7,888 matches
-
și convertirea În senzații de diferite tipuri, inclusiv În cele de durere În cadrul unui model temporo spațial (Weddel, 1964). Întrebarea care se pune este dacă În realitate această specificitate nu ar trebui să fie privită mai degrabă ca o dualitate existențială Între teoria specificității (absolute) și teoria spațio-temporală. Teoria specificității explică rezultatele terapeutice obținute prin manevrele neurochirurgicale de Înlăturare a tractelor algoconductoare. Se afirmă că Între gradul de activare al unui receptor presupus dureros și gradul de intensitate al durerii resimțite
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
colectivități politice. Înțeleg prin acest termen o colectivitate capabilă, în interiorul unui anumit teritoriu, să impună respectarea drepturilor recunoscute indivizilor în contrapartida îndatoririlor pe care ea le impune. De fapt, oricine a cunoscut experiența pierderii colectivității sale politice a trăit angoasa existențială (fie ea și temporară) a solitudinii; ce mai rămâne, de fapt individului, în perioadele de criză, din drepturile omului, când nu mai aparține niciunei colectivități politice 15? Remarca pe jumătate ironică a lui Aron despre reproșul pe care îl prevede
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
personale și la introducerea unor caracteristici utile pentru activitatea creatoare (inocularea încrederii în forțele proprii, perseverență, capacitate de risc, rezistență la muncă și efort, etc.). Iată câteva exemple edificatoare pentru ambele efecte. Compozitorul Serghei Rahmaninov se afla într-o criză existențială cauzată de eșecul la public al primului său concert de pian. A apelat la serviciile de hipnoză ale dr. Dahl pentru remontare psihică și deblocarea creativității sale. Rezultatele au fost remarcabile, iar al doilea concert de pian a fost un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
chiar sub semnul întrebării existența sa. Având sentimentul de a fi marginalizat, de a nu interesa pe nimeni, de a nu fi înconjurat de afecțiune sau de a fi lăsat deoparte, subiectul se îndreaptă spre o stare depresivă de gol existențial, de pierdere a gustului de a trăi. În cazul în care subiectului i se oferă afecțiune, el pune tot timpul sub semnul întrebării calitatea afecțiunii, se îndoiește de sinceritatea partenerului de viață sau a prietenilor și caută să-i pună
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a rezolva probleme și de a crea produse considerate valori de cel puțin o cultură. Studiind modul în care oamenii rezolvă problemele, Gardner ajunge la concluzia că există nouă tipuri de inteligență: * verbală-lingvistică; * logico-matematică; * spațială-vizuală; * muzicală-ritmică; * corporală-kinestezică; * interpersonală; * intrapersonală; * naturalistă; * existențială. Fiecare inteligență are un sistem propriu de simboluri și corespunde unei anume zone a creierului, care controlează inteligența respectivă. Inteligența verbală-lingvistică se referă la abilitatea, la ușurința cu care o persoană utilizează limba vorbită și scrisă. În această zonă intră
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
animale, de a studia fauna și flora din jurul lor și de a grupa obiectele ierarhic. Dacă trăiesc la oraș, își pot face un hobby din memorarea, clasificarea și ierarhizarea obiectelor din jur (mărci de mașini, coperte de albume, etc.). Inteligența existențială se referă la capacitatea de a înțelege semnificația vieții, rostul morții, sensul trecutului, tendințele viitorului. Oamenii dotați cu o astfel de inteligență sunt contemplativi, manifestă sensibilitate estetică, au viziune holistică, au respect pentru toți oamenii acceptând diferențele, Pentru ei execițiile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
managementul conflictului, capacitatea de lucru în echipă) [17], [33]. Acest tip de inteligență asigură succesul persoanei în atingerea scopurilor sale, precum și integrarea sa armonioasă în grupul social. Evaluarea inteligenței emoționale se face pe baza coeficientului emoțional EQ (Emotional Quotient). Inteligența existențială combinată cu cea intrapersonală, după unii psihologi transpersonaliști (Bob Gottfried, Frances Vaughn), este identificată cu inteligența spirituală, care se referă la a ți conduce viața după valori spirituale și a fi consecvent în respectarea lor. Oamenii cu inteligență spirituală consideră
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din jurnalul romancierului - adică din viață - par să copieze ad litteram replici ale dublurilor lor din literatură, adică ale personajelor Sandu, Pia et comp. În al treilea plan, bagatelizant și ironic, se urmăresc reacțiile unei familii de hamsteri, al cărei mediu existențial e un recipient aflat pe masa de lucru a prozatorului. Marea reușită a lui T. rămâne, totuși, romanul Playback. Cartea se vrea o replică potențială la romanul canonic având ca „eroi” activiști, plasați în perioada de pseudodezgheț de la sfârșitul anilor
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
