9,535 matches
-
persistență în timp sau permanente. În consecință, și tehnicile de studiere a acestor elemente își păstrează validitatea pe perioade mari de timp. În plus, schimbările din România de după 1989 au readus în actualitate unele probleme economice și sociale caracteristice perioadei interbelice: puternica fragmentare a proprietății în mediul rural, dispute asupra drepturilor de proprietate, slaba dotare tehnică a agriculturii, concentrarea pe autoproducție și autoconsum, lipsa sau modicitatea creditului agricol și rural, neclarități legislative privind dreptul colectiv de proprietate asupra terenurilor aflate în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
locale, de cartiere urbane sau de grupuri sociale au fost publicate și înainte de Școala Monografiilor Sociologice din România. Studii monografice de amploare s-au făcut în Germania, Franța, Spania, Italia, Brazilia, Ungaria, Danemarca. Numărul monografiilor realizate în Germania în perioada interbelică a fost impresionant. Și în Germania a existat un program ambițios de monografiere a tuturor comunităților. Multe dintre aceste monografii au fost întocmite fără a se urmări un plan teoretic și metodologic. Din acest motiv, ele se utilizează greu într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bucura Școala Monografiilor Sociologice. Tehnica monografiilor sociologice și Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică au orientat metodologic în perioada ultimilor 60-70 de ani activitatea a sute de specialiști și amatori care au realizat monografii de comunități locale. În perioada interbelică, percepția profesorului Henri H. Stahl a fost influențată și de reacțiile sale temerare față de teoriile unor mari personalități ale vremii. Deși era în relație de rudenie și de prietenie cu marele istoric Nicolae Iorga, nu a avut rețineri să intre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a avut rețineri să intre în polemică cu acesta în problema genezei comunităților rurale din România și a evoluției istorice a proprietății rurale. Aceste probleme, aparent pur teoretice, aveau și implicații politice și juridice directe asupra reglementărilor proprietății din perioada interbelică. Tot el declanșează și o celebră polemică cu filosoful Lucian Blaga. Sociologul Henri H. Stahl argumentează cu pasiune că teoria spațiului mioritic elaborată de Lucian Blaga trebuie să fie considerată doar o construcție filosofică și să nu fie utilizată ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
considerată doar o construcție filosofică și să nu fie utilizată ca o sociologie a satului românesc. Autor al unei noi paradigme în analiza istoriei sociale a României, profesorul Stahl a intrat în polemică cu mai toți istoricii consacrați ai perioadei interbelice și cu cei din a doua jumătate a secolului XX. Acest fapt nu putea să-i aducă multe simpatii. Mulți istorici români au adoptat față de el una dintre cele mai păguboase atitudini - ignorarea sau critica superficială. În timp ce lucrările profesorului Stahl
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
the „exemplary sociological monograph” of Nerej village (Vrancea), and to the construction of a new paradigm of historical analysis based on „social archaeology”. Primit la redacție: aprilie 2005 Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice* Călin Cotoi Universitatea București Apariția antropogeografiei, a geopoliticii, dialogul și polemicile dintre sociologia și geografia interbelică sunt centrale în procesul de „imaginare” a spațiului național, într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în zona reprezentativității și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
of historical analysis based on „social archaeology”. Primit la redacție: aprilie 2005 Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice* Călin Cotoi Universitatea București Apariția antropogeografiei, a geopoliticii, dialogul și polemicile dintre sociologia și geografia interbelică sunt centrale în procesul de „imaginare” a spațiului național, într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în zona reprezentativității și a legitimității științifice. Formarea acestui nou subdomeniu disciplinar ne oferă oportunitatea urmăririi influențelor externe, a modului în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
contraalianțe în zona reprezentativității și a legitimității științifice. Formarea acestui nou subdomeniu disciplinar ne oferă oportunitatea urmăririi influențelor externe, a modului în care canoanele științifice „centrale” sunt replicate și se transformă uneori la „periferie”, a fascinantei sincronicități a culturii române interbelice cu o mare parte dintre dilemele, motivele, temerile și tensiunile culturii „europene”. Această sincronicitate are loc - este ipoteza studiului de față - sub semnul modernismului reacționar. Înțelegerea modernismului reacționar pune, mai mult sau mai puțin implicit, la îndoială ideea că modernitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
