7,642 matches
-
deși ultimatumul încă nu fusese acceptat. Dar avioane germane aterizau unele după altele la Aspern, aerodromul Vienei, din ele debarcau oameni ai Gestapoului, membrii SS, personal administrativ. Gările de la graniță erau ocupate în timp ce în orașe național-socialiștii luau cu asalt comisariatele, jandarmeria și posturile de poliție fără să întâmpine o rezistență serioasă. Spre ora 23 o ultimă scânteie diplomatică lucea în străinătate: Londra în final răspunsese solicitărilor presante venite de la Paris. Un demers comun fusese întreprins la Berlin, dar el nu avusese
Anschluss () [Corola-website/Science/303299_a_304628]
-
reinstalarea administrației românești în cele 11 județe pierdute în 1940, pentru că sovieticii au desconsiderat decretul în cauză și au alungat autoritățile românești. Administrația provizorie instalată în aceste județe, exceptând Transilvania istorică, a fost alcătuită exclusiv din unguri (prefectură, primării, poliție, jandarmerie etc.). Aici s-a încadrat Maramureșul (cu excepția perioadei aventurierului Odoviciuc), Sătmarul (chiar dacă prefectul Anderco a încercat să readucă la conducere PNȚ-Maniu), Clujul (cu obedientul Teofil Vescan, cel care a interzis intrarea trupelor române în oraș), Bihorul (cu echipa maghiară alcătuită
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
lui Gheorghi Dimitrov, ca activist al Internaționalei Comuniste. După unele surse, după ocuparea României de către armata sovietică, primea instrucțiuni direct de la generalul Fedicikin, șeful agenturii sovietice din România după 1944, având ca obiectiv să se infiltreze și să "comunizeze" Siguranța, Jandarmeria și Serviciul Special de Informații. Deoarece s-a considerat că și-a dus la îndeplinire misiunea, la 6 martie 1945 a fost răsplătit, devenind ministru de interne în guvernul Groza. A fost membru al Partidului Comunist din 1929. Siguranța îl
Teohari Georgescu () [Corola-website/Science/304561_a_305890]
-
fie mobilizați prin organizarea unor batalioane de lucru în interiorul țării". O situație cu persoanele ce urmau să fie înrolate în aceste detașamente preciza că cei 10.528 etnici germani care au fost exceptați în ianuarie 1945 de către Inspectoratul General al Jandarmeriei deveneau acum ‘mobilizabili’ pentru muncă. După anul 1948 nu mai există date privind organizarea unor astfel de detașamente. În anii 1950 au urmat deportările în Bărăgan. La 1 mai 1997 ministrul român de externe Adrian Severin a exprimat în fața ministrului
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
universitare, Ministerul Învățământului, într-o comunicare oficială, îi respinge solicitarea, motivând că „se menține eliminarea din toate universitățile din țară pentru activitate antidemocrată”. A urmat destinul familiei sale în lupta împotriva comunismului, fiind arestat în repetate rânduri de Siguranța și Jandarmeria comunistă pe când era elev al „Liceului Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, colaborator apropiat al profesorului Virgil Șerbănescu, liderul Partidului Național Țărănesc pe județul Prahova, sau student (1945-1948). După eliminarea din facultate, urmărit de Securitate, devine fugar, pentru ca în 1949
Ticu Dumitrescu () [Corola-website/Science/304112_a_305441]
-
mai târziu ce semnificație aveau simbolurile incizate în fildeșul lor. În aceeași ambianță "internațională" de care vorbeam, am copilărit în brutăria lui Traicu, care nu era altceva decât o tainiță de comitagii (adică rezistenți macedoneni împotriva lui Abdul Hamid), spaima jandarmeriei otomane, a căror faimă fusese de-a răpi pe Miss Stone, o celebră ziaristă americană, răscumpărată cu dolari grei, dar care a păstrat cele mai duioase amintiri ale captivității ei, făcând din acești comitagii eroi moderni ai luptei pentru libertate