parabola -, de astă dată orientată orientată spre surprinderea aspectelor sordide, kitsch ale realității. Secțiunea Comedii reale prezintă în manieră aparent ilară cazuri bizare și tragice (un caz de schizoidie, în Robertina, un dușman de clasă), Tragedii inventate supun analizei situații existențiale neobișnuite, modelul predilect de personaj fiind insul cu evoluție interioară obscură, care își confecționează obsesii (Un destin, Portret din memorie), iar sub genericul Tragicomedii din viața de zi cu zi sunt puse în evidență câteva situații grotești, născute din obediența
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
reveni în peisajul editorial, întâi în ipostază de poet, cu volumele Dimineața amurgului (1994), Școala morții (1997), Defăimarea bătrâneții (1998), Elogiul tinereții (2000) și Tratat despre iubire (2003). Poemele vădesc un liric reflexiv substanțial, o voce nouă, cu personalitate. Experiența existențială directă și meditația asupra marilor teme lirice fuzionează într-o expresie poetică dezinvoltă și de o mare claritate, o adevărată „demonstrație de dexteritate” (Petru Poantă). Comentatorii au remarcat că poetul își exploatează inteligența și cultura artistică, că „și-a pus
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
jocului, dorința de recuperare a identității interioare sau schimbarea acesteia prin intermediul unui șir interminabil de măști sunt doar câteva elemente caracterizante. Masca este cea a clovnului și sub ea se ascund nu chipuri de oameni, ci întrupări ale unor probleme existențiale fundamentale. Un registru mult mai grav definește cel mai cunoscut roman al prozatoarei, Sperietoarea din Hors (1979), unde ideea de joc-joacă va deveni atotstăpânitoare. Subiectul este simplu și în aparență nevinovat: locuitorii din comuna Hors comandă unui „Atelier de pietrărie
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
și morale. T. este și autorul unui roman, Motelul (1980), unde, ca și în piese, se arată obsedat de ideile de justiție și etică. Orice eroare (aici un accident) se plătește cu puternice zguduiri de conștiință, care afectează chiar statutul existențial al vinovatului. În Cântece barbare (1980), culegere de poeme pline de dramatism, autorul recurge la un stil insolit, la versuri-refren sau la repetiții ce subliniază credințele și trăirile proprii. SCRIERI: Frunze galbene pe acoperișul ud, București, 1969; Dramaturgia lui Cehov
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
cărțile de căpătâi ale literaturii confesive românești. Ea impune un destin, în sensul pe care îl dă Malraux acestui concept: destinul unui om care știe să își transforme experiența într-o formă a conștiinței sale. Scriitorul trece printr-o experiență existențială greu de imaginat și iese din ea ca un spirit mistic bucuros, precum Sfântul Francisc d’Assisi, că trăiește printre lucrurile umile și aduce laudă lui Dumnezeu că i-a dat suferința care i-a revelat credința adevărată. După dispariția
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
grav când e vorba de lucruri grave, bun psiholog și portretist - în latura morală - foarte dibaci. Are o morală, dar nu se grăbește să construiască un sistem. Este morala „creștin-existențială”, nu „bucherească și ipocrită”, zice el într-un loc. „Creștin existențial” este o definiție care i se potrivește. Când răspunde corespondentului său de la Iași, se simte „bătrân și resemnat”, dar scrie „detașat și voios”, nu are teorii, nu crede în estetică și nu crede nici în idei. Ideile duc la ideologie
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
pentru a-l putea lua mereu prin surprindere - provoacă efecte comice autentice. Nu doar umorul este o calitate a scrisului lui T. Textul Gumă de mestecat, din primul volum de proză scurtă, poate fi considerat o tragicomedie cu profunde implicații existențiale, comprimată în doar câteva pagini. Tot astfel pot fi citite și cele două romane, nu foarte întinse ca dimensiune, dar cu substanță și bine structurate. În Circul nostru vă prezintă: personajul-narator se află continuu în așteptarea impulsului sinucigaș, care însă
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
numai o combinație de forțe și energii fizice și mentale aflate în permanentă schimbare, care sunt împărțite în cinci grupe sau agregate (păli: pañcakkhandha). Deși suferința este omniprezentă, ea poate fi îndepărtată, și anume prin stingerea dorinței sau a setei existențiale (păli:tăṇha). Din acest motiv, putem spune că buddhismul nu este pesimist. Buddhismul nu se pronunță pentru aneantizarea vieții, ci pentru revalorizarea ei din perspectivă spirituală; este împotriva existenței profane în lumea de dureri și plăceri, iar nu contra vieții
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
