11,589 matches
-
găsește o copie, originalul aflându-se la Academia Italiană. "Geneza" este pictată de Michelangelo Buonarroti. 14 Raffaello Sanzio da Urbino (1483-1520), pictor și arhitect italian, exprimă idealul măreției umane în artă. Autoportretul din anii primei sale tinereți a dezvăluit precocitatea geniului. Capodoperele lui, "Școala din Atena" de la Vatican (Stanza della Segnatura). Vasari descrie epoca sa de glorie de la Roma ca un apogeu al artelor frumoase. Stanza della Segnatura (1511) 15 Margaret Livingstone, profesoară de neurobiologie la Universitatea Harvard, încearcă să decodifice
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fost promulgată și publicată; g) nu există legi secrete; h) este interzisă existența de legi post facto; i) judecătorii nu pot refuza actul de justiție bazându-se pe insuficiența jurisprudenței. 30 William Shakespeare (1564-1616), scriitor, poet, dramaturg și actor de geniu supranumit Bard of Avon. Scrie 38 de piese de teatru, 154 de sonete și două poeme narative, între care Hamlet, Regele Lear, Othello și Macbeth considerate capodopere eterne. Unele dintre creații au fost considerate ca aparținând altor autori, dintre care
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
un animal susceptibil a fi sănătos poate provoca boala; 4 ) agentul microbian izolat de la animalul inoculat este identic cu cel izolat de la bolnav. Primește, pentru aportul său, Premiul Nobel pentru medicină (1905). 48 Friedlieb Ferdinand Runge (1795-1867), chimist german de geniu, mort în sărăcie, fără a i se fi recunoscut meritele științifice. Izolează purina, cafeina, pirolul, chinolina, timolul și atropina, ca și mixtura de coloranți din petrol, dovedită azi a fi cancerigenă. Descoperă efectul midriatic al beladonei și identifică cafeina ca
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Berlin și editorul lui Journal für Neurologie und Psychologie. Solicitat să-l consulte pe Lenin, reușește, după moartea acestuia, să-i obțină creierul pentru autopsie. Preocupat din studenție să găsească o relație între psihologie și anatomie și să localizeze centrii geniului în creier, constată, împreună cu elevul său, Korbinian Brodmann, prezența de celule piramidale gigante în regiunea corticală frontală a creierului lui Lenin, pe care le consideră substrat al genialității, fapt neadeverit. El reușește să stabilească arhitectura (în șase straturi) a cortexului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Paul Ehrlich și Walther Nernst. Primește Premiul Nobel după 3 ani. 179 Isaac Barrow (1630-1677), matematician și teolog englez. Contribuie la dezvoltarea calculului infinitezimal prin descoperirea teoremei fundamentale. Este primul care calculează tangenta. Îl descrie pe Isaac Newton ca un geniu inegalabil. 180 John Collins (1625-1683), matematician englez, rămas în istorie și prin publicarea corespondenței sale cu savanții contemporani lui (printre care la loc de prestigiu se află Isaac Newton). 181 John Flamsteed (1646-1719), astronom englez. La vârsta de 19 ani
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
caracterizare e neconvingătoare. Alte încercări de roman vădesc o stagnare în dezvoltarea speciei până la momentul Duiliu Zamfirescu, decisiv în istoria romanului nostru. Ursita (1864) de B.P. Hașdeu este un fragment dintr-un roman istoric, ciclic neterminat (Copilăria lui Iancu Motoc). Geniu pustiu de M. Eminescu, roman neterminat și nepublicat în timpul vieții, din motive de exigență, apare postum, în 1904. Se presupune că ar fi fost în perioada când poetul era student la Viena (18701872). Protagonistul este Toma Nour, un tânăr romantic
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
aptitudini este performanța. O combinație specifică aptitudinilor care asigură posibilitatea realizării creatoare și originale a unei activități constituie talentul. În structura talentului, trăsăturile de personalitate (pasiunea, voința, interesele, activismul, orientarea axiologică) au o pondere mai mare decât în structura aptitudinilor. Geniul - cel mai înalt nivel la care se poate realiza dezvoltarea și integrarea aptitudinilor. După gradul de specializare deosebim: - aptitudini generale (inteligența); - aptitudini speciale (aptitudini profesionale) Categorii de aptitudini: 1. Aptitudinea generală - factorul „g” sau inteligența. 2. Aptitudinea de grup : aptitudinea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
fi justificarea existenței talentelor multilaterale, persoane care excelează în mai multe domenii (Camil Petrescu - romancier, literat, filozof, matematiciană. Restrângerea multeralității de manifestare a omului contemporan este determinată de explozia informațională și de creștere a specializării. B. Sănătatea mentală Analogia dintre geniu și nebunie datează încă din antichitate, chiar dacă este vorba de un anumit nonconformism comportamental identificat la marii creatori. În concepția lui S. Freud apare dispoziția pentru sublimare, adică abilitatea satisfacerii prin contrabandă imaginativă. Raportul genialitate-nebunie evoluează invers proporțional în creație
