8,290 matches
-
sa, în Valea Plângerii. Aici nu mai are posibilitatea de a alege, ca atunci când a plecat din lumea tatălui său ca să-și împlinească destinul. Făt-Frumos a ales în momentul în care a hotărât să se nască "întru Tinerețe fără bătrânețe...". Patimile lui se nasc din menirea lui: "sunt nevoit să cutreier lumea până voi găsi făgăduința pentru care m-am născut"805, cu alte cuvinte, darul care i-a fost promis și care nu poate fi dat decât de Ființa însăși
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
greu de trecut cu vederea 436. Legătura dintre motivul dualist al legendelor cosmogonice vechi românești și metafizica cosmogonică a lui Blaga o face și Ion Mihail Popescu, unul dintre cei mai importanți exegeți ai filosofiei sale. Într-un articol despre patima metafizică a lui Blaga, el susține că motivul bogomilic al dualității a primit o turnură specială în spațiul românesc, în acord cu matricea stilistică de aici, lucru recunoscut de Blaga însuși: nu mai e vorba aici de lupta dintre cele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
2003. Popescu, Ioan-Ioviț; Belea, Andrei, "Conceptul de dualitate undă-corpuscul", în Angela Botez (coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei Române, București, 1992. Popescu, Ion Mihail, O perspectivă românească asupra teoriei culturii și valorilor, Editura Eminescu, București, 1980. Popescu, Ion Mihail, "Patima întru metafizică", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Priest, Graham; Routley, Richard, "Aplicații ale logicii paraconsistente", în vol. Ex falso quodlibet. Studii de logică paraconsistentă, București, Editura Tehnică, 2004. Priest, Graham; Routley, Richard
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
românesc", publicat în Analele științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, seria Filosofie, Tom XL XLII, 1994-1996, în care am încercat să urmăresc prezența structurii mitului cosmogonic evocat în Diferențialele divine a lui Lucian Blaga. 437 Ion Mihail Popescu, "Patima întru metafizică", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 249. 438 Apud Ibidem, p. 250. 439 Teodor Dima, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în op. cit., p. 80. 440 Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Trecere a luminii prin mediul transparent al strălucirii, prin vălul nevăzut de care "se frânge vânt și val". Desăvârșire a creației, act împlinit în opera de artă; dar "privind la raza ei nu știi/ Genunea ce-o născu grozavă/ Și patima ce-i limpezi/ Seninul izvorât din lavă" (Cupa)5. Începutul e nevăzutul, adâncul tulburător din care limpezimea devine posibilă, seninul se eliberează, iese din ascundere. Ne întrebăm: nu e acesta oare imposibilul neobișnuitului, acel cu-neputință să fie așa cum apare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
măsuri ale universalului. De mirare e numai zbuciumul "în inima-mi tristă", cufundarea în tristețe "și-n spaimă de sufletul meu". Dar tristețea aparține sufletului captiv în materia lumii, acolo unde el nu poate fi măsură, ci e măsurat de "patima tristei viețe", cade sub măsura propriilor limite 44. Or, condiția sa ontologică definitorie este să existe nu în măsura în care e degradare a esenței, "nu în măsura în care e cutremurat de vântul sălbatec al lucrurilor lumii, ci în măsura în care el e armonie, formă cristalină a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
destramă corporeitatea poetică, o destituie până la firavul trup poetal al unor imagini abia - deja - posibile, așa cum se prefigurează ele în poemul Început de Gheorghe Istrate 44: "din lucruri pe furiș curg lacrimi/ din Noapte se preling planeți/ peste ființă peste patimi/ n-ai timp să vrei să mai regreți". Curgerea, prelingerea sunt actele acestei lente prefaceri, discursul lucrurilor spre ființarea liminară, spre pragul adânc în care ființă nu este, noapte în care sensul se eclipsează, nici timp, voință, patimi ori regret
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ființă peste patimi/ n-ai timp să vrei să mai regreți". Curgerea, prelingerea sunt actele acestei lente prefaceri, discursul lucrurilor spre ființarea liminară, spre pragul adânc în care ființă nu este, noapte în care sensul se eclipsează, nici timp, voință, patimi ori regret. Lucrurile dispar sub nivelul conștiinței care nu mai ia act de ele, laolaltă cu orice experiență care ar da seama de pulsul lor în existență. Ceea ce pare să fie dispersia ultimă în neantul în care originea nu mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Eu"" (Inscripție pe nisip, vol. Veghe, în op. cit., p. 135). 65 CLXXXVI (32) (1955); Iubirile noastre (1953), vol. Clepsidra, în op. cit., pp. 284, 227. Inima nestinsă "arde-n colțul unde te adoram" (CCIII, 49, 1955), "Sonetul meu e cuget și patimă,-mpietrite./ Cu inima ciocnește-l, că scapără, s-aprinde" (CLXXIX, 25, 1955), în op. cit., pp. 301, 277. 66 Explicând "ideea fondului ca suport al fundamentului", Mikel Dufrenne are dreptate când spune că "trebuie să săpăm mai mult, ca sub fundament
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1973, p. 85). 32 Teorie, în Leonid Dimov, Texte, ed. cit., p. 175. 33 Mikel Dufrenne, Fenomenologia experienței estetice, Editura Meridiane, București, 1976, vol. II, p. 93. 34 Ibidem, vol. II, p. 96. 35 Vol. Etica (1971), în Mircea Ciobanu, Patimile, Editura Cartea Românească, București, 1