totuși moderne? În final, bineînțeles, această ipoteză „centrală” a sincronicității prin modernism reacționar va fi și ea supusă unui proces de adaptare și transformare la „periferie”. Contexte politico-culturale. Rolul polemicilor În România de dinainte de război, dar mai ales în cea interbelică, are loc o importantă și masivă redefinire științifică, intelectuală, culturală a diferitelor canoane disciplinare academice. Subdomenii noi sunt formate, criticate, extinse și contractate în atmosfera intelectuală extrem de fecundă a perioadei. Un astfel de subdomeniu se formează în regiunea aflată la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
importanță deosebită, din perspectiva studiului de față, din mai multe motive. Primul ar fi că integrează în mod explicit discursul asupra spațiului în imaginarea de sine națională ce are loc la nivelul disciplinelor științifice socioumane, geografice și istorice din România interbelică. Un al doilea motiv ar consta în faptul că, prin intermediul analizei formării acestui nou (sub)domeniu științific, am avea un acces privilegiat la procesul de articulare istorică a unui „limbaj politic”, în sensul dat acestei sintagme de Pocock (Pocock 1989
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prin intermediul analizei formării acestui nou (sub)domeniu științific, am avea un acces privilegiat la procesul de articulare istorică a unui „limbaj politic”, în sensul dat acestei sintagme de Pocock (Pocock 1989; Pocock 1987). Ne vom concentra în special asupra perioadei interbelice, întrucât credem că atunci are loc o schimbare de paradigmă sau că, oricum, se întâmplă o mutație fundamentală în mecanismele de reproducere culturală a identității naționale. Cu toate acestea, nu trebuie să uitam faptul că în spațiul cultural românesc avem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în spațiul cultural românesc avem o perspectivă antropogeografică antebelică în câteva opere ale lui B.P. Hasdeu - cum ar fi Istoria critică a românilor - ale lui N. Iorga - care, de altfel, va continua să fie un agent important în dezvoltarea antropogeografiei interbelice. Înainte de 1918 însă, antropogeografia a fost, de obicei, subordonată mizei istoriografice și romantice principale: demonstrarea continuității și a autenticității poporului român, ocupând cel mult spațiul tipografic, dar și simbolic, al unui simplu subcapitol în cărțile de istorie. Atunci când demersul este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
naționale și a spațiilor naționale reale, „autentice”, se multiplică. Acesta ar fi, fără nici o pretenție de exhaustivitate și, recunoaștem, fără adâncirea pe care acest subiect l-ar merita, contextul instituțional și cultural mai larg în care are loc, în România interbelică, procesul de „imaginare” a națiunii și a culturii naționale într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în spațiul reprezentativității și al legitimității științifice. Spațiul antropogeografiei, al geopoliticii, nu este unul omogen, datorită faptului că numeroase opoziții și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acestui câmp interdisciplinar. Se pot identifica diverse straturi și strategii ce se suprapun parțial în antropogeografia românească. De la interesele politice explicite, cum ar fi discursul privind legitimitatea încorporării Transilvaniei în statul român - principala preocupare a unei foarte interesante reviste științifice interbelice, Geopolitica și geoistoria -, la mize mai abstracte, cum ar fi problemele regionalismului și ale regionalizării, imaginarea națională a unor mari continuități - dar și rupturi și disjuncții - istorice și spațiale etnoculturale etc. Acest tip de dispute și discuții cultural-politice sunt probabil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
explicate diferențele, momentele de alegere între alternative intelectuale și politico-culturale diferite. Narațiunea va pendula inevitabil între texte și contexte, încercând astfel să surprindă un model mai general fără să piardă legătura cu concretul experienței istorice. Conservatorismul radical. Sincronismul culturii române interbelice Vom încerca, în cele de mai jos, să schițăm tendința europeană mai largă în care poate fi înțeleasă cea românească, ținând cont desigur de specificul și particularitățile sale. Acest context european mai larg este, credem noi, cel al conservatorismului radical
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mult decât un tip oarecare de argumentație folosit de un grup de savanți și pseudosavanți grupați în jurul lui Karl Haushofer și al Zeitschrift für Geopolitik, fiind unul dintre cele mai importante limbaje politice și culturale ale perioadei weimariene a Germaniei interbelice. În cazul românesc, după cum vom vedea mai jos, această nouă temă a unei „limbi politice” (Pocock, 1987) a modernismului reacționar nu este atât de importantă și centrală ca în cazul german, deși se potrivește foarte bine în contextul discursului despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la ideile și instituțiile tradiționale este sortită eșecului și se bazează pe o neînțelegere generală privind specificitatea perioadei moderne. În România, în ciuda câtorva cărți și articole antebelice 2, sociologia devine un curent științific și cultural major de abia în perioada interbelică, prin intermediul Școlii de sociologie de la București. Sociologia va deveni însă unul dintre competitorii majori în definirea specificității naționale, așa cum va fi ea întrupată în noul stat al României Mari. Demersul monografic, central sociologiei românești, nu este unul de sine stătător
