10,460 matches
-
napolitană. Dăm la rece, timp de 2-3 ore. NUGAT (1) 7 albușuri se bat spumă cu telul, apoi se pun 250 g zahăr pudră și vanilie și se freacă bine timp de o jumătate de oră. Se adaugă 250 g miere de albine aproape fierbinte, se așează pe marginea plitei și se amestecă bine, până când se taie cu lingurița și rămâne gol la mijloc; se pun apoi 450 g nucă prăjită sau alune și se amestecă bine. Compoziția se așează între
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se așează între 2 foi de napolitană cu o greutate deasupra și se dă la rece până a doua zi, când se taie porții. NUGAT (2) 500 g zahăr, 300 g nuci, vanilie, o lămâie, 3 ouă, 3 linguri de miere, 4 foi de napolitană Se pune la fiert în cratiță zahărul cu două pahare de apă și trei linguri de zeamă de lămâie. Amestecăm până se face un sirop tare, apoi batem albușurile spumă și le punem în sirop, după
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
în cratiță zahărul cu două pahare de apă și trei linguri de zeamă de lămâie. Amestecăm până se face un sirop tare, apoi batem albușurile spumă și le punem în sirop, după care amestecăm continuu. Se adaugă trei linguri de miere subțiată și frecăm totul pe Bain-Marie până se îngroașă. Când este gata, se pun deasupra nucile fin tăiate și se amestecă bine până se leagă, după care turnăm compoziția între patru foi lica, le împachetăm și le lăsăm până a
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
amestecă bine și se coace totul la foc iute timp de 15 minute, în tavă tapetată cu pergament. Se coc două foi, blaturi galbene. Separat facem o compoziție din 150 g cacao, 200 g lapte, 200 g margarină, 150 g miere de albine, 150 g zahăr și o lingură de bicarbonat. Se amestecă toate la un loc și se fierb timp de 5 minute, apoi se pune făină cât cuprinde, pentru ca să se facă două foi subțiri. Se face o cremă de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
lingură de cremă de ou. După aceea, lipim bănuții cu bezeaua la interior, umplem cu cremă și dăm buturugile prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI CU MIGDALE Amestecăm 2 căni de făină, 3 ouă bătute ca la omletă, o cană de miere, 2 căni cu migdale pisate și la urmă, coajă de lămâie rasă. Amestecați bine totul, puneți aluatul într-o formă rotundă și dați la cuptor. După ce s-a copt, tăiați blatul în două pentru a-l umple cu cremă de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pahar în formă de semilună, apoi se pun pe tavă una lângă alta ca să se usuce albușul. KRANTZ 4 linguri de zahăr ars se sting cu 5 linguri de apă clocotită. După ce s-a topit zahărul, se adaugă 200 g miere, 150 g nuci măcinate, 50 g cacao, 250 g unt sau margarină, 200 g zahăr și un plic de zahăr vanilat. Le fierbem până se leagă, apoi, călduță, o așezăm între foi. Se presează puțin. PRĂJITURA CREASTA COCOȘULUI Din 300
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
inclusiv ultima de sus, după care se presară nuca măcinată sau ciocolata rasă. PRĂJITURĂ CU CREMĂ DE CIOCOLATĂ Se frământă un aluat din care se fac două foi, din: 2 ouă, 3 linguri de smântână, 50 g unt, 100 g miere, 100 g zahăr, o linguriță de bicarbonat, coajă de lămâie, sare și făină cât cuprinde. Blatul 2: 5 ouă, 5 linguri de zahăr, 5 linguri de făină, sare și coajă de lămâie. Crema - se pun la fiert 500 ml lapte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
deasupra, se pune glazura de ciocolată, făcută din 200 g ciocolată topită cu 30 g ulei. PRĂJITURĂ DOBOȘ (2) 150 g zahăr frecat cu 2 ouă întregi, apoi cu 4 linguri de ulei, 4 linguri de lapte, 4 linguri de miere, sare, o lingură de bicarbonat stins și făină cât cuprinde. Se coc 4 foi pe dosul tăvii. Crema - 500 ml de lapte se pune la fiert cu 2 linguri de făină, o vanilie și o budincă de vanilie. Separat se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de unt. Se ung blaturile, iar deasupra se toarnă o glazură rece. Prăjitura se face într-o tavă pătrată. PRĂJITURĂ FOI DE NAPOLITANĂ 4 foi de napolitană, 3 foi cu nucă - 6 ouă, o cană de zahăr, 4 linguri de miere, o cană de nucă măcinată, ½ de cană de făină și o linguriță de bicarbonat stins Pentru a obține cele 3 foi, se bat albușurile spumă, se adaugă zahărul, gălbenușurile, mierea încălzită, nuca măcinată, făina și bicarbonatul stins. Crema: 3 albușuri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