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
a camionului său și a strecurat-o afară din ghetou. Dosar 1549. Dr. Simion Hîj, avocat din Cernăuți, a ajutat mai multe familii evreiești. Când a început evacuarea ghetoului, Dr. Hîj a salvat aceste familii de la a fi încolonate de către jandarmeria româna, pentru a fi trimise spre deportare. Dosar 725. În 1942, în câteva călătorii la Cernăuți, Emilian Mărculescu a reușit să mituiască un ofițer de poliție român, care a scos cinci evrei din închisoare în mijlocul nopții, sub pretextul că trebuia
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
sub pretextul că trebuia să-i transfere nemților, spre a fi executați. Dosar 4779. Valeriu Moldovan era proprietarul unui atelier de dulgherie din Bistrița, Transilvania de Nord. El a salvat familia Fleischman în 1944. Dosar 5999. Ofițer de carieră în jandarmeria română, comandantul lagărelor Grosulovo și Vapniarka, Sabin Motora a luat măsuri de evacuare a prizonierilor evrei din Vapniarka la Grosulovo, mai aproape de granița română, contrar ordinului primit, de a-i transfera spre est, în marș forțat, pentru a muri pe
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
fost găsit împușcat în pădurea Strejnic. Cineastul a aflat o serie de informații de la Alina Rioșanu, fiica colonelului Alexandru Rioșanu, subsecretar de stat în Ministerul de Interne, și de la un fost căpitan de jandarmi. Colonelul Rioșanu a ordonat echipelor de jandarmerie mobilă să plece în căutarea automobilelor în care se afla profesorul Iorga și legionarii, iar respectivul căpitan de jandarmi făcuse parte dintr-o astfel de echipă ce oprea automobilele pe șoseaua Sinaia-Ploiești și identifica pasagerii. Alte informații au fost obținute
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
la Atena a fost format un guvern marionetă, condus la început de generalul Georgios Tsolakoglou, iar mai apoi de Konstantinos Logothetopoulos. Forțele pe care se putea baza acest guvern erau în principal cele ale poliției urbane și a celei rurale (jandarmeria), care aveau ca sarcină principală menținerea ordinei. Guvernul nu a reușit niciodată să-și extindă autoritatea asupra întregii țări, pe de-o parte pentru că nu s-a bucurat de încrederea forțelor de ocupație, iar pe de altă parte pentru că nu
Istoria militară a Greciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/312691_a_314020]
-
ferate spre Leobersdorf. În 1848 a urmat abolirea iobăgiei; au fost înființate districtele politice și comunele. În anii următori au fost aleși primii primari în toate cele cinci comune. În casa cu numărul 64 a luat ființă un post de jandarmerie (1875) care a funcționat până-n 1972. Din 1883 datează casa cu numărul 61 în care până-n 2009 a funcționat poșta ca și serviciul de banc-post. Într-o casă de rechizite din lemn situată lângă poștă s-a înființat serviciul de
Altenmarkt an der Triesting () [Corola-website/Science/312124_a_313453]
-
și București, a domnului Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1866). Reformele legendarului Cuza-Vodă și ale primului său ministru, Mihail Kogălniceanu (ale cărui origini sunt într-adevăr legate de Kogîlnicul Bugeacului) au determinat stabilirea capitalei române la București, organizarea armatei și a jandarmeriei, a învățămîntului primar gratuit și obligatoriu, a primelor Universități (Iași și București); de asemenea, a fost secularizată averea mănăstirilor (care ocupau un sfert din pământuri și erau controlate de clerul grec), s-a impus sistemul metric ("ocaua lui Cuza") și
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]
-
