7,539 matches
-
ceea ce cursanții au de aflat. Metode de feedback și de evaluaretc "Metode de feedback și de evaluare" Metodele de evaluare pe parcurs (respectiv de feedback) sunt folosite pentru a determina modul în care decurge activitatea (verificarea procesului), a identifica eventualele neînțelegeri, confuzii, dificultăți ale cursanților și a putea face astfel unele ajustări, corecții, clarificări, reveniri, reorganizări în timp util. Sunt folosite la sfârșitul activității pentru a determina calitatea sa și gradul de satisfacție a participanților, impactul cursului asupra studenților. Cursanții vor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pachetul respectiv și la ce să se aștepte parcurgându-l; - sistem de informare de-a lungul cursului (cum se ține legătura cu cursanții, cine este responsabil, prin ce mijloace se distribuie informațiile și se comunică,costuri etc.). Pentru a evita neînțelegeri ulterioare, este bine să se publice un document asupra politicii privind calitatea serviciilor instituției, cu descrierea clară a serviciilor oferite de instituție și a standardelor acestora, document prin raportare la care să se facă și evaluarea cursului: - sistem/proceduri de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este nevoie de un echilibru între nou și vechi, între schimbare și stabilitate. Însă, în situații de criză, organizația este obligată să învețe pentru a supraviețui, dar, în aceste condiții, pot interveni deficiențe la nivelul învățării (insuficienta prelucrare a datelor, neînțelegerea acestora, „omiterea” de informații valoroase etc.). c) Atribute tehnologice Sistemele informaționale influențează învățarea organizațională în mod direct, prin aplatizarea structurii companiei și asigurarea unei mai bune diseminări a informațiilor la toți angajații, și indirect, prin acțiunea asupra factorilor contextuali (structură
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
piața muncii, consilierea carierei presupune abilitarea clienților: - de a înțelege necesitatea învățării și a formării continue; - de a se adapta unei mobilități ocupaționale crescute; - de a avea spirit întreprinzător și inițiativă personală; - de a comunica eficient cu alții, preîntâmpinând eventuale neînțelegeri și conflicte; - de a învăța să-și planifice diversele evenimente ale vieții, trăind sentimente de satisfacție; - de a face față unor solicitări variate, inclusiv de a depăși situațiile dificile, de criză. Confortul familial și personal al adulțilortc "Confortul familial și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulții au probleme în acest domeniu, fapt care necesită sprijinul și îndrumarea realizate de specialiști (consilieri). Astfel de probleme ar putea fi cele referitoare la: - relațiile cu membrii familiei, inclusiv cu copiii; - rezolvarea unor conflicte ce pot apărea în familie; - neînțelegeri cu soția/soțul, eventual divorțul; - probleme strict personale, inclusiv de ordin sentimental etc. Astfel de probleme și altele asemănătoare pot constitui un obiect al activității deconsiliere psihopedagogică a adulților. De rezolvarea satisfăcătoare a acestor probleme depind eficiența activității adultului, confortul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
construirea unui climat favorabil stimulării acesteia (nivelul educațional, cultural, financiaretc.); - lipsa de interes față de orice activitate educațională, dar și motivația scăzută, obstacole în calea învățării destul de greu de depășit, care pot avea la bază cauze multiple (experiențele negative din școală, neînțelegerea relației dintre formare, calificare și progres în carieră, diversele situații de discriminare etc.); - conceptul de sine ca și cursant al persoanei, încrederea și stima de sine scăzute putând determina o anumită timiditate, reținere sau rezervă în manifestarea la „clasă”, un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ceea ce cursanții au de aflat. Metode de feedback și de evaluaretc "Metode de feedback și de evaluare" Metodele de evaluare pe parcurs (respectiv de feedback) sunt folosite pentru a determina modul în care decurge activitatea (verificarea procesului), a identifica eventualele neînțelegeri, confuzii, dificultăți ale cursanților și a putea face astfel unele ajustări, corecții, clarificări, reveniri, reorganizări în timp util. Sunt folosite la sfârșitul activității pentru a determina calitatea sa și gradul de satisfacție a participanților, impactul cursului asupra studenților. Cursanții vor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pachetul respectiv și la ce să se aștepte parcurgându-l; - sistem de informare de-a lungul cursului (cum se ține legătura cu cursanții, cine este responsabil, prin ce mijloace se distribuie informațiile și se comunică,costuri etc.). Pentru a evita neînțelegeri ulterioare, este bine să se publice un document asupra politicii privind calitatea serviciilor instituției, cu descrierea clară a serviciilor oferite de instituție și a standardelor acestora, document prin raportare la care să se facă și evaluarea cursului: - sistem/proceduri de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este nevoie de un echilibru între nou și vechi, între schimbare și stabilitate. Însă, în situații de criză, organizația este obligată să învețe pentru a supraviețui, dar, în aceste condiții, pot interveni deficiențe la nivelul învățării (insuficienta prelucrare a datelor, neînțelegerea acestora, „omiterea” de informații valoroase etc.). c) Atribute tehnologice Sistemele informaționale influențează învățarea organizațională în mod direct, prin aplatizarea structurii companiei și asigurarea unei mai bune diseminări a informațiilor la toți angajații, și indirect, prin acțiunea asupra factorilor contextuali (structură
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
piața muncii, consilierea carierei presupune abilitarea clienților: - de a înțelege necesitatea învățării și a formării continue; - de a se adapta unei mobilități ocupaționale crescute; - de a avea spirit întreprinzător și inițiativă personală; - de a comunica eficient cu alții, preîntâmpinând eventuale neînțelegeri și conflicte; - de a învăța să-și planifice diversele evenimente ale vieții, trăind sentimente de satisfacție; - de a face față unor solicitări variate, inclusiv de a depăși situațiile dificile, de criză. Confortul familial și personal al adulțilortc "Confortul familial și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulții au probleme în acest domeniu, fapt care necesită sprijinul și îndrumarea realizate de specialiști (consilieri). Astfel de probleme ar putea fi cele referitoare la: - relațiile cu membrii familiei, inclusiv cu copiii; - rezolvarea unor conflicte ce pot apărea în familie; - neînțelegeri cu soția/soțul, eventual divorțul; - probleme strict personale, inclusiv de ordin sentimental etc. Astfel de probleme și altele asemănătoare pot constitui un obiect al activității deconsiliere psihopedagogică a adulților. De rezolvarea satisfăcătoare a acestor probleme depind eficiența activității adultului, confortul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Printre ele: Noaptea Bufonilor, Steaua fără nume, Nocturnele lu' Leonida, Livada de vișini, Astă seară se joacă fără piesă, Pescărușul, Nopțile regilor, Trei surori, D-ale carnavalului, Woyzeck, O noapte furtunoasă, Barbarii, Năpasta, Meșterul Manole, Unchiul Vanea (în țară) și Neînțelegerea, Dragoste și îndrăgostiți (după Shakespeare), Richard II, Woyzeck, D-ale carnavalului, Unchiul Vanea, Richard III, O noapte furtunoasă (în străinătate SUA, Germania, Suedia, Islanda, Rusia). Ca regizor de film, a semnat peliculele Înghițitorul de săbii, Năpasta, Punct... și de la capăt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în vecinătăți dezavantajate economic. Unii factori de risc, cum ar fi numărul copiilor sau lipsa locului de muncă, par mediați în influențele lor de alți factori cum ar fi: frecvența conflictelor și atitudinea, stilul adoptat în perioada conflictelor și a neînțelegerilor. încercând să identifice exhaustiv caracteristicile particulare ale relațiilor de cuplu în care apar manifestările violente, în perioada premaritală și după căsătorie, Gelles (1979) găsește următorii factori de risc: a) durata timpului petrecut împreună; b) varietatea activităților și a intereselor comune
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
construirea vulnerabilității persoanei se leagă strâns de expunerea la factorii de risc. Unele studii arată că expunerea copiilor, până la vârsta de 2 ani, la patru factori de risc sau mai mulți (cum ar fi: sărăcia în familie, stresul la naștere, neînțelegeri între părinți, părinți cu probleme de sănătate mentală sau alcoolism etc.) conduce la dezvoltarea unor probleme de comportament și învățare, evidente în jurul vârstei de 10 ani, precum și la probleme de sănătate mentală și delincvență, la vârsta de 18 ani (Trudel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părinții? Au avut altercații fizice? I ai auzit/văzut în astfel de momente de luptă? Cum erai pedepsit sau disciplinat? Ai fost lovit? Cât de des? Cât de grav? Ai trăit experiența unui incest, molestare sau atingeri nepotrivite? Ai avut neînțelegeri serioase cu frații? Ai acum dificultăți în curs de desfășurare cu frații? Au fost căsătoriți părinții tăi? Au divorțat? Au fost recăsătoriți? Au existat alți parteneri ai părinților care au venit în casă? Cât de mulți îngrijitori ai avut pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru romii din Româniatc "Rolul instituțiilor internaționale În reformarea politicilor publice pentru romii din România" Marcel Dediutc "Marcel Dediu" Rezumat În societatea românească, despre romi se vorbește mai degrabă Într-un mod negativ, ca despre indivizi care creează probleme, temeri, neînțelegeri. Totuși, În ultimii ani, instituțiile guvernamentale au elaborat politici publice adresate romilor, Însă datorită presiunilor, procedurilor și standardelor impuse din afara țării. Punctul de plecare al studiului este că adoptarea unor politici publice pentru romii din România se datorează În primul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Însă că ei nu doresc să se integreze În cadrul societății (de exemplu, li s-au oferit locuri de muncă, dar nu vor să muncească). Imaginarul colectiv românesc Îi portretizează pe romi ca fiind ceva din cadrul societății care creează temeri, repulsii, neînțelegeri. Mentalul colectiv românesc refuză, astfel, să-i considere pe romi ca pe niște cetățeni activi ai societății actuale, folosindu-se, de cele mai multe ori, de cuvinte Înjositoare (nespălat, urât, criminal, bandit, hoț, jegos etc.), creându-se acele mecanisme de stigmatizare ce
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
un ascuțit spirit critic, sunt evidențiate efectele negative ale primelor coduri à droit constant, care s-au dovedit, foarte curând, a reprezenta nu numai un "stahanovism legislativ", nemaiîntâlnit nicăieri în lume astfel cum se exprimă plastic autorul -, ci și o neînțelegere a rolului timpului, în drept. În ceea ce privește ultimul defect, sunt criticate surprinzătoarea latitudine de a include sau exclude texte necodificate și admiterea alinierii temporale a unor dispoziții provenind din perioade diferite, cea ce reprezintă un semn de regres, în drept. 4
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
omului? Noțiunea însăși drepturi ale omului sugerează cantonarea în domeniul strict al dreptului. Ea este însă asociată cu o concepție referitoare la drepturile omului, iar această concepție poate fi juridică (desigur), filosofică, sociologică, etică, după cum poate fi politică sau economică. Neînțelegerile, uneori voite, apar datorită faptului că nu se face distincție între nivelul conceptual și cel normativ, acesta din urmă fiind, în mod evident, juridic. Din complexitatea abordărilor se trage concluzia că și drepturile omului au o natură complexă (ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
externe. În privința raportului, situația nu depinde de el. Va informa însă biroul Adunării și va difuza documentul prezentat de România. Deputatul C. Grayson, care participă la activitatea subcomisiei pentru arhitectură și patrimoniul artistic, consideră că raportul conține o sumă de neînțelegeri și confuzii, care necesită clarificări. Se constată o reală campanie care vizează patrimoniul cultural al României, în contextul politicilor urbane și rurale. Acestea își vor găsi prezența și într-o expoziție pe care I.C.O.M.O.S. o va
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
exclude ca unele bunuri să aparțină concomitent și altor persoane care să aibă o cotă-parte abstractă din dreptul de proprietate"9. 3. Bunurile dobândite în perioada separației în fapt a soților Există momente în timpul căsătoriei în care, datorită unor grave neînțelegeri intervenite între soți, aceștia se separă în fapt, întrerupând conviețuirea dintre ei. În literatura de specialitate, ca și în practica judecătorească, s-a ridicat problema dacă bunurile dobândite de soți în perioada separației în fapt alcătuiesc sau nu obiectul comunității
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lemn. Violență fizic] ce dep]șea acest prag era considerat] rușinoas] și însp]imânt]toare. Recidiviștilor le era aplicat tratamentul „inducerii în eroare”; o conspirație în care victima este împiedicat] s] afle ceva din ceea ce se petrece. Cererile, sugestiile, glumele, neînțelegerile și izbucnirile ulterioare de frustrare erau întâmpinați cu o reacție de uimire confuz]. Scopul era de a-i induce r]uf]c]torului un asmenea dezgust fâț] de trib și de obtuzitatea membrilor acestuia, încât s] plece s]-si caute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
global își exprim] nevoia, de intensitate variat], de a relaționa moștenirea islamic] cu problemele de identificare național] și cultural]. În momentul în care acest fenomen s-a asociat cu reacții și conflicte naționale și internaționale, el a cauzat confuzii și neînțelegeri cu privire la rolul islamismului. De aceea, este foarte important a se efectua o incursiune istoric] în modul în care s-a format întregul spectru al valorilor islamice și al premiselor lor morale și etice, pentru a putea aprecia diversitatea moștenirii islamice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
împiedice mai puțin r]ul) decât este capabil. Acest aspect al consecințialismului a fost îndelung criticat pe motiv c] nu acord] suficient] libertate de acțiune individului. Deontologii au considerat c] aceast] rigiditate a doctrinei consecințialiste deriv] din înțelegerea greșit] sau neînțelegerea caracterului permisiv și a celui obligatoriu al lucrurilor. Acțiunea direct] și formularea limitat] a constrângerilor deontologice sunt strâns legate între ele. Deși unii filosofi și teoreticieni au pus la îndoial] argumentele care stau la baza distincției dintre intenție și simplă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] alegerea noastr] este determinat] de dorința de a preveni un r]u mai mare sau de a face mai mult bine prin această. Consecințialiștii, care sunt de p]rere c] asemenea acțiuni pot fi uneori justificate, dovedesc astfel o neînțelegere corespunz]toare a ceea ce este r]u sau greșit. Ins] nici una dintre aceste abord]ri (apelul la intuiția moral], cu sau f]r] referire la înv]ț]turile teoreticienilor renumiți; apelul la principiul fundamental care reprezint] sursă tuturor interdicțiilor deontologice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]