7,472 matches
-
tipice. Ziarele germane și austriece (în timpul Războiului burilor), ziarele franceze (în timpul crizei Fashoda) și chiar și presa populară engleză erau frapant de lipsite de rezervă și de rațiune (cu care britanicii se mîndresc pe drept cuvînt). Diferențele dintre presa din Occident și cea din Europa de răsărit țineau deci mai curînd de rang decît de gen64. Aceste diferențe vor deveni și mai pronunțate; ziarele Occidentului vor face un salt calitativ după 1910, cu excepția practicilor jurnalistice dezgustătoare ale naziștilor și fasciștilor. Ziarele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rezervă și de rațiune (cu care britanicii se mîndresc pe drept cuvînt). Diferențele dintre presa din Occident și cea din Europa de răsărit țineau deci mai curînd de rang decît de gen64. Aceste diferențe vor deveni și mai pronunțate; ziarele Occidentului vor face un salt calitativ după 1910, cu excepția practicilor jurnalistice dezgustătoare ale naziștilor și fasciștilor. Ziarele de scandal nu respectă standardele presei legale, dar nu există nimic în zilele noastre care să semene cu jurnalistica europeană de la sfîrșitul veacului. "Neamul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
des Mittelalters (Berlin, 1909) Iorga, în calitatea sa de medievist consacrat, punea în discuție dilema latinului răsăritean (nominal de credință ortodoxă și cu rădăcini grecești). Lucrarea este obiectivă, complexă și plină de informații asupra controversei medievale dintre Răsăritul bizantin și Occidentul latin, cu multe comentarii instructive asupra aspectelor contemporane ale problemei. Carol XII, Petru cel Mare și țările noastre (București, 1910) discută consecințele nefaste ale ajungerii lui Petru cel mare la fluviul Nistru în urmărirea lui Carol XII și ale invadării
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
comenta: "Regimul sovietic seamănă cu cel al diavolului de Nicolae I și cu cel al bunicii lui, Ecaterina II". În primăvara lui 1940, Iorga l-a atacat pe Petru cel Mare. El fusese cel care îi adusese pe ruși în Occident și clădise Petrogradul, imitînd metodele apusenilor. Intrarea Rusiei în Europa a ajuns să fie un blestem pentru Occident și (după părerea lui Iorga) pentru propriul lui popor, întrucît nu se baza pe o evoluție organică, "pentru că, înainte de aceasta, Rusia aparținea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
II". În primăvara lui 1940, Iorga l-a atacat pe Petru cel Mare. El fusese cel care îi adusese pe ruși în Occident și clădise Petrogradul, imitînd metodele apusenilor. Intrarea Rusiei în Europa a ajuns să fie un blestem pentru Occident și (după părerea lui Iorga) pentru propriul lui popor, întrucît nu se baza pe o evoluție organică, "pentru că, înainte de aceasta, Rusia aparținea Bizanțului Răsăritean și altor părți". Iar atunci cînd Sovietele au pus cu forța mîna pe Basarabia, Ioaga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dreptul respingătoare"83. Nu cu mult timp în urmă, un ziarist francez a făcut următoarea afirmație: "Rasismul este ura față de alții; antisemitismul este ura față de alții imperceptibil diferiți"84. S-ar putea ca evreii să fie doar imperceptibil diferiți în Occident. În România însă, evreul era foarte diferit de majoritatea celorlalți. Iar prin 1919, România avea circa 800.000 de locuitori evrei. Numărul lor crescuse de aproape patru ori față de 1918. Felul în care erau tratați evreii de către români nu avea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în cadrul acestor realități sordide. Dar chiar dacă realitatea românească ar fi respectat cele mai bune exemple ale tradiției creștine, sioniștii nu puteau accepta renunțarea la istoria, tradiția și realizările evreilor și la marile servicii făcute de ei omenirii în general și Occidentului creștin. Sioniștii n-ar accepta niciodată așa ceva, chiar și în schimbul celor mai bune tradiții creștine occidentale pentru că tot trecutul evreilor ar fi aruncat la gunoi. Doar atunci ar urma o "acceptare" suplă și protectoare pentru care evreii ar urma să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-și orienteze politica spre Balcani și spre prelungirea acestora, Orientul Mijlociu. Iorga conchidea că "România trebuie să facă tot posibilul ca să devină influentă în Orientul Apropiat, și grație forței noastre (care depinde de noi) vom pune influența aceasta în slujba Occidentului, de care structura noastră fizică (latinitatea) și sufletul nostru sînt indestructibil legate"158. În privința problemelor practice, ținînd cont de preferințele și de antipatiile lui Iorga, el a încercat să susțină "Sistemul de la Versailles", care era un "Sistem de alianță francez
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
București și din toată România. Nici măcar afecțiunea sa față de sămănătorism nu-l putea opri. Oricine a trăit în partea aceasta a lumii îl poate înțelege. Pentru cel care locuiește permanent acolo, mizeria nu constituie un factor deranjant; dar, întorcîndu-se din Occident, lipsa standardelor sanitare normale devenea iritantă. Iorga menționa că mareșalul Lyautey, căruia îi plăcea România, i-a spus că românii sînt "murdari"188. Iorga a continuat să editeze "Neamul românesc pentru popor ". Primul lucru care frapează este limba folosită în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tristă slăbire a credinței lui Iorga în posibilitatea democrației de tip occidental de a rezolva problemele României. Deși își va păstra pînă la urmă respectul față de democrație, Iorga a început să înțeleagă că democrația de tip occidental putea acționa în Occident, dar nu putea răspunde problemelor României, fapt ilustrat de Originea și sensul democrației (Vălenii de Munte, 1927) și de Evoluția ideii de libertate (București, 1928). Viața personală a lui Iorga din iulie 1919 pînă în februarie 1920 a înregistrat trei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de ajutor. Situația era proastă pentru guvernul Iorga în Franța și în Occident. O mare parte a presei franceze îi era ostilă; capitalul străin era furios din cauza moratoriului, temîndu-se pentru investițiile lor. Dar cea mai îndîrjită opoziție față de guvern în Occident venea din partea cercurilor democrate, exacerbate de felul în care dirijase Argetoianu alegerile. Argetoianu a făcut vizite în Franța în calitate de ministru de finanțe, fiind întîmpinat la Paris cu ezitări, dubii, rezerve și neîncredere. "Am fost sub dominație turcească și germană, iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost văzut împreună cu Regina Maria la Belgrad și în alte locuri, amîndoi fiind întîmpinați cu răceală și comportîndu-se scandalos. Iorga urmărea inflexibil politica externă a României în perioada interbelică, cerînd respectarea tratatelor încheiate și menținerea statu-quo-ului. Dar simpatiile platonice ale Occidentului se îndreptau spre Maniu și spre democrație. Odată ajuns prim-ministru, editorialele lui Iorga au ajuns să fie sinonime cu politica României. Cu Franța! Alături de Franța!73, editorializa el. Demonstra oare acest lucru simpatiile lui puternice față de Franța? Sau principiul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
niciodată. Toate acestea se adăugau unui efect demoralizator care a spulberat pînă și acea slabă credință în democrație care mai rămăsese. Comunismul sovietic nu a fost niciodată atît de popular ca în anii '30. Aceasta ar putea fi adevărat pentru Occident, care era mult mai departe de stalinism decît România și Polonia. Este greu de crezut că pînă și un Lenin al românilor ar fi putut contracara antipatia atît de larg răspîndită în România față de comunism. Geniul Anei Pauker cu siguranță
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
instituțiilor occidentale decît terapia de șoc a liberalilor. Legiunea a devenit răzbunătoarea adaptării pripite din ultimii șaizeci sau șaptezeci de ani, iar concluzia a fost o respingere categorică și aproape evanghelică a tot ceea ce reprezenta modul de viață industrial al Occidentului. Nae Ionescu și Nichifor Crainic respingeau raționalismul și pozitivismul, și nici nu se punea problema adaptării valorilor occidentale. Pentru "Noul naționalism", cultura occidentală și "ființa românească", mulată pe ortodoxie, erau incompatibile. Acest absolut constituia însăși esența lui Codreanu. Ca și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din Basarabia", iar scuzele au fost acceptate. Așa cum explica Iorga, "a trebuit să spună acest lucru ca să spele obrazul țării"100. La 30 ianuarie 1933, zgomotoasa paradă cu torțe pe sub Poarta Brandenburg anunța Machtergreifung-ul lui Hitler. Începuse marea dramă a Occidentului creștin, iar omul care apăruse din neant va duce Europa la tragedie. Iorga nu avea nici un fel de iluzii. Primul său editorial (după venirea lui Hitler la putere), Marșul nazismului, vorbea despre naivitatea agresivă a lui Hitler. Pentru Iorga, Hitler
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
combinație de Cesar Borgia și Condotieri cu mentalitatea lui Machiavelli. Iorga îi atribuia lui Mussolini calitățile lui Iulius Caesar, dar istoria a demonstrat că lucrurile stăteau altfel 123. Mussolini putea găsi sprijin pentru ambițiile sale numai alături de Hitler, nu în Occident. Iorga a început să-și dea seama de acest fapt, lucru care poate fi observat chiar și în corespondența sa. Axa a fost întemeiată în toamna lui 1934, dar în perioada aceasta Iorga a dat din nou dovadă de naivitate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
El constituia un blestem pentru personalitatea lui Iorga și pentru conceptul lui în privința felului în care trebuie să fie scrisă istoria. Cu toate acestea, Dománovszky nu a ezitat să citeze definiția romantică a lui Michelet privind istoria ungurilor: "Ungaria, apărătoarea Occidentului de Semiluna victorioasă". Dománovszky continua însă să-l critice pe Iorga, spunînd: "Greșeala evidentă a lui Iorga constă în sistemul aplicat de el. Aceasta a fost cauza interpretării sale evident falsă a izvoarelor istorice, a ascunderii unor fapte importante sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a "concilierii". Vremurile acestea nefericite vor servi drept ultima picătură a ultimilor ani ai vieții lui Iorga, în timpul cărora nazismul va merge din triumf în triumf, călcînd lumea în picioare. Dar el își va păstra credința în victoria finală a Occidentului și în înfrîngerea nazismului 1. Va pieri luptînd. Tragedia a constat în faptul că și-a dat sfîrșitul în momentul în care puterea nazistă atinsese apogeul. Anul 1937 a fost cel în care Pactul de la Versailles începea să se clatine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Europa, noul val era însoțit de o modă a uniformelor, cu o gamă extrem de variată de cămăși negre, brune, galbene etc. În România, culorile erau verdele și albastrul 2. Toate acestea duceau la confuzie și disperare în rîndul intelectualilor din Occident, dar în Europa central-răsăriteană dezorientarea era și mai mare. Iată o notă autobiografică a dramaturgului român Eugen Ionescu, intitulată Rinocerii: "Rinocerul este omul ideilor venite din afară... În România, îl întîlnisem pentru prima oară atunci cînd intelectualitatea devenea treptat nazistă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a luat o atitudine decisă împotriva partidelor politice și ca atare și împotriva democrației din România, din cauza realizărilor acesteia. Iorga nu considera instituțiile democrate din România ca fiind produsul unui proces organic. El continua să admire instituțiile democrate din Occident (produse ale unui proces "organic"), care erau mai compatibile cu valorile decît nazismul sau fascismul italian. Datorită temperamentului său, Iorga era întotdeauna autoritar, dar nu renunța niciodată la individualismul său. Nu voia nici să-i oblige pe alții să renunțe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o importantă forță de motivație aflată în strînsă legătură cu șomajul intelectual și cu dorința fierbinte de a duce un trai onorabil. În ceea ce privește mesianismul, el respingea ideea că ortodoxismul trebuie transformat în politică de stat, așa cum era folosit catolicismul în Occident, deoarece în ortodoxism nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmații inutile s-au orientat spre Legiune Nichifor Crainic și Nae Ionescu. Iorga îi îndemna pe latini să rămînă raționali. Codreanu (după părerea lui Iorga) nu era român, ci un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au predat ca să-și "ispășească" crima. În închisoare, ei au devenit o altă legendă legionară, "Decemvirii", "cei zece"15. Între timp, Războiul Civil din Spania, repetiția generală a celui de al Doilea Război Mondial, continua. Se părea că toată lumea din Occident trebuia să ia o anumită poziție. Din România au plecat ca voluntari liderii legionari I. Moța și V. Martin. Cîteva luni mai tîrziu, în ianuarie 1937, au căzut amîndoi în împrejurimile Madridului. În ciuda ostilității sale față de Legiune, Iorga a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui 1938. Un alt motiv al chinurilor sale era importanța tot mai mică a națiunilor mici și a României. La urma urmei, era un om bătrîn, din alt secol 80. În toamna anului 1938, Carol a făcut o călătorie în Occident, mai întîi în Franța și Marea Britanie. Apoi, la întoarcerea în țară, a avut o lungă discuție cu Hitler. Legiunea continua să comită acte nebunești, asasinîndu-i pe profesorul F. Ștefănescu-Goangă, rectorul Universității din Cluj (rudă cu Călinescu) și pe colonelul G.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ce s-ar putea aștepta omenirea" după o victorie a totalitarismului. "O "Nouă Ordine" a lanțurilor?" "Vor fi ei în stare (...) să mențină omenirea în stare de sclavie?" O asemenea izbîndă părea tot mai probabilă o dată cu trecerea timpului. Pe măsură ce tragedia Occidentului creștin se intensifica, Iorga a scris un editorial intitulat Rugăciune. Îngrozit de distrugerea civilizației europene, el întreba: Cine ar putea oare accepta înrobirea propriei lui națiuni și pe cea a omenirii?"1 "Luptătorul" Iorga refuza să accepte ideea capitulării! În timp ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru credința ta. Autorul cărții de față i-a întrebat pe doamna Liliana și pe alți membri ai familiei dacă Iorga s-a gîndit să plece peste hotare și să fondeze o reprezentanță sau un guvern românesc în exil în Occident. În fond, el reprezenta o alternativă mai serioasă decît cei care încercau să mențină deschise contactele cu prietenii occidentali ai României (Tilea, Davila și alții). Răspunsul primit a fost scurt: "Nici măcar nu s-a pus vreodată problema!" Mai mulți prieteni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]