Superioară de Război (1947-1949) și Academia Militară a M.St.M. în U.R.S.S.(1950 - 1952), general maior - august 1954, general locotenent - decembrie 1961 În perioada 1954-1956, generalul Staicu a îndeplinit funcția de șef al Comandamentului Trupelor de Securitate (actuala Jandarmerie) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al Direcției Generale a Trupelor M.A.I. între 1956 - 1958. Între anii 1960-1969 a fost șef al Inspectoratului General al Miliției și adjunct al ministrului Afacerilor Interne. Șef de stat major și locțiitor al comandantului
Stelian Staicu () [Corola-website/Science/311574_a_312903]
-
îndeplinit funcția de secretar de stat, șeful Departamentului Ordine și Siguranță Publică din Ministerul Administrației și Internelor (2005-2009) și director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) (4 mai 1998 - 21 ianuarie 1999) și apoi pe cea de comandant al Jandarmeriei Române (1999-2001). s-a născut la data de 5 septembrie 1950, în satul Valea Iașului (județul Argeș). După absolvirea cursurilor Liceului “Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș, a urmat studii la Școala de ofițeri activi a Ministerului Afacerilor Interne, arma miliție (1972-1975
Anghel Andreescu () [Corola-website/Science/311633_a_312962]
-
ianuarie 1999 . În timpul Mineriadei din ianuarie 1999, deoarece generalul Stan Stângaciu nu reușise să elaboreze un plan de acțiune care să oprească la Costești înaintarea minerilor lui Miron Cozma, generalul Anghel Andreescu a fost numit în funcția de comandant al Jandarmeriei Române (1999-2001) pentru a gestiona acest moment de criză. Astfel, el a devenit cunoscut prin faptul că în calitate de șef al Jandarmeriei Române, a reușit sa blocheze marșul minerilor spre București, în celebra bătălie de la Stoenești . În perioada cât a condus
Anghel Andreescu () [Corola-website/Science/311633_a_312962]
-
oprească la Costești înaintarea minerilor lui Miron Cozma, generalul Anghel Andreescu a fost numit în funcția de comandant al Jandarmeriei Române (1999-2001) pentru a gestiona acest moment de criză. Astfel, el a devenit cunoscut prin faptul că în calitate de șef al Jandarmeriei Române, a reușit sa blocheze marșul minerilor spre București, în celebra bătălie de la Stoenești . În perioada cât a condus Jandarmeria Română, a fost înaintat la gradele de general de divizie (cu 2 stele) la 1 decembrie 1999 și general de
Anghel Andreescu () [Corola-website/Science/311633_a_312962]
-
Române (1999-2001) pentru a gestiona acest moment de criză. Astfel, el a devenit cunoscut prin faptul că în calitate de șef al Jandarmeriei Române, a reușit sa blocheze marșul minerilor spre București, în celebra bătălie de la Stoenești . În perioada cât a condus Jandarmeria Română, a fost înaintat la gradele de general de divizie (cu 2 stele) la 1 decembrie 1999 și general de corp de armată (cu 3 stele) la 25 octombrie 2000 . După venirea PSD-ului la putere, generalul Andreescu a fost
Anghel Andreescu () [Corola-website/Science/311633_a_312962]
-
este membru in cadrul Consiliului de Onoare al Ordinului Național “Steaua României”. Chestorul Anghel Andreescu este căsătorit și are doi copii.De asemenea, este si nasul de cununie al actualului Director al SPP, Lucian Pahonțu. În perioada cât a condus Jandarmeria Română, generalul Andreescu a semnat un număr de 16 „Protocoale de colaborare” cu Pierre Steinmetz, director general al Jandarmeriei Franceze, cu generalul de divizie Oskar Strohmeyer, comandantul central al Jandarmeriei Federale a Republicii Austria, și cu Sergio Siracuza, comandantul Carabinierilor
Anghel Andreescu () [Corola-website/Science/311633_a_312962]
-
