9,472 matches
-
caracteristice postmodernismului, dînd ca exemplu "extazul comunicării" în special prin intermediul mass-media, a computerelor și a noilor tehnologii. El a declarat acea experiență ca "desuetă", după care el însuși s-a lăsat absorbit de ea. 33 Baudrillard recunoaște că plonjează în "ficțiunea care este America", pătrunzînd în "America văzută ca ficțiune". Într-un articol ulterior, el a insistat că aceste reflecții asupra Americii sînt "de fapt ficțiune" (Baudrillard, 1993: 243 f). Cu toate acestea, aș sugera că acest text oferă un model
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prin intermediul mass-media, a computerelor și a noilor tehnologii. El a declarat acea experiență ca "desuetă", după care el însuși s-a lăsat absorbit de ea. 33 Baudrillard recunoaște că plonjează în "ficțiunea care este America", pătrunzînd în "America văzută ca ficțiune". Într-un articol ulterior, el a insistat că aceste reflecții asupra Americii sînt "de fapt ficțiune" (Baudrillard, 1993: 243 f). Cu toate acestea, aș sugera că acest text oferă un model al societății americane, o viziune teoretică asupra Americii și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care el însuși s-a lăsat absorbit de ea. 33 Baudrillard recunoaște că plonjează în "ficțiunea care este America", pătrunzînd în "America văzută ca ficțiune". Într-un articol ulterior, el a insistat că aceste reflecții asupra Americii sînt "de fapt ficțiune" (Baudrillard, 1993: 243 f). Cu toate acestea, aș sugera că acest text oferă un model al societății americane, o viziune teoretică asupra Americii și că această întreprindere fictivă nu face decît să demonteze dihotomia dintre ficțiune și realitate socială, așa cum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Americii sînt "de fapt ficțiune" (Baudrillard, 1993: 243 f). Cu toate acestea, aș sugera că acest text oferă un model al societății americane, o viziune teoretică asupra Americii și că această întreprindere fictivă nu face decît să demonteze dihotomia dintre ficțiune și realitate socială, așa cum face ficțiunea cyberpunk. Dar, în vreme ce literatura cyberpunk oferă o imagine edificatoare a noilor curente, procese, experiențe și probleme, opera de după 1980 a lui Baudrillard tinde se să concentreze mai mult asupra autorului însuși decît asupra obiectului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1993: 243 f). Cu toate acestea, aș sugera că acest text oferă un model al societății americane, o viziune teoretică asupra Americii și că această întreprindere fictivă nu face decît să demonteze dihotomia dintre ficțiune și realitate socială, așa cum face ficțiunea cyberpunk. Dar, în vreme ce literatura cyberpunk oferă o imagine edificatoare a noilor curente, procese, experiențe și probleme, opera de după 1980 a lui Baudrillard tinde se să concentreze mai mult asupra autorului însuși decît asupra obiectului scrierilor sale; el nu reușește să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se poate spune că încep «timpurile noi» (Gal 4,4). În cuvântarea sa expresivă, Sfântul Bernard (+1153) ne zugrăvește neamul omenesc, îngerii și pe Dumnezeu, stând în așteptare în fața Mariei și rugând-o respectuos să-și dea consimțământul. Este o ficțiune retorică, dacă vrem, dar care scoate în evidență măreția acelui moment decisiv. Când Maria intră în scenă, ea întruchipează o parte de o asemenea valoare, care devine extrem de dificilă pentru a fi ilustrată cu precizie. Sfântul Toma de Aquino (+1274
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
După o observațiune a lordului Salisbury relativă la interesul ce ia Englitera în cestiunile de navigațiune a Dunării-de-jos, principele de Bismarck zice că opiniunea care înfățoșează Dunărea ca o mare arteră a comerțului german cu Orientul se reazemă pe o ficțiune, căci navele germane venind din susul Ratisbonei nu coboară Dunărea pentru exportarea mărfurilor în Orient. Președintele citește apoi rezumatul articolelor prezentate de d. baron Haymerle: „Art. I. Libertate de navigațiune. Excluderea bastimentelor de război pe tot cursul Dunării între Porțile-de-Fier
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
povestirea/narațiunea (uneori chiar narațiunea confesiune) este atotputernică, alternând cu descrierea înviorată de dialog. Aceste compoziții-amintiri, ca "scriituri nonficționale", aparțin "literaturii trăite", constituindu-se într-un "gen hibrid" situat între literatură și istorie. Ca "literatură de frontieră", "paraliteratură", "literatură fără ficțiune", "literatură secundă", aceste scrieri ar defini "un tărâm al nimănui, neputându-se stabili procentual cât din memorialistică reprezintă istorie și cât literatură". Compozițiile din această categorie prezintă un univers/timp prin mărturii directe, sunt fruste, au un grad sporit de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Poate suc. Nectar de piersici, să zicem. Sau suc de portocale, cu pulpă, gros. Dacă am pus ceva pe limbă, alcool să zicem, scrisul meu rămîne deraiat, fără control. Scrisul și alcoolul se exclud. La fel fumatul. Și orice drog. Ficțiunea este un drog mai tare ca orice. Arta e un drog aproape de nesuportat. Încep să scriu la opt ori chiar la șapte (dimineața), de obicei nu mai devreme, în nici un caz, dar, sigur, dacă îmi vine o idee, mă apuc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
privită și înțeleasă (citită, dacă este) literatura română în Israel. După cum mulți știu, când este vorba de limba română, Israelul este a doua țară în lume (după România desigur) care tipărește și publică masiv literatură, ziaristică, poezie, estetică, critică și ficțiune. Se lansează cărți, sunt prezentate cititorilor, discutate și răspândite cu emoție și dragoste pentru limba noastră maternă. Din păcate, publicul vorbitor de română descrește și îmbătrânește. O librărie care importa cărți din România a dispărut forțată de schimbările fundamentale impuse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
organică ducând la transsubstanțierea impulsurilor primare; la Eminescu, la Blaga ori la Sadoveanu, la Pârvan și Eliade acționează polisemantic duhul ancestral, chemări ale pământului, abisalul cu toate implicațiile lui. Misterul coexistă cu revelația; deși rămas în urmă arheul punctează totuși ficțiunea acestor moderni complicați, posedați, cu toții, de persistența originarului. "Noi scria Eliade ne aflăm realmente la mijloc, Între două culturi, Orientul și Occidentul, noi putem înălța un fel de pot, putem înlesni comunicarea valorilor dintre Orient și Occident "à travers des
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
inițiativă, doar două persoane nu au aceste temeri: domnia voastră și cu mine." Făcînd acest lucru, Ceaușescu se va putea arăta consecvent cu declarațiile din anul 1968, va dovedi că lupta pentru socialism, pentru democrație, pentru omenie nu este doar o ficțiune. În al doilea rînd, România se va putea prezenta la Conferința de la Belgrad cu fruntea sus. În martie 1977, adresează Conferinței de la Belgrad o scrisoare pe care a reușit să o transmită în Occident, și, la rîndul ei, să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la baza Întregii științe moderne, a fost și de câteva ori condus, de prieteni, dar și de familie, la un ospiciu, unde se putea Întâlni cu alți „confrați Într-ale visării și ale posibilului”! Sau noi, romancierii, prozatorii, „constructorii de ficțiuni”, nemulțumiți mereu de ceea ce se Întâmplă În jurul nostru, lărgind cu Încăpățânare și nu de puține ori pervertind datele și criteriile realității până Într’acolo Încât, duși de „alcoolul și febra creației”, ajungem chiar să ne Îndoim de existența „ei”, a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
târziu, În jurul vârstei de patruzeci, când am scris acest roman, pentru omul care eram, a fi flegmatic constituia o calitate majoră ce trebuia imitată și invidiată. Omul care eram, se’nțelege, a transferat eroului meu, așa cum face un autor de ficțiune, unele dintre pulsiunile mele profunde; vindecându-mă, Într-un fel, dar și „mântuindu-le”, aceste „instinctivități”, aceste reflexe profunde, obiectivându-le, cum se spune, prin artă, „răsturnându-le” În oglinda fantastică și uneori incredibil de precisă, aș zice de vizionară
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care s-a făcut caz În ultimul deceniu, trebuia să suplinească absența acestui gen minor din cultura unei țări conduse autoritar și care nu permitea expresia directă a opiniilor. Dar dl Liiceanu nu trebuie să se Înșele, „jurnalul” nu este ficțiune, nu este roman! O spun cu atât mai clar cu cât eu Însumi, În acel text publicat de mine În Viața Românească În care Îi luam apărarea Epistolarului său, avansam ideea că Liiceanu propune o „proză epistolară”, un gen hibrid
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
zisa „comunicare” - „comunicare” care În termeni rentabili și macro-organizatorici se numește „globalizare” - sau că alții, tineri sau mai puțin tineri, „le-au uitat” sau li se par inactuale! Și, doi - pentru că aceasta este strategia mea și În operele mele de ficțiune, În romane, unde această modalitate de a „resuscita banalul” pentru a crea un cadru „excepționalului” și „semnificativului, expresivului” este o regulă de bază. În romanul realist, de tip clasic, pe care Îl „practic” eu, se’nțelege; deoarece, În turbionul și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai bun caz, decât să provoace o ridicare din umeri: problema bătrâneții și, mai ales - mai ales! - problema morții! Dar, dacă, În fervoarea tinereții și a talentului meu, am Îndrăznit să o fac - mă rog, sub scuza metaforei epice, a ficțiunii! -, acum, la sfârșitul carierei, cu prerogativele unei anume experiențe acumulate, aici și aiurea, și sprijinit de o anume rutină profesională - căreia eu Îi spun, fals umil, meserie, În sensul În care și artiștii Renașterii o făceau! -, provocat și de titlul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sau respinge. Mai sus vorbeam de „falsele, enormele și extrem de coloratele, abisalele amintiri” din epopeea lui Proust A la recherche du temps perdu; evident, subtitlul de „roman” scuză orice, deși, În mod cu totul ciudat, uneori dăm mai multă crezare ficțiunii - afirmată ca atare! - decât unor mărturisiri sau „amintiri”. În primul volum al prezentei scrieri afirmam o paradoxalitate, pentru unii, și anume că marii creatori sunt mai sinceri În romanele lor decât În jurnalele pe care le țineau la zi, și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai radicală dezgolire a persoanei autorului, indiscreții și portrete În vitriol, dezvăluiri infamante, reglări de conturi, văicăreli personale, reproșuri făcute societății, secolului și zeilor! Eul meu, dacă vreți, mai ne-inhibat, cu adevărat liber, se află În cărțile mele de ficțiune. Am vorbit mai sus, pe larg, despre libertate și-mi arătam preferința nu pentru cea socială - element important, esențial, al contemporaneității și al Întregii ei istorii și problematici -, ci pentru cea individuală, interioară, cea, În definitiv, aptă de creație. Tot
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
talentului lor asupra spiritului critic contemporan lor, ci din cauza acestui „șoc al sincerității” pe care oamenii, chiar și cei inteligenți și culți, Îl acceptă cu greu. Al sincerității nu „directe”, se’nțelege, ci abia costumată În artă, În tipologie, În ficțiune. Cu atât mai covârșitoare, Însă, mai „destabilizatoare” a nu puține habitudini și reflexe mentale bine așezate. Și iată cum „libertatea” (individuală, creatoare, auto-creată!Ă se poate lega de „sinceritate”! Și cum ambele, de care se face atâta caz, nu au
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
autorului de a face roman din tot ce atinge”. Ce s-a observat mai puțin este patosul care le „Încercuiește” și nu rareori le „abate” de la directețea lor simplă și didactică, un patos ce apasă și asupra textele mele de ficțiune și care mă desemnează indubitabil ca pe un autor care vine din „școala”, dar și din aerul sfârșitului de secol al XIX-lea. Azi, această noțiune, de patos - și mai ales derivatul său, patetic! -, este interpretată În cheie negativă, unul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
venit dintr-o zonă culturală europeană marginală și care nu-și pune cu orice preț arta sa În slujba - lădabilă, de fapt! - luptei anti-comuniste, dar și o tot mai vizibilă, mai insistentă miopie, de fapt refuz al temelor mari În ficțiunea epică - așa cum o arată și „criza” gustului În poezie, În aproape toate marile țări europene de veche cultură. Nu Thomas Mann, ci Marquez, nu Rilke, ci Brecht, nu Faulkner, ci genialul jurnalist care a fost Hemingway obțin azi laurii criticii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
apărute În România și În Franța, precum și traduceri În engleză, germană și În alte limbi. Preocupat Îndeosebi de istoria ideilor și a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria Între adevăr și ficțiune) și la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât și prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viața extraterestră și sfârșitul lumii până la comunism, naționalism și democrație). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românească a stârnit senzație și a rămas de atunci un punct de reper În redefinirea istoriei naționale. Volume publicate la Humanitas: Istorie și mit În conștiința românească (1997, 2000, 2002, 2006, 2010, 2011) Jocul cu trecutul. Istoria Între adevăr și ficțiune (1998, 2002, 2008) Două secole de mitologie națională (1999, 2005, 2011) Mitologia științifică a comunismului (1999, 2005, 2011) Sfârșitul lumii. O istorie fără sfârșit (1999, 2007) Pentru o istorie a imaginarului (2000, 2006) România, țară de frontieră a Europei (2002
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
retrogradată În sistemul liceal ca simplă limbă la alegere, alături de franceză, engleză și germană (și alunecând treptat Într-o poziție inferioară englezei și francezei). Traducerile din rusește se rarefiază, se traduce tot mai mult din literaturile occidentale, inclusiv lucrări recente: ficțiune, istorie, știință (desigur, alese cu grijă, la nevoie cenzurate, și Însoțite de studii introductive destinate să explice cititorului cum trebuie să Înțeleagă lucrurile). Aceeași evoluție și În teatru, și În sălile de cinema. În ce privește formarea tinerilor români, drumul Moscovei este
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]