8,529 matches
-
temperatură empirică θ, iar dacă stările inițiale se schimbă, atunci cele două corpuri au temperaturi empirice diferite. Unitatea de măsură în Sistemul Internațional (SI) este kelvinul (K). Temperatura 0 K este cea numită zero absolut și este punctul în care moleculele și atomii au cea mai mică energie termică. De obicei se folosesc două scări de temperatură, scara Celsius, cu precădere în țările europene și scara Fahrenheit, în Statele Unite. Acestea se definesc cu ajutorul scării Kelvin care constituie scara fundamentală a temperaturilor
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
ionizări pot fi utilizate pentru detectarea traiectoriei lor. Pe acest principiu funcționează contoarele Geiger, camerele cu ceață, camerele cu bule și camerele cu scântei. Camerele multifilare proporționale și camerele cu derivă detectează avalanșele de electroni declanșate de trecerea particulelor. Unele molecule sunt excitate în ciocnirea cu particulele incidente, iar prin revenirea la starea inițială ele emit lumină. Pe acest principiu funționează detectorii cu scintilație. Detectoarele Cerenkov înregistrează radiația emisă de particule încărcate care traversează un mediu dielectric cu o viteză superioară
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
glicoproteice, formate doua glicoproteine:gp 120 si gp41. Gp120 are rolul de legare de receptorii CD4 a celulei țintă. Învelișul virusului se formează din membrana celulei gazdă și are deci o parte din proteinele membranare ale celulei gazdă, de exemplu molecule HLA I și II și proteine de adeziune (legare). Copia ARN-ului viral se află în interiorul a două capside alături de enzimele reverstranscriptază, intergrază și protează, necesare pentru multiplicarea virală. Genomul virusului HI este mai complex decât cel a altor retrovirusuri
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
de solvenți. Încălzit în absența aerului, la presiune normală, sublimează la 633 °C, iar sub presiune de 76 atm, se topește la 817 °C. Vaporii de arsen au o culoare galbenă, miros de usturoi, sunt foarte toxici și alcătuiti din molecule tetratomice As, cu structură tetraedrică, ca și P. Peste 1325 °C, As disociază în As, iar peste 1700 °C în atomi. Arsenul galben se obține prin condensarea bruscă, în aer lichid, a vaporilor; este solubil în sulfură de carbon (CS
Arsen () [Corola-website/Science/299389_a_300718]
-
extrem de scăzută, preparată printr-o procedură numită potențare, care se presupune că ar imprima diluției mai multă putere terapeutică. Pentru acest „proces” nu există o explicație satisfăcătoare, fiind doar o rămășiță pseudoștiințifică din epoca alchimiei, când noțiunile de germeni sau molecule nu erau cunoscute sau înțelese. Descoperirile ulterioare teoriei lui Hahnemann, cum ar fi dimensiunea atomilor (Loschmidt, 1865) sau sinteza ureei (Friedrich Wöhler, 1828) au adus lămuriri mai clare. O soluție atât de diluată cum e o doză homeopatică nu mai
Homeopatie () [Corola-website/Science/299390_a_300719]
-
sau înțelese. Descoperirile ulterioare teoriei lui Hahnemann, cum ar fi dimensiunea atomilor (Loschmidt, 1865) sau sinteza ureei (Friedrich Wöhler, 1828) au adus lămuriri mai clare. O soluție atât de diluată cum e o doză homeopatică nu mai conține nici măcar o moleculă din substanța inițială dincolo de diluția 11 centesimală, deci nu mai poate avea efecte terapeutice. Proponenții homeopatiei au emis ipoteza existenței unei „memorii” a apei, ipoteză susținută inițial de rezultatele unui studiu publicat în jurnalul "Nature", dar care nu a putut
Homeopatie () [Corola-website/Science/299390_a_300719]
-
zero. Cu toate acestea, există o interacțiune reziduala între aceștia (însă aceasta este departe de a fi comparabilă cu forțele van der Waals, care pot fi considerate că interacțiuni electromagnetice între atomii neutri din punct de vedere electric și/sau molecule). La o distanță de aproximativ 2,5 fm, forța de atracție a interacțiunii puternice reziduale este comparabil de puternică cu repulsia electrostatica dintre protoni. La o distanță mai mare, forța puternică reziduala descrește exponențial, în timp ce forță electrostatica scade proporțional cu
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
sarcina cea mai mică, cunoscută, sau sarcina elementară cu e (e>0), s-a stabilit experimental că sarcina electronului este -e, iar sarcina elementară pozitivă este cea a protonului din nucleu (e). Așadar, în orice particulă constituentă a substanțelor, atomi, molecule, există sarcini pozitive și sarcini negative. Dacă particula este neutră, atunci n+ = n-. Deci, în procesul de electrizare, dacă vor fi smulși un număr de electroni, corpul respectiv va rămâne încărcat pozitiv, iar corpul care îi va prelua se va
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
corpuri izolatoare. Și materialele izolatoare există în toate stările de agregare: gaze inerte, cum sunt He, Ne, Ar (sarcinile sunt legate la nivelul atomului), gaze moleculare și lichide moleculare, cum sunt hidrogenul, oxigenul, respectiv apa, cu sarcini legate la nivelul moleculei sau solide formate din ioni, cum este clorura de sodiu. În condiții normale, în substanțe, sarcinile pozitive și negative, egale ca mărime, sunt distribuite uniform. Introducerea unei distribuții neuniforme de sarcini pozitive și negative în corpuri (prin frecare) sau între
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
mai mare. În cazul vârfurilor, prezența sarcinilor electrice în porțiunile ascuțite creează o densitate de sarcină superficială, mai mare decât în porțiunile netede, deci și un câmp electric mai intens. Datorită acestor câmpuri electrice puternice, pot fi smulși electroni din moleculele aerului înconjurător și prin vârfuri se produce o scurgere de electricitate; pe un vârf „vin” sau „pleacă” electroni, după cum vârful este încărcat pozitiv sau negativ. Pe acest principiu poate fi construită o morișcă dintr-un braț metalic cu două capete
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
Pe acest principiu poate fi construită o morișcă dintr-un braț metalic cu două capete ascuțite, ce se poate roti în jurul unui suport izolator. Să încărcăm lama metalică cu electricitate pozitivă. Din cauza câmpului electric puternic la capete, electronii smulși din moleculele aerului se îndreaptă spre morișcă, o lovesc și se depun pe ea. Prin lovire, se transferă acesteia impulsul câștigat pe spațiul de accelerare parcurs de la apariția lor și până la depunere, astfel încât morișca începe să se rotească. O aplicație practică foarte
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
numit și "ocean de apă-amoniac". La o adâncime de 7000 km în manta, există posibilitatea ca metanul să se descompună în cristale de diamant care se precipită înspre nucleu. Mantaua poate consta dintr-un strat de apă ionică, în care moleculele de apă se descompun într-o supă de ioni de hidrogen și oxigen, iar mai adânc de apa superionică, în care oxigenul cristalizează, dar ionii de hidrogen plutesc liber în cadrul rețelei de oxigen. Nucleul planetei este compus din fier, nichel
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
favorea unei poziții pe care o numește " naturalism biologic." Punctul său de vedere caracterizează conștiința drept un fenomen emergent al organismului care are doar proprietăți fizice (analog modului în care presiunea unui gaz e o proprietate emergentă a milioanelor de molecule care se ciocnesc). Intenționalitatea stă în inima teoriei lui Searle' a Camerei chinezești argument împotriva intelligenței artificiale care spune că din moment ce mințile posedă intenționalitate, dar computerele nu, computerele nu pot fi minți . Searle a generalizat mai apoi această descriere a
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
concentrație a 3 Na+ contra 2 K+ cu consum energetic oferit de ATP. Ea poate fi inhibată de glicozizii digitalici favorizând acumularea de Ca2+ în celula miocardică a cărei forță de contracție crește. Receptorii membranari sunt proteine care reacționează cu molecule de semnalizare transmițând informații celulelor. Cei mai cunoscuți receptori sunt cei adrenergici (α și β) activați de catecolamine (noradrenalină, adrenalină) și cei colinergici (muscarinici și nicotinici) activați de acetilcolină. Semnalele transmise celulelor inițiază eliberarea în interiorul acestora a unui al 2
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
membranare se inseră și plutesc în stratul dublu lipidic de care sunt legate prin legături covalente. Suprafața externă a membranei este învelită de mucopolizaharide ce formează glicocalixul cu proprietăți electrice negative. Stratul lipidic este reprezentat de fosfolipide, glicolipide și colesterol, moleculele putânduși schimba locul doar cu moleculele învecinate lateral, nu și în sus și în jos. Moleculele lipidice sunt amfipatice având o regiune polară hidrofilică spre partea ce se învecinează cu interiorul și exteriorul celulei și o regiune hidrofobică orientată spre
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
stratul dublu lipidic de care sunt legate prin legături covalente. Suprafața externă a membranei este învelită de mucopolizaharide ce formează glicocalixul cu proprietăți electrice negative. Stratul lipidic este reprezentat de fosfolipide, glicolipide și colesterol, moleculele putânduși schimba locul doar cu moleculele învecinate lateral, nu și în sus și în jos. Moleculele lipidice sunt amfipatice având o regiune polară hidrofilică spre partea ce se învecinează cu interiorul și exteriorul celulei și o regiune hidrofobică orientată spre interiorul membranei. Stratul lipidic este foarte
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
Suprafața externă a membranei este învelită de mucopolizaharide ce formează glicocalixul cu proprietăți electrice negative. Stratul lipidic este reprezentat de fosfolipide, glicolipide și colesterol, moleculele putânduși schimba locul doar cu moleculele învecinate lateral, nu și în sus și în jos. Moleculele lipidice sunt amfipatice având o regiune polară hidrofilică spre partea ce se învecinează cu interiorul și exteriorul celulei și o regiune hidrofobică orientată spre interiorul membranei. Stratul lipidic este foarte stabil și dacă este întrerupt are tendința rapidă de a
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
membranari prezenți mai ales la nivelul joncțiunilor strânse dintre celule sunt mai mari și se suprapun permițând comunicarea directă dintre acestea. Proteinele ce alcătuiesc acești pori se numesc conexine. 1.1.1.1.2.Proteinele transportoare leagă ionii sau alte molecule și își modifică configurația pentru a le transporta prin membrană. Mișcarea are loc pasiv în sensul gradientului electrochimic (cum este cazul difuziunii facilitate a glucozei) sau activ (ca o pompă) împotriva gradientului și cu consum energetic realizat prin hidroliza ATP
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și își modifică configurația pentru a le transporta prin membrană. Mișcarea are loc pasiv în sensul gradientului electrochimic (cum este cazul difuziunii facilitate a glucozei) sau activ (ca o pompă) împotriva gradientului și cu consum energetic realizat prin hidroliza ATP. Moleculele transportorului au în acest caz rolul unei enzime care catalizează hidroliza ATP, așa cum este cazul ATPazei activată de Na+ și K+ cunoscută și ca pompa de sodiu-potasiu sau mai simplu pompa de sodiu. Pompa de sodiu este formată din 2
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
ales în anumite celule (eritrocite, endoteliul vascular, celulele alveolare pulmonare, tubii colectori renali). Mișcarea apei este guvernată de forțele osmotice. 1.1.1.1.3.Receptorii membranari sunt tot de natură proteică și reacționează cu diferiți liganzi cu rol de molecule de semnalizare modificându-și conformația și transmițând astfel informații celulelor. Se cunosc și receptori situați în interiorul celulelor care reacționează cu anumite substanțe cum sunt cei pentru hormonii steroizi sau tiroidieni. Unele molecule cu rol semnalizator pot trece cu ușurință prin
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și reacționează cu diferiți liganzi cu rol de molecule de semnalizare modificându-și conformația și transmițând astfel informații celulelor. Se cunosc și receptori situați în interiorul celulelor care reacționează cu anumite substanțe cum sunt cei pentru hormonii steroizi sau tiroidieni. Unele molecule cu rol semnalizator pot trece cu ușurință prin membrană acționând apoi asupra unor enzime specifice așa cum este NO care prin guanilat ciclază induce formarea de cGMP. Liganzii sau moleculele de semnalizare care se leagă specific de un anumit receptor favorizându
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
anumite substanțe cum sunt cei pentru hormonii steroizi sau tiroidieni. Unele molecule cu rol semnalizator pot trece cu ușurință prin membrană acționând apoi asupra unor enzime specifice așa cum este NO care prin guanilat ciclază induce formarea de cGMP. Liganzii sau moleculele de semnalizare care se leagă specific de un anumit receptor favorizându-I activitatea se numesc agoniști. Ei pot fi produși în organism sau în afara lui, aceștia din urmă mimând mai mult sau mai puțin efectele primilor. Există și liganzi care
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și nicotinici) având ca mediator acetilcolina. Efectele activării lor sunt multiple asupra inimii și vaselor, ca și asupra proceselor metabolice. Numărul receptorilor la nivelul unei celule nu este constant el putând scădea în anumite condiții, cum ar fi excesul de molecule ale mesagerului (down regulation) sau putând crește (up regulation) când mesagerul este în cantități mici. Aceste fenomene pot explica de ex. toleranța față de unele substanțe cum ar fi morfina sau scăderea sensibilității la insulină în diabetul zaharat. Substanțele care joacă
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
membranei celulare. Prin structura ei membrana celulară constituie o barieră în calea trecerii libere a diferitelor substanțe spre sau dinspre celulă. Stratul lipidic este ușor permeabil pentru apă, permeabilitatea pentru alte substanțe depinzând de mărimea, solubilitatea și încărcarea lor electrică. Moleculele mici polare neîncărcate, hidrofilice (CO2, uree) pot de asemenea difuza rapid prin stratul lipidic, în timp ce moleculele mari polare neîncărcate (glucoza) trec mult mai lent. Particulele încărcate electric au o difuziune foarte lentă, membrana fiind practic impermeabilă pentru anionii organici sau
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
substanțe spre sau dinspre celulă. Stratul lipidic este ușor permeabil pentru apă, permeabilitatea pentru alte substanțe depinzând de mărimea, solubilitatea și încărcarea lor electrică. Moleculele mici polare neîncărcate, hidrofilice (CO2, uree) pot de asemenea difuza rapid prin stratul lipidic, în timp ce moleculele mari polare neîncărcate (glucoza) trec mult mai lent. Particulele încărcate electric au o difuziune foarte lentă, membrana fiind practic impermeabilă pentru anionii organici sau proteine. Membrana celulară se comportă deci ca o membrană semipermeabilă care lasă să treacă substanțele dintr-
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]