doi copii.De asemenea, este si nasul de cununie al actualului Director al SPP, Lucian Pahonțu. În perioada cât a condus Jandarmeria Română, generalul Andreescu a semnat un număr de 16 „Protocoale de colaborare” cu Pierre Steinmetz, director general al Jandarmeriei Franceze, cu generalul de divizie Oskar Strohmeyer, comandantul central al Jandarmeriei Federale a Republicii Austria, și cu Sergio Siracuza, comandantul Carabinierilor din Italia. S-a remarcat ca specialist în strategie și tactică militară, fiind conducator de doctorat și autor a
Anghel Andreescu () [Corola-website/Science/311633_a_312962]
-
Director al SPP, Lucian Pahonțu. În perioada cât a condus Jandarmeria Română, generalul Andreescu a semnat un număr de 16 „Protocoale de colaborare” cu Pierre Steinmetz, director general al Jandarmeriei Franceze, cu generalul de divizie Oskar Strohmeyer, comandantul central al Jandarmeriei Federale a Republicii Austria, și cu Sergio Siracuza, comandantul Carabinierilor din Italia. S-a remarcat ca specialist în strategie și tactică militară, fiind conducator de doctorat și autor a 38 de cărți și a 271 articole, publicate în reviste de
Anghel Andreescu () [Corola-website/Science/311633_a_312962]
-
agramat, dar destul de curajos”. La 15 februarie 1933, liderii muncitorilor de la Atelierele CFR Grivița (între care și Doncea) declară grevă, extinsă repede și la alte centre muncitorești (ceferiste și petroliste) din țară. A doua zi, forțele de ordine (armata și jandarmeria) primesc ordin să deschidă focul împotriva muncitorilor baricadadați în fabrică. Acțiunea fost coordonată de subsecretarul de stat din ministerul de Interne Armand Călinescu (viitorul prim-ministru). Cu acest prilej, au murit împușcați zeci de muncitori. Constantin Doncea, în calitate de lider al
Constantin Doncea () [Corola-website/Science/311672_a_313001]
-
(n. 24 ianuarie 1947) este un general român, care a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române (1995-1996). s-a născut la data de 24 ianuarie 1947in sat. Baduleasa, com. Putineiu, jud. Teleorman. A urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri - Trupe de Securitate și apoi ale Academiei Militare din București (1973-1975). În perioada Revoluției din decembrie
Octavian Chițu () [Corola-website/Science/311763_a_313092]
-
al Comandamentului Trupelor de Jandarmi între anii 1990 și 1999. În această perioadă, a fost înaintat la gradul de general maior - cu o stea (martie 1992). În perioada 1995-1996, generalul de brigadă Octavian Chițu a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române. A fost apoi adjunct al Comandantului Jandarmeriei, fiind destituit după mineriada din ianuarie 1999. Este numit ulterior ca șef al Statului Major al Academiei de Poliție "Al. I. Cuza" din București. La data de 12 august 1999, generalul Chițu
Octavian Chițu () [Corola-website/Science/311763_a_313092]
-
și 1999. În această perioadă, a fost înaintat la gradul de general maior - cu o stea (martie 1992). În perioada 1995-1996, generalul de brigadă Octavian Chițu a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române. A fost apoi adjunct al Comandantului Jandarmeriei, fiind destituit după mineriada din ianuarie 1999. Este numit ulterior ca șef al Statului Major al Academiei de Poliție "Al. I. Cuza" din București. La data de 12 august 1999, generalul Chițu a fost pus la dispoziția Ministerului de Interne
Octavian Chițu () [Corola-website/Science/311763_a_313092]
-
200 bărbați și 400 de femei - cu toții deținuți politici - care au fost trimiși în lagărul de concentrare de la Buchenwald - ultimul convoi de acest fel din Franța. În condițiile în care luptătorii Forțelor Franceze Libere înaintau rapid spre Paris, metroul parizian, jandarmeria națională și poliția au intrat în grevă. În scurtă vreme au urmat poștașii pe 16 august și numeroase alte categorii de muncitori din Paris pe 18 august. Pe 18 august a izbucnit greva generală a tuturor parizienilor mobilizați de FFI
Eliberarea Parisului () [Corola-website/Science/311750_a_313079]