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru binele statului. Destinul, alegerea din exterior sau din interior a unei etnii sau elite nu sunt atât de importante în viziunea sociologului român cum este supraviețuirea statului, aceasta fiind una dintre problemele pragmatice cele mai presante ale elitei românești interbelice. Știința este parte din actuala confruntare a unor popoare și state concrete din lumea de azi, așa că nu are cum să se ridice deasupra antagonismelor existente între grupuri și indivizi. Știința este universală prin metodele și modul de relaționare cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prin intermediul unei lecturi selective și al unei transformări a discursului recunoscut ca „geopolitic” în spațiul științific european. Această adaptare, sau translare, se înscrie însă, atunci când este una reușită, în limitele recognoscibilității. Prin intermediul lui Golopenția, dar și al întregii „geopolitici” românești interbelice, avem un exemplu al relației complexe și ambiguue dintre „centru” și „periferie”, al adaptării și transformării limbajelor științifice occidentale în științe sociale românești și al jocului continuu dintre modificarea discursurilor și a instrumentarului științific și păstrarea criteriilor prin care poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cultural”. Acesta, livrat sub forma unei culturi de consum pentru publicul larg, avea funcția de a acomoda masele cu directivismul oficial, de a îndulci tonul totalitar, de a induce o atitudine de toleranță reciprocă. Filmele lui Sergiu Nicolaescu, cu comisari interbelici care luptă împotriva racilelor burgheze și descoperă valoarea morală a viitorilor oameni noi, dar și giganticele manifestări și festivaluri, tip „Cenaclul Flacăra” sau „Floarea din gradină”, facilitează insinuarea subtilă a unui anumit tip de „comunism de consum”, digerabil, acceptabil, chiar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
evenimentelor ce s-au succedat premergător perioadei de tranziție pe care a „îmbrățișat-o” de mai mult timp Republica Moldova. În acest sens, Tudor Danii semnalează existența unor studii sociologice care au fost realizate în spațiul actualei RM începând cu perioada interbelică (și aici amintește de Școala monografică a lui Dimitrie Gusti), continuă cu perioada sovietică și, în acest caz, punctează asupra specificului acesteia și a investigațiilor sociologice din acea perioadă (chiar dacă puține și cu capacitate explicativă redusă, acestea sunt totuși importante
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
alte lucrări legate de tema comunicării publice. Toate acestea vor fi sintetizate în alte volume ale Institutului de Comunicare Publică Erasmus. Antal Csilla * Studiul de față este parte a unui proiect mai larg legat de imaginarea spațiului național în România interbelică în științele sociale și geografie. * Din 1998, profesor universitar și șef de catedră la Catedra de Comunicare a Universității Reformate Károli Gáspár. Este, de asemenea, director științific la Institutul Național de Prevenire a Consumului de droguri, respectiv al Institutului de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau agasanta preocupare pentru manifestările erotice nu fac decât să evidențieze și mai mult limitele talentului și ale unei perspective artistice. Cu un rol șters în istoria literaturii, H. are un loc mai important în istoria dramaturgiei românești, în perioada interbelică el fiind considerat cel mai talentat și mai autentic comediograf. De altfel, aproape toate comentariile, foarte numeroase, unele extrem de favorabile, se referă doar la spectacolele cu piesele sale, și nu la textele tipărite. Autorul are contribuția sa la procesul de
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
toate ritmurile de tip tradițional și redimensionarea în spirit modern a poeziei roadelor. Autorul Coloanei în amiază (1961) cântă nu numai fructele, ca Ion Pillat, cântă toate roadele pământului. Asemenea lui B. Fundoianu, Ilarie Voronca și Radu Gyr în deceniile interbelice, el celebrează fasolea, cartofii, mazărea, ceapa, sfecla, tomatele, morcovii. Poetizează, adică, alături de fructele edenice ale solului subcarpatic, precum „pere de aur ca luna în noapte”, prune cu „miezul ca fagurii dulci de albine”, și vegetale indispensabile, „prozaice”. Abordând la debut
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
narative. Toate aceste preocupări de rafinament intelectual manifestate de Sandu contribuie și ele la susținerea și acutizarea lucidității torturante a analizei, drama sufletească având posibilitatea transpunerii și în termenii personalizării (interiorizării) experiențelor culturale. Expresie a modernismului de concepție din perioada interbelică, exercitat cu o exactă conștiință a tehnicii narative asupra configurației și tematicii romanului românesc, opera lui H. se dovedește a fi rezultatul unor vaste asimilări de lectură, sintetizate de întreaga construcție epică, densă în raport cu perioada de timp restrânsă, mai puțin
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]