se pronunță pentru aneantizarea vieții, ci pentru revalorizarea ei din perspectivă spirituală; este împotriva existenței profane în lumea de dureri și plăceri, iar nu contra vieții. Afirmarea universalității suferinței nu înseamnă pesimism, ci realism, căci nu există în buddhism tânguirea existențială și deplângerea soartei trecătoare. Învățătura lui Buddha presupune o viziune realistă asupra vieții și a lumii și privește lucrurile în mod obiectiv (yathăbhūtaṃ). Morala buddhică se reduce la un ansamblu prescriptiv de reguli, fără ca acestea să aibă un fundament filosofic
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sale „șerpuite”, amintește curgerea continuă a vieții spre moarte și a morții spre viață; Vitoria pornește în căutarea soțului din interior, din întuneric pentru a putea ajunge în exterior, la lumină. În mitologie, labirintul este casa securii duble, sugerând dualitatea existențială, adică un simbol al vieții și al morții. Centrul acestui labirint este râpa dintre Suha și Sabasa, unde zac osemintele lui Nechifor Lipan. Structura romanului evidențiază două componente: * simbolică-mitică și * epic-realistă, care se interferează pe parcursul întregului roman. Romanul debuează cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să pevestească la nunți și la otezuri, în care se evidențiază viața aspră a locuitorilor de la mune care își câștigau pâinea cu toporul ori cu caa, foarte prcepuți în meșteșugul oieritului și cărora Dumnezeu le a dat ca unică menire existențială stăpânirea înveci a acestor locuri. Structurat în 16 capitole, romanul surprinde trei idei esențiale: * primele 6 capitole cuprind așteptarea femeii dominate de neliniște și speranță, de semne rău prevestitoare, se prezintă gspodăria Lipanilor, oamenii și obiceiurile locului; * capitolele 7-13 ilustrează
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
soțul ei, în care sunt trimiteri la obiceiuri și tradiții (botez, nuntă), precum și descrierea locurilor abrupte ale munților * ultima parte (14-16 )evidențiază găsirea rămășițelor pământești ale lui Nechifor Lipan, ritualul înmormântării, demascarea criminalilor, înfăptuirea actului justițiar și ideea de ciclicitate existențială a vieții către moarte și din nou la viață, „le-om lua toate de coadă de unde le-am lăsat” Compozitia e determinată de semnificația cărții: înfățișarea unei societăți de tip arhaic si un individ reprezentativ al ei, o lume esențială
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Legătura spirituală dintre cei doi soți este solidă și eternă, ea se bazează pe "dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani". Vitoria și Nechifor Lipan formează o pereche de inițiați, un cuplu ce simbolizează triumful iubirii asupra dramei existențiale a omului și asupra răului din sufletul omenesc, deoarece "Lumea asta-i mare și plină de răutăți". În romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu realizează o uniune deplină a sufletelor celor doi soți, care comunică nu numai în timpul vieții, ci mai ales
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
În timp ce Sergiu copia versurile, Liviu Siegler, prietenul lui Mișu, și-a amintit o vorbă de-a acestuia care contrazicea ipoteza, îmbrățișată de aproape toți ceilalți, a anticipării morții: „Mă, ce fel de poet sînt eu, dacă n-am nici o neliniște existențială?!” Neștiind cu ce să mai umple golul priveghiului, Sergiu a început să improvizeze ceva despre viitoarele necroloage, convins că o asemenea informație consolează familia. Afectat profund, Bălăiță a mărturisit că-și dă acum seama că Mișu îi era foarte apropiat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întîmplă: aluneci, cazi! Intuiesc mecanismul: e reiterarea de către un demon de duzină nesățios a ceea ce credeam distrus în lumina conștiinței, e amplificarea crescîndă a spaimei că sînt prins într-o rețea inextricabilă de absurdități. Un dictator, nevroza îți impune impasul existențial. Neîndoielnic, din cauza ei, anumite relații sînt deja alterate. Întrebarea pe care mi-o pun e dacă faptul acesta a devenit evident și pentru cei din jur. Am - inutil să mai adaug - nostalgia revenirii la normal și simt uneori că progresez
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
distrus, tu, viața lină... Într-o noapte de pomină...” Am zîmbit, dar în același timp m-am emoționat de faptul că mai există suflete simple, pentru care dragostea e un eveniment crucial („seara de pomină”), o schimbare dramatică în ordinea existențială (distrugerea „vieții line”). Mă simt ca un prinț care vrea fericirea tuturor supușilor săi. Puternică, vie, lumina soarelui e cea care-mi dă acest acces de bunătate. Renunț la „proceduri”, ca să mă plimb. Ajuns pe lizieră, observ că pădurea nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la Brăila - «artei»!” Tac, sînt aluzii pe care încerc să las impresia că nu le pricep, deși acopăr lucruri știute de tot tîrgul. Tăcerea mea îi permite să-și urmeze gîndul: „Eu chiar și cînd prăjesc cartofi, pot avea «nebunia existențială»”. „Dar el?”, întreb pentru a nu părea complet indiferent. „El e cel ce aduce haosul”. *Ani îmi povestește că, în magazinul de pîine, o fată de 15-16 ani, „roșie-n obraz, bine îmbrăcată”, o întreba pe alta, colegă, la coadă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]