9,562 matches
-
După acest cronicar, urmărirea moldovenilor a fost atât de aprigă, încât turcii au fost nevoiți să fugă pe drumuri pe care nu le cunoșteau. „Când călăreții (turci), venind iute ca vântul și cu iuțeala unui torent, s-au îngrămădit în groapa aceea (este vorba, probabil, de o râpă de pe malul Siretului) cei care au dat primii peste ea au rămas împotmoliți, devenind astfel punte pentru cei care au sosit după ei. Cetele care veneau unele după altele s-au răvășit ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vorba, probabil, de o râpă de pe malul Siretului) cei care au dat primii peste ea au rămas împotmoliți, devenind astfel punte pentru cei care au sosit după ei. Cetele care veneau unele după altele s-au răvășit ca valurile. În groapa aceea s-au împotmolit caii multor mii de oameni și picioarele multor trupuri, rămânând astfel în mlaștina morții. După ei au venit dușmanii și trântindu-i și pe cei care nu căzuseră încă de pe calul vieții, le-au luat capul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aflarea miresei. Îndrumat de un stăvar, un văcar, un păcurar și un porcar, deci de oameni ale căror ocupații istorice implică o cunoaștere a lumii prin deplasare și explorare, eroul află intrarea în lumea cealaltă printr-o trecere matricială: „o groapă în pământ”. Este nevoie de o întoarcere în pântecele lui Terra Genetrix pentru ca neofitul să se nască din nou. Groapa figurează purificarea de natura perisabilă și permite reapariția nemediată de om, din însăși substanța perenă a pământului. Semnalul coborârii sub
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
implică o cunoaștere a lumii prin deplasare și explorare, eroul află intrarea în lumea cealaltă printr-o trecere matricială: „o groapă în pământ”. Este nevoie de o întoarcere în pântecele lui Terra Genetrix pentru ca neofitul să se nască din nou. Groapa figurează purificarea de natura perisabilă și permite reapariția nemediată de om, din însăși substanța perenă a pământului. Semnalul coborârii sub pământ este dat de paznicul mitic de la intrare: „o cățălușă cu măsălile dă oțăl șî cu dințâi dă fier șî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
legată de prezența «Terrei Genetrix», dar și a maleficului, moartea ce devine aici element ritualic, intervenind ca separare de existența anterioară a eroului”. Locurile rituale formează o axă a verticalității și orizontalității, drumul spre sacru pe munți, arbori ori prin gropi și prăpăstii, opunându-se cărărilor deschise prin câmpii, păduri și staticului instaurat de casa solară. Împreună, cele două forme de pătrundere în mit descriu totalitatea sondării și fac dimensiunea sacră să irumpă în profan. Confruntarea mitică Separat de contingent și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
făcea?/ La groapî că să ducea,/ Di pă cal discălica,/ Pătura mi-o așternea,/ Șeaua la cap o punea/ Și cu fața-n jos s-așeza./ Dar șarpele ce-mi făcea?/ De la tălpi că-l lua/ Și voinicu greu ofta”. Groapa unde a mâncat șarpele în illo tempore reprezintă punctul originar al agresiunii asupra cosmosului, ea face legătura, ca și fântâna din Scorpia, cu increatul. Foarte aproape de grotă ca reprezentare a „celeilalte lumi și de asemenea a întregului univers”, groapa sugerează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ofta”. Groapa unde a mâncat șarpele în illo tempore reprezintă punctul originar al agresiunii asupra cosmosului, ea face legătura, ca și fântâna din Scorpia, cu increatul. Foarte aproape de grotă ca reprezentare a „celeilalte lumi și de asemenea a întregului univers”, groapa sugerează și ea o aspirație inițiatică ce reface și modifică nașterea eroului. Așa se explică grija rituală cu care voinicul se pregătește pentru un act ce altminteri ar trebui să fie o teribilă confruntare de forțe. Șarpele, ca unică prezență
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lor. De altfel, într-un basm din Fărcașele, Olt, mezina (puterea stă în cel de-al treilea născut) face promisiunea maritală în timpul șederii în pântecele terestru (motiv inițiatic recurent în mitologiile lumii), timp în care coase: „hai să facem o groapă-n pământ, în mijlocu casei. Ș-aicea, groapa când om face-o, soru-mea, punem de-asupra noastră niște pături, velințe, ce-o fi ca să nu se vadă lumina!”. Un alt motiv frecvent în basme, ce declanșează adeseori nunta cu feciorul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Olt, mezina (puterea stă în cel de-al treilea născut) face promisiunea maritală în timpul șederii în pântecele terestru (motiv inițiatic recurent în mitologiile lumii), timp în care coase: „hai să facem o groapă-n pământ, în mijlocu casei. Ș-aicea, groapa când om face-o, soru-mea, punem de-asupra noastră niște pături, velințe, ce-o fi ca să nu se vadă lumina!”. Un alt motiv frecvent în basme, ce declanșează adeseori nunta cu feciorul de împărat, constituie o încununare a traseului inițiatic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la lumină, fie prin alungarea de acasă și rătăcirea în pădurea misterelor. Raportul pe care se situează acest dublu scenariu împarte evoluția inițiatică între staticul izolării și dinamicul căutării infernului, între orizontalitatea staționării (mai vizibilă în simbolul argelei, ori al gropii pentru țesut) și verticalitatea accesului la sacru. Cel dintâi mod al ieșirii din mediul social este implicit morții inițiatice, ca etapă cathartică pentru fata ce va pătrunde în mit, iar cel de-al doilea survine în urma unei repudieri. Doar prima
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
imaginea feminității în plan vegetal. Cei nouă ani de brodat excepțional semnalează desăvârșirea etapei izolante, care va fi continuată cu raptul ritual și șederea în sacru. Atunci când nu cos în argea sau în turn, fetele în pragul căsătoriei fac o: „.groapă mai adâncă-n bordei acolo și ș-au pus opaiețu în mijlocu gropii și cuseau” (Fărcașele - Olt). O variantă a acestui basm, culeasă în aceeași localitate, face din cusutul în adâncuri un refugiu necesar pentru continuarea meșteșugului, în timpuri prohibitive
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
etapei izolante, care va fi continuată cu raptul ritual și șederea în sacru. Atunci când nu cos în argea sau în turn, fetele în pragul căsătoriei fac o: „.groapă mai adâncă-n bordei acolo și ș-au pus opaiețu în mijlocu gropii și cuseau” (Fărcașele - Olt). O variantă a acestui basm, culeasă în aceeași localitate, face din cusutul în adâncuri un refugiu necesar pentru continuarea meșteșugului, în timpuri prohibitive de lumină artificială. Momentul acesta, de acumulare maximă a puterilor germinative (și de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Când a venit împăratu de la război și-a văzut doi căței, a dat ordin s-o ia, s-a bage pă canalizare, unde vine toate restur’le dă mâncare, la Lăptița” (Fărcașele - Olt), „...pe împărăteasă o îngropă până la brâu în groapa din bucătărie, unde aruncau rămășițele mâncărei”. Motivul gropii cu resturi menajere semnalează regresul universului consumat de durată, asemenea cenușii în care eroul trebuie să se cufunde. Involuția lumii catalizează întoarcerea, prin mediul scabros, până la momentul inițial al creației, când haosul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
văzut doi căței, a dat ordin s-o ia, s-a bage pă canalizare, unde vine toate restur’le dă mâncare, la Lăptița” (Fărcașele - Olt), „...pe împărăteasă o îngropă până la brâu în groapa din bucătărie, unde aruncau rămășițele mâncărei”. Motivul gropii cu resturi menajere semnalează regresul universului consumat de durată, asemenea cenușii în care eroul trebuie să se cufunde. Involuția lumii catalizează întoarcerea, prin mediul scabros, până la momentul inițial al creației, când haosul era redus la tăcere. Pătrunderea pe jumătate în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nedorite. „Simbolismul axial” al toiagului permite călătorului să supună domeniul sălbatic și să-l cucerească sub marca înțelepciunii inițiatice, acest ultim element având cea mai mare importanță rituală în cadrul ceremoniei funebre. Adevărat dublu al celui plecat, toiagul este pus în groapă „«că zice că te latră cățeii pământului nouă zile și el (mortul) se apără dă ei cu hadaragu»” (CașinBacău). Un obicei asemănător există și în Munții Apuseni, unde în sicriul defunctului se pune «o bâtă cât el de lungă, ca să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
joace cu ea nu rezista atât de mult. Au fost fii de principi care au picat jos morți, alții au părăsit curtea bolnavi de piept.. .”. Încercare voinicească cerută de împăratul din Arian al Mic I(30) face săritul peste o groapă o condiție a măritișului: „Tot o groapă lungă/ Și mult i adâncă,/ Băieți ce mănâncă;/ De-o sută de pași lungă,/ De optzeci de largă,/ Nouăzeci deadâncă”. Singurul care reușește să o sară este inițiat, dar aparține celuilalt tărâm: e
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mult. Au fost fii de principi care au picat jos morți, alții au părăsit curtea bolnavi de piept.. .”. Încercare voinicească cerută de împăratul din Arian al Mic I(30) face săritul peste o groapă o condiție a măritișului: „Tot o groapă lungă/ Și mult i adâncă,/ Băieți ce mănâncă;/ De-o sută de pași lungă,/ De optzeci de largă,/ Nouăzeci deadâncă”. Singurul care reușește să o sară este inițiat, dar aparține celuilalt tărâm: e zmeu. Răpind-o pe prințesă, el este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acolo unde stau divinitățile eterice: Sorilă, Serilă, Arian. Numai cel din urmă, familiarizat cu lumea arhetipală, recuperează fata de-mpărat prin istețime și învinge zmeii. Arian este adevăratul mire, dobândit printr-o coborâre forțată a prințesei în Infern. În basm, groapa primește limite metrice: „. împăratu de aicea - creștin, de, nu era cătcăune - are o fată de măritat și fata asta are o ghicitoare. Cine sare groapa dă cinci metri dă lată și ia inelu dă pă fundu gropii, îi dă fata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Arian este adevăratul mire, dobândit printr-o coborâre forțată a prințesei în Infern. În basm, groapa primește limite metrice: „. împăratu de aicea - creștin, de, nu era cătcăune - are o fată de măritat și fata asta are o ghicitoare. Cine sare groapa dă cinci metri dă lată și ia inelu dă pă fundu gropii, îi dă fata după el. Cine nu sare groapa, îi ia gâtu” (Fărcașele - Olt). Săritul peste groapă constituie, la nivel simbolic, o dovadă a capacității de a coborî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Infern. În basm, groapa primește limite metrice: „. împăratu de aicea - creștin, de, nu era cătcăune - are o fată de măritat și fata asta are o ghicitoare. Cine sare groapa dă cinci metri dă lată și ia inelu dă pă fundu gropii, îi dă fata după el. Cine nu sare groapa, îi ia gâtu” (Fărcașele - Olt). Săritul peste groapă constituie, la nivel simbolic, o dovadă a capacității de a coborî în infernul figurat de cavitate și de a reveni în planul uman
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aicea - creștin, de, nu era cătcăune - are o fată de măritat și fata asta are o ghicitoare. Cine sare groapa dă cinci metri dă lată și ia inelu dă pă fundu gropii, îi dă fata după el. Cine nu sare groapa, îi ia gâtu” (Fărcașele - Olt). Săritul peste groapă constituie, la nivel simbolic, o dovadă a capacității de a coborî în infernul figurat de cavitate și de a reveni în planul uman: „jocurile atletice, alergarea etc. sunt legate de trecerea mortului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fată de măritat și fata asta are o ghicitoare. Cine sare groapa dă cinci metri dă lată și ia inelu dă pă fundu gropii, îi dă fata după el. Cine nu sare groapa, îi ia gâtu” (Fărcașele - Olt). Săritul peste groapă constituie, la nivel simbolic, o dovadă a capacității de a coborî în infernul figurat de cavitate și de a reveni în planul uman: „jocurile atletice, alergarea etc. sunt legate de trecerea mortului în lumea cealaltă”. Ocurența universală a probelor fizice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cealaltă”. Ocurența universală a probelor fizice în context funerar demonstrează încă o dată similitudinea condiției neofitului cu cea a mortului. Odată parcurs traseul, infernul este supus și forțele lui se convertesc în energie fecundă pentru lume. Imaginea simbolului marital pe fundul gropii încurajează această perspec¬tivă a coborârii implicite în spațiul subpământean. Inelul adus din adâncuri conferă eroului statutul suprem, prin nuntirea cu fecioara care a strunit potopul. Într-un basm din Izvoare, Soroca, inelul este asociat în mod direct cu lumea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ființa și-a pierdut jumătate din vitalitate. Cea de-a doua incursiune a ciocârlanului îi anulează cu totul existența, după urcarea munților de gheață, când castelul Ilenei deja se vedea: „Până s-ajungă, era bătrân, a murit. Îi face o groapă, l-îngroapă...« Lasă că mă duc eu acolo!»” (Chilii - Olt). Laconismul textului popular face cauza morții ambiguă, nu știm dacă pasărea era bătrână și înainte de al doilea drum către Neagra Cetate sau dacă pătrunderea repetată în mit i-a consumat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
folosirea epitetului dalb, ce caracterizează cel mai frecvent fața neofitului, ca ipostaziere a spiritului său. Practicile istorice explică natura luminoasă, pură cromatic, a eroilor care au trecut într-o lume a arhetipurilor și spectrelor mitice. Proba vitejească a saltului peste groapă, analizată în balada Arian cel Mic, se regăsește la tribul african Pangwe: „Groapa simbolizează pântecul divinității culturale și novicii pășesc peste ea, arătând astfel noua lor naștere”. Datele istorice inventariate și analizate de etnografi constituie o probă a arhaicității credințelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]