nucă - 6 ouă, o cană de zahăr, 4 linguri de miere, o cană de nucă măcinată, ½ de cană de făină și o linguriță de bicarbonat stins Pentru a obține cele 3 foi, se bat albușurile spumă, se adaugă zahărul, gălbenușurile, mierea încălzită, nuca măcinată, făina și bicarbonatul stins. Crema: 3 albușuri, 300 g zahăr și 150 ml de apă. Se fierbe apa cu zahărul timp de 10 minute (sirop), după care se pune peste albușurile bătute spumă separat și se continuă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de vanilie, apoi se fierb pe baie de aburi, până se îngroașă. Rece, se încorporează în 250 g unt frecat spumă. PRĂJITURĂ SPANIOLĂ Foaia - ½ de pahar de lapte, 50 g margarină, 2 ouă, 300 g zahăr pudră, 2 linguri de miere de albine, 1 praf de copt, 1 pachețel de zahăr vanilat și 300 g făină. Glazura - 250 g zahăr, 12 linguri de lapte, 4 linguri de cacao, esență de rom și 300 g margarină sau unt. PRĂJITURĂ TOBIȚE Coaja de la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
din unt frecat cu zahăr și cacao, iar la urmă, deasupra se pune ciocolată topită. Se pune o foaie de pandișpan cu puțină cacao, cremă din nucă opărită cu unt frecat spumă, vanilie, coajă de lămâie, apoi o foaie din miere foarte subțire peste care se pune cremă din unt frecat cu gălbenuș, după care, la urmă, peste cremă, se pune o glazură din nucă de cocos. Se pune o foaie din albuș bătut spumă cu zahăr, după care se adaugă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu zahăr și cacao, peste care se pune o foaie galbenă din ruladă cu cacao. Deasupra se adaugă cremă din unt frecat spumă cu bezea. Peste bezea, se face o glazură model din ciocolată topită. Se pune o foaie din miere cu nucă, apoi cremă făcută din cranț ( zahăr topit caramel răcit pe marmură, pisat și apoi amestecat cu unt frecat spumă și cu nucă măcinată ). Apoi se pune o foaie din miere și nucă, după care urmează o cremă albă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
din ciocolată topită. Se pune o foaie din miere cu nucă, apoi cremă făcută din cranț ( zahăr topit caramel răcit pe marmură, pisat și apoi amestecat cu unt frecat spumă și cu nucă măcinată ). Apoi se pune o foaie din miere și nucă, după care urmează o cremă albă din unt, iar o foaie din miere și nucă. Deasupra se pune bezea și se stropește cu ciocolată topită. RONDELE 2 linguri de smântână, 250 g unt sau grăsime, 1 ou întreg
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cranț ( zahăr topit caramel răcit pe marmură, pisat și apoi amestecat cu unt frecat spumă și cu nucă măcinată ). Apoi se pune o foaie din miere și nucă, după care urmează o cremă albă din unt, iar o foaie din miere și nucă. Deasupra se pune bezea și se stropește cu ciocolată topită. RONDELE 2 linguri de smântână, 250 g unt sau grăsime, 1 ou întreg și un gălbenuș, ½ de pachet de margarină, un pachet de praf de copt sau puțină
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ml de lapte, 400 g zahăr, 2 linguri de cacao și 100 g nucă prăjită și măcinată. Compoziția se fierbe timp de 5 minute, apoi imediat se umplu foile. CREMA PENTRU FOI DE NAPOLITANA (2) 250 g zahăr, 250 g miere, 250 g nucă, 250 g unt sau margarină și 2 linguri de cacao; se arde zahărul și se amestecă cu celelalte ingrediente. La final, compoziția se pune caldă pe fiecare foaie, după care se lasă la presat. CREMĂ PENTRU FOI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
puțin până se face un amestec gros, după care, la sfârșit, se dă la rece. CREMA PENTRU TORT CARAMEL Se caramelizează 1 pahar de zahăr și se stinge cu ¾ de pahar de apă. Se fierbe până se face ca o miere. Cât este caldă bine, se picură puțin câte puțin, ca la maioneză, într-un castron în care avem frecate spumă 300 g unt cu un gălbenuș și 3 linguri de zahăr pudră. Când crema este gata, punem într-un colț
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pentru prima dată o „clasificare” a diferitelor forme de diabet, folosind denumiri și caracterizări ciudate, inspirate, după cum spune el, de „spiritul lui Sydenham”. Folosind metoda botanică, el definește: „diabetul englez” (în care mirosul, culoarea și gustul urinei sunt ca ale mierii), „diabetul isteric”, „diabetul artificial” (produs la câine prin ligaturarea vaselor splinei), „diabetul cauzat de vin”, „diabetul artritic” și „diabetul febril”. Prima categorie („diabetul englez”) se referă la descrierea gustului dulce al urinei de către Thomas Willis în 1673. Această informație a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
ca o tulburare biochimică în organism a demarat greu. În 1674, Thomas Willis (1621-1675), medic și anatomist din Oxford (Anglia), în lucrarea sa „Pharmaceutice Rationalis”, redescoperă gustul dulce al urinei pacienților diabetici (urina este „extraordinar de dulce, ca zahărul sau mierea”, „quasi melle aut saccharo inbuta”). Această caracteristică fusese menționată în școlile antice chineze și indiene, apoi în mod expres descrisă de Avicena (980-1037). Thomas Willis este important în primul rând pentru că el atrage atenția asupra faptului că, deși în vechime
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
48). În 1797 (două decenii mai târziu), John Rollo, chirurg din Edinburgh (născut în 1809), pe baza a două cazuri (la care adaugă altele în anii următori) folosește pentru prima dată adjectivul „mellitus” (care în limbile latină și greacă înseamnă „miere”). Astfel „diabetul” lui Aretaeus devine „diabetes mellitus”. El constată, de asemenea, influența diferitelor diete asupra „zahărului” din urină și propune ca tratament dietele bazate pe carne. Mintea sa iscoditoare (Rollo cunoștea bine lucrările lui Dobson la care se referea) și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
pe inventarul fix, pe sursele de venituri și pe veniturile propriuzise, realizate. Alte dări directe erau cele care priveau bunurile materiale ale populației și erau fixate, de obicei, la 1/10 din veniturile realizate: pe ovine, porcine, albine, grâne, vin, miere, ceară, fân etc., numite și dări de cotitate, cunoscute prin termeni generici: desetină (deseatină), decimă sau dijmă. Zeciuiala, luată de stăpânul unui hotar de la oamenii care munceau indiferent unde se afla așezat hotarul, rezultă și din hrisoavele: „1667 - Iulie 30
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
martie 1466 prin care Ștefan cel Mare prevedea scutiri de vamă pentru multe mărfuri celor din slobozia Negoiești, care aparțineau de Episcopia de Roman, pentru vite mari și mici, piei de animale domestice și sălbatice, brânzeturi, sare, pește, postav, ceară, miere, fier etc. De la întemeierea Domniei și până încoace sătenii moldoveni erau oameni slobozi. Obștea locuitorilor slobozi se bucura de o libertate absolută, spune R. Rosetti: ei puteau să rămână în satul de baștină sau să se mute în altul oricând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iarnă de la care țiindu-l un an în temniță și bătându-l la tălpi i-au luat 250 pungi de bani. Pre Ion Isar Visternicul și pre Andrei Șipoteanul Vornicul de poartă, dezbrăcându-i cu pielea goală și ungându-i cu miere, vara, i-au legat la stâlp, de-i mânca muștele și albinele". Trebuie să spunem însă că nu numai oamenii ci și instituțiile, chiar și cele spirituale, au fost martirizate în acele vremuri, în acest sens cazul mânăstirii Slatina, la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cea mare și cea mică". Erau și crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe târguri și s-au adăugat (veniturile) la venitul Domniei". Comerțul cu ceară și miere fiind unul dintre cele mai întinse, cârciumarii care probabil la început vindeau și miere și ceară, plăteau camănă pe ceară, spune Ghibănescu, rămânând mai apoi ca să vânză și vin - crâșmele erau un drept regalian al proprietarului - aceleași crâșme plătind camănă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe târguri și s-au adăugat (veniturile) la venitul Domniei". Comerțul cu ceară și miere fiind unul dintre cele mai întinse, cârciumarii care probabil la început vindeau și miere și ceară, plăteau camănă pe ceară, spune Ghibănescu, rămânând mai apoi ca să vânză și vin - crâșmele erau un drept regalian al proprietarului - aceleași crâșme plătind camănă și pe vin, camănă care se plătea și sub Alexandru cel Bun. Cămănăritul se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]