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
tristețe: ignoranța sau speranța. Don Juan știe și nu speră. El seamănă cu acei artiști care își cunosc limitele, nu le depășesc niciodată și care, în acel precar interval în care stăpânește spiritul lor, vădesc ușurința minunată a marilor maeștri. Geniul nu-i decât inteligența care-și cunoaște hotarele! Până la hotarul morții fizice, Don Juan ignoră tristețea. Din clipa în care știe, râsul lui izbucnește făcând ca totul să-i fie iertat. A fost trist pe vremea când spera. Astăzi, regăsește
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
i se refuze lui Molière împărtășania?!" Dar era drept să fie așa, și mai cu seamă pentru un om care a murit pe scenă, încheind sub fard o viață pe de-a-ntregul închinată cheltuirii de sine. Invocăm, în cazul lui, geniul, care scuză totul. Dar, dimpotrivă, geniul nu scuză nimic, tocmai pentru că refuză s-o facă. În acea vreme, actorul știa ce pedeapsă îl așteaptă. Dar ce puteau să însemne pentru el niște amenințări atât de vagi când le asemuia cu
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Dar era drept să fie așa, și mai cu seamă pentru un om care a murit pe scenă, încheind sub fard o viață pe de-a-ntregul închinată cheltuirii de sine. Invocăm, în cazul lui, geniul, care scuză totul. Dar, dimpotrivă, geniul nu scuză nimic, tocmai pentru că refuză s-o facă. În acea vreme, actorul știa ce pedeapsă îl așteaptă. Dar ce puteau să însemne pentru el niște amenințări atât de vagi când le asemuia cu pedeapsa ultimă pe care i- o
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
mai arzător? Chipuri încordate, fraternitate amenințată și prietenia între bărbați, atât de puternică și atât de pudică, iată adevăratele bogății, de vreme ce sunt pieritoare. În mijlocul lor, spiritul își simte cel mai bine puterile și limitele. Adică eficacitatea. S-a vorbit de geniu. Dar geniul e un cuvânt prea vag; eu îi prefer inteligența. Ea poate fi măreață. Ea luminează acest deșert și-l domină. Își cunoaște servituțile și le ilustrează. Va muri o dată cu acest trup. Dar libertatea ei este că știe. Știm
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Chipuri încordate, fraternitate amenințată și prietenia între bărbați, atât de puternică și atât de pudică, iată adevăratele bogății, de vreme ce sunt pieritoare. În mijlocul lor, spiritul își simte cel mai bine puterile și limitele. Adică eficacitatea. S-a vorbit de geniu. Dar geniul e un cuvânt prea vag; eu îi prefer inteligența. Ea poate fi măreață. Ea luminează acest deșert și-l domină. Își cunoaște servituțile și le ilustrează. Va muri o dată cu acest trup. Dar libertatea ei este că știe. Știm că toate
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
le corectează sau le ajung din urmă și, de asemenea, le contrazic. Creația ia sfârșit nu o dată cu strigătul victorios al artistului orbit de iluzie: "Am spus totul", ci o dată cu moartea creatorului, cu care se încheie experiența acestuia și cartea proprie geniului său. Acest efort, această conștiință supraomenească nu-i apar în chip necesar cititorului. Nu există mister în creația omenească. Voința săvârșește acest miracol. Dar nu există creație adevărată fără taină. Neîndoielnic, o suită de opere poate fi doar o serie
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
care ea ajunge la nivelul de capodopere? Starea absolută a operei de artă, cea de capodoperă, este o categorie estetică care contribuie decisiv la stabilirea obiectivității și a existenței operelor de artă. Totodată, capodopera este definită de o singularitate de geniu, adică are o existență auto-suficientă și se desprinde de normele generale ale artei. În cadrul ontologiei operei, capodopera reprezintă sinteza tuturor adevărurilor artei. Pentru că arta este o expresie continuă a diferențelor și a contrariilor realității, capodopera este singura realitate integrală 5
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
inspirației creației, adică ceea ce este creat prin impulsul spiritual al omului care, mai apoi, folosește ca materie pentru inspirațiile creațiilor ulterioare. Această energie a omului vine din exuberanța theoriei jocului. Pentru Kant jocul este caracteristic spiritului (Geist) care duce la geniul artistic 28. Doar prin jocul impulsurilor spirituale mitologia are loc servind ca sursă de inspirație pentru operele de artă. Ideea de mythos exprimă reprezentări ale limbajului imagistic înțelese ca elemente ale gândirii abstracte. Încă din Republica, Platon face o distincție
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
din zona creativității spirituale și intră direct în sfera ființei însăși. Odată cu romantismul, estetica operei devine un concept tot mai vast și se lărgește prin acceptarea unor concepte antitetice, dar și prin acceptarea unor concepte originare ale operei de artă - geniul. Opera de artă sau capodopera sunt înțelese în raport cu atributele frumosului și ale sublimului. Dar începând cu modernismul, întrebarea privitoare la artă devine ontologică prin investigarea existenței posibile a unui astfel de obiect ce prezintă calități artistice și estetice. Arta modernă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
inferioare este cauzată de relația lor cu simțurile deoarece numai prin intermediul simțului putem fi conștienți de opera de artă. În această situație, estetica ar trebui să ofere anumite explicații ale altor termeni, specifici obiectului estetic, ca frumosul, sublimul, contemplația sau geniul. În timp ce, în obiectul artistic, ontologia este preocupată doar cu structura epistemologică a sa. 7. Opera de artă ca produs finit Istoricitatea operei de artă aduce în vedere trăsături noi. Din punct de vedere epistemologic, istoricitatea oferă elementele sociale specifice spațiului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
al omului. Creația nu este produsă prin intermediul imitației, ci prin sine însăși, având la bază imaginația - creația prin sine însăși este creația autentică. După Kant ceea ce survine în urma creației trebuie să ofere originalitate și să fie exemplară 42. Din definiția geniului putem deduce că procesul de creație al operei de artă implică mereu durabilitatea operei. Întrucât originalitatea poate fi și fără sens ea trebuie să fie însușită în permanență de exemplaritate întrucât produsul final servește ca standard sau regulă pentru artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artă. Valoarea operei de artă nu poate surveni, astfel, decât în urma unei validități temporale servind ca valoare estetică. Creativitatea are loc în cadrul artei frumoase, pin urmare are atribute estetice. Pentru Kant creativitatea autentică poate fi înțeleasă doar în cadrul operelor de geniu, în timp ce creația prin imitație aparține artistului în general. Creația este procedeul specific geniului. Acest lucru înseamnă că anumite opere sunt create în mod autentic, în timp ce alte opere de artă survin în urma imitațiilor lor. Toate operele de artă sunt posibile contemplației
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
temporale servind ca valoare estetică. Creativitatea are loc în cadrul artei frumoase, pin urmare are atribute estetice. Pentru Kant creativitatea autentică poate fi înțeleasă doar în cadrul operelor de geniu, în timp ce creația prin imitație aparține artistului în general. Creația este procedeul specific geniului. Acest lucru înseamnă că anumite opere sunt create în mod autentic, în timp ce alte opere de artă survin în urma imitațiilor lor. Toate operele de artă sunt posibile contemplației Ceea ce este adus în ființă prin intermediul geniului ține de creativitate, în timp ce ceea ce este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în general. Creația este procedeul specific geniului. Acest lucru înseamnă că anumite opere sunt create în mod autentic, în timp ce alte opere de artă survin în urma imitațiilor lor. Toate operele de artă sunt posibile contemplației Ceea ce este adus în ființă prin intermediul geniului ține de creativitate, în timp ce ceea ce este lipsit de geniu aparține spiritului imitației. Dar originalitatea nu trebuie confundată cu noutatea prin care înțelegem ceva inventat: a crea nu înseamnă a inventa. Prin creativitate se obțin operele de artă care servesc ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
înseamnă că anumite opere sunt create în mod autentic, în timp ce alte opere de artă survin în urma imitațiilor lor. Toate operele de artă sunt posibile contemplației Ceea ce este adus în ființă prin intermediul geniului ține de creativitate, în timp ce ceea ce este lipsit de geniu aparține spiritului imitației. Dar originalitatea nu trebuie confundată cu noutatea prin care înțelegem ceva inventat: a crea nu înseamnă a inventa. Prin creativitate se obțin operele de artă care servesc ca modele altor opere: acestea pot fi numite și capodopere
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin intermediul omului întrucât inspirația este divină 43. Creația este un act divin al artei. Starea de nebunie a poetului este în antiteză cu starea rațională a omului: existența posibilității prin creație. Kant gândește creația în aceeași manieră atribuind ideii de geniu toate calitățile sale, adăugând că modurile prin care geniul lucrează sunt necunoscute. Modul de interpetare al artei prin prisma creației ne face să înțelegem opera de artă fie ca obiect artistic în sine, fie ca obiect artistic al frumosului. Regulile
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un act divin al artei. Starea de nebunie a poetului este în antiteză cu starea rațională a omului: existența posibilității prin creație. Kant gândește creația în aceeași manieră atribuind ideii de geniu toate calitățile sale, adăugând că modurile prin care geniul lucrează sunt necunoscute. Modul de interpetare al artei prin prisma creației ne face să înțelegem opera de artă fie ca obiect artistic în sine, fie ca obiect artistic al frumosului. Regulile creației thenice nu pot fi aplicate decât în cadrul obiectului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]