat că întrecerile între echipe stimulează creativitatea și entuziasmul participanților, mai ales dacă acestea sunt dotate cu premii și au loc în prezența unui public susținător. Se pot iniția concursuri între echipe în special pe teme tehnice sau artistice. Elaborarea temei și coordonarea activității să fie lăsată în seama
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]