7,800 matches
-
aer și avem nevoie de aer.” „Și eu am nevoie de aer.” Și un ziarist oltean, mai obraznic, dacă a văzut că ăsta nu ține cont de nimic și tot repetă... zice: „Domnu’ colonel, eu sunt nebun.”. „Și eu sunt nebun”... „Vă cred!” L-a prins pe picior greșit cu asta... (râde - n.n.) Zice: „Te prind eu, futu-ți Dumnezeii mă-tii de bandit.” Și pac cu cravașa peste mutră... Da’ nu l-a băgat la izolare. A fost o figură
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fapt, eu am văzut că te-ai Înhăitat cu elemente legionare, degradate, Învățători și preoți din mediul sătesc”. Era exact ce-a apărut În rechizitoriul meu... Asta mi-a spus acolo, pe podul lui... Și zic: „Băi, tu glumești! Ești nebun, ce dracului... Păi la cine te gândești? La domnul Barbu? Păi ăsta e un Învățător eminent. La cine te gândești?”. Pe nașu’, popa, l-au băgat la legionari, l-au ținut câțiva ani Închiși În arest administrativ, dar nu i-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ambasada din Paris și-a depus acolo toată averea, ca să vină În țară. Și ăia i-au păpat toată averea! Și-a venit golan aicea. Când a văzut ce iad comunist e aicea, s-a revoltat și a plecat de nebun, ca frontierist. Mai avea și niște valută și-a fost condamnat și pentru tentativă de trecere de frontieră, și pentru deținere de valută, și a primit patru ani. Eu de la el am Învățat germană, că știam și eu ceva germană
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Înjurat... Dar acum ne-a venit poftă și de fumat... Aveam țigări, da’ cum să facem? Dom’le, bat iar În ușă. Ăștia, mai vechii, care mai fuseseră În pușcărie, ziceau: „Domnu’ Veleanu, nu te apuca cu ăsta, că-i nebun! Te bate de te omoară”... „Ce să fac?” Io nu mor de două ori În viață. Mor o dată. Ăsta a fost deviza mea. Or’ acum, or’ mai târziu, tot trebuie să mor o dată... Și-am bătut, domne. Vine iar Ștefan
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de la dig, pentru că acolo am muncit cel mai mult... Dimineața, acolo fugeam prima dată. Și un militar din ăsta În termen, când m-am dus la w.c., cu pistolu’ către mine, strigă: „Stai că trag!”. Zâc: „Ce-ai, mă? Ești nebun!?”. Chiar așa i-a zâs... „Stai că trag! Culcat!” M-am culcat. A tras cu racheta, domne, și-au venit un pluton de militari, c-un maior, cu căpitani... M-au legat cu mâinile la spate și m-au dus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
iulie, și prin noiembrie am primit o hârtie de la procuratura generală, secția militară, În care spune: „La memoriul dumneavoastră..., vă facem cunoscut că s-a aprobat revizuirea dosarului În favoare”. La care ăștia toți mi-au dat telefon: „Mă, ești nebun! Mă, ce-ai, nu te potolești? Mă, ce-o să ne facă mai rău?”. A trecut și asta, și În ianuarie ’69 am primit citație de la Tribunalu’ Militar al Regiunii a 2-a Militare București să ne prezentăm la rejudecarea procesului
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu înscenări de spaimă. Unul din servitori se îmbrăca într-un cearșaf alb și sosea în odaie sunând dintr-o tigaie purtată sub cearșaf, agitând un băț aprins și spunând cu glas răgușit vorbe amenințătoare. Aceasta, când copiii făcuse[ră] „nebunii“. Apariția înfricoșătoare se numea „Joimărița“. Sistem de educațiune absurd, la îndemâna oamenilor inculți, care contribuia să înmoaie curajul copilului, să-l facă fricos și laș și să-l dezarmeze în viață. Mai era și descântecul: când un copil avea durere de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se găsește aci mai mult decît o dată. Cum, pe de altă parte, anumite influențe din Dostoievski, începînd cu viziunea sa tenebroasă, se întîlnesc la Céline. De pildă, singura ființă demnă de respect în această cloacă generală compusă din vicioși, ocnași, nebuni e Molly, o prostituată. Superficială, prefața lui Cezar Ivănescu a fost, pe drept, „înjurată”. Mă întreb, totuși, dacă aceia ce au criticat-o nu intenționau să lovească mai sus? *Alain despre Jean Schlumberger (text reprodus de acesta din urmă în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
adăugat la spusele mele faptul că și unii din medicii Spitalului Nr. 9 au făcut experiențe similare: muzica modernă le-a reactivat cîtorva dintre pacienți crizele. „Dar - a subliniat el - noi compunem pentru oameni (cît de cît) sănătoși, nu pentru nebuni sau pentru plante!” *Oricît ne-am strădui, nu ne putem transpune în starea celuilalt. Durerea sau frămîntarea mea, cel de alături n-o simte. Receptează niște informații care, cel mult, îl pot îngîndura ori indispune. Poverile noastre rămîn în noi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Îl ajută cu prezența la cenaclu, iar al doilea evidențiindu-i „inițiativele editoriale”. În timp ce-i ascultam, am fost frapat de contrazicerile față de opiniile exprimate în particular. A. mi-a spus de zeci de ori pînă acum că-l consideră un „nebun” care „ne îmbolnăvește de inimă”, iar Sp. că se „lovește de el cu scîrbă” etc. Văzînd că (unul mai mult ca altul) cei doi colegi sînt binevoitori, F. a plusat, afirmînd că omologul său de la revistă e „o personalitate puternică
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
martie), Lucica m-a anunțat că a murit mătușa Valeria, soția lui moș Vasile, și mi-a spus lucruri pe care nu le știam. În urmă cu două săptămîni, mătușa a paralizat. Medicul comunal a trimis-o la Burdujeni, „la nebuni”, adică la spitalul de boli nervoase, iar cei de acolo au expediat-o la Rădăuți. Despre dînsa, mama zicea că se cruță; și chiar așa făcea, căci mergea rareori la prășit sau la secerat, pe cîmp, în arșiță. În schimb
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
face o figură aparte. Are nerv, are fler, o anume agilitate a condeiului. Totul e să reziste, căci, am observat, cînd e contrazis ceva mai tare, se dă repede după preopinent. *Sergiu îmi deconspiră (abia acum cînd e certat cu „Nebunul”) aranjamentele „consiliului restrîns” la care au participat G., Sp., Cs. și el. Primul dintre aceștia le-a fluturat (momeală tentantă) ideea („intră în atribuțiile mele”, i-a asigurat) de a transforma astfel schema de funcționare a redacției, încît Sp. să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la mînă), ce constați? Articolele sale sînt ale unui Pristanda (numără ici, numără colea; repetă), gîndite în alb și negru, nu o dată agresiv, și formulate în cea mai țeapănă limbă propagandistică. Cultura sa seamănă cu a lui Iordache din Acești nebuni fățarnici de Teodor Mazilu: „Am fost și am rămas un autodidact”. La fel și gesturile prin care se impune: „Ia să ne aprindem noi o țigară și să ne indignăm de mediocritatea care ne sufocă”. Autentic e doar în vulgaritate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
abia 689 acuma, cred, că are o formă decentă. V-am mai scris, tema este de strictă actualitate, dar Îmbrăcată În cămașa tragicului, atât de drag mie, și, pentru a pune spectatorul contemporan În cunoștință, am inventat un nou personaj, Nebunul, care are dreptul să vorbească tot ce crede și să fie actual sau decând Îi lumea. V-am mai amintit că vreau să includ și niște miniaturi de palidă dar adâncă realitate și ele mi-au dat și titlul: „Convorbiri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trăiește cât de cât normal. Care gândește normal. La noi nimic nu mai poate fi înserat în limitele normalului. Suntem ca pe o scenă de provincie în care se joacă o piesă proastă, cu actori amatori și în regia unui nebun. Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs. [ ] Oricât ați fi de aproape spiritual de noi sunteți prea departe totuși pentru ca să mai puteți măsura proporțiile dezastrului. (Un patriot, [iunie] 1984, difuzată la 1 iulie 1984) Cui îi sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
factorii care stau la baza politicii sale. Aveam de gând să devin membru activ al partidului. Cu regret trebuie să afirm că o serie de factori m-au descurajat. [ ] Sigur că dvs. veți crede că aceste constatări provin de la un nebun sau de la un om de rea credință. Nu, domnule președinte, am trecut prin mai multe filiere prin viață, de la opincă până la posturi destul de importante, cunosc sufletul poporului, al fiecărui individ cu care stau de vorbă, cunosc părerile fiecărei pături sociale
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și el? Niciunul dintre acești doi oameni, cu mari răspunderi pe hârtie, nu are nicio tresărire când sprijină ca niște mecanisme lipsite de gândire și simțire actele izvorâte dintr un dezechilibru evident? Cetățenii numesc noua arteră care însângerează orașul Bulevardul Nebunilor, înțelegând prin asta pe Ceaușescu și pe soția sa. Ei vor ca defilarea de la 23 august, din acest an, să aibă loc pe acest bulevard. Nu va fi posibil. Trebuie ca cetățenii Bucureștiului să refuze, în caz că utopia va deveni realitate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
scriitor român contemporan Furia Dictatorului împotriva lui Paul Goma este justificată! Încercarea de a-l suprima este gestul firesc și cunoscut al oricărui Dictator de a-și elimina opozanții. Campania dusă în ultimul timp de revista Luceafărul și în Săptămâna (nebunilor și nebuniilor) împotriva lui Paul Goma este și ea justificată! Cei care semnează, A. Silvestru și E. Barbu, fac parte din garda intelectuală a Dictatorului! Trebuie să execute ordine. Întocmai și la timp. (Aceasta nu-i absolvă de vină, ci
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
trăiește cât de cât normal. Care gândește normal. La noi nimic nu mai poate fi inserat în limitele normalului. Suntem ca pe o scenă de provincie în care se joacă o piesă proastă, cu actori amatori și în regia unui nebun. Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs. înainte, românii se ascundeau de năvălirile barbare în munți, dar acum? Unde? E ușor de spus răsculați vă, când ești pus în lanțuri de galeră. Dinastia Ceaușescu prosperă în timp ce stresul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
au înnebunit iremediabil de prea mult bine. Acești aliați obiectivi ai regimului nu cunosc teroarea declanșată de Nicolae Ceaușescu prin înscenări, pseudoprocese și condamnări la ani grei de pușcărie. Nu știu nimic despre internările în clinici psihiatrice sub amenințarea unor nebuni veritabili, furioși și periculoși, despre închisorile din fiecare județ, pe care Gheorghe Chivulescu, ministrul Justiției, refuză să le patroneze, măcar formal, lăsând teroarei polițienești pe toți deținuții, prin așa-zișii șefi de camere, șefi de echipe, brigadieri, agenți de cameră
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
e pe o linie moartă la Comisia Centrală de Revizie un soi de cimitir al elefanților , dar în Comitetul Politic Executiv, ce e drept doar ca supleant. Din afara familiei domnitoare a intrat Tudor Postelnicu Schimbarea, domnilor, nu e doar bucuria nebunilor, ci și ușurarea noroadelor. Identificați, rețineți și aduceți dama de pică! , suna o rezoluție, strict autentică, care l-a făcut celebru pe șeful serviciului turci din Direcția de contraspionaj, rezoluție pusă pe un raport de filaj al unui diplomat turc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a apărut un geambaș cu o pendulă.” Trezirea autoarei vine o dată cu regăsirea a ceea ce Îi era familiar: suspiciunea și vigilența. „Ne putem Întreba de ce a pus prozatorul acolo citatul acela din Shakespeare? «Te du și povestește mai târziu că un nebun ți-a spus să fugi.» Ne putem Întreba: să fugim de cine? De viață?” Bâlbâiala limbii de lemn În fața „absurdului” ne-partinic, a imaginației imprudente incriminează, firește, abaterea de la normele scrisului oficial, de la „marile Înfăptuiri” și de la marile visuri „angajate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
crezului stalinist, fuseseră Încarcerați În două insule ale represiunii titoiste. Ignorați de Kremlin, dar și de anglo-americani, care nu vroiau să irite iugoslavii ostili blocului sovietic, militanții aveau să se reîntoarcă, până la urmă, după decenii, În Italia. Priviți ca niște nebuni și fanatici, respinși de Însuși partidul comunist italian, devenit Între timp antistalinist și stânjenit de acest episod Încă viu al istoriei sale. În primul caz, avem un obsedat al trecutului pe care Încearcă să-l reînvie Într-un alt spațiu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
exprimată plastic de unul din cei ce au străbătut acest infern, Aurel Vișovan. O, Doamne, unde ești? Și astfel ajunge la concluzia că Dumnezeu nu vrea sau nu poate să ne ajute. Scrisoare în gând PITEȘTI Opriți-vă din hohote, nebuni!!! în râsul vostru negru Fierb clocote de sânge Din rânjetul satanicei furtuni. Pe cine-ați răstignit din nou, nebuni? Ce cântec sfânt în scrâșnet greu se frânge... O!... Dans în ritm macabru Apocaliptic ropot De prohodiri ciudate Cer negru Negru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
macabru Apocaliptic ropot De prohodiri ciudate Cer negru Negru de clocot Ce-ntunecat se zbate Și Bate... Bate... Bate... Morți vii Stafii și câte-un înger mat Ce-a înghețat Plecat în veșnicii. Morți vii Stafii în urlete surpate de nebuni. O, Doamne, unde ești?! De ce n-aprinzi minuni Minuni cerești? O, Doamne unde ești? Din nepătruns Nici-un răspuns Pitești, Pitești Pitești. Explicația acestor fapte nu putea să fie decât una pe plan metafizic; păcătuise de neiertat neamul românesc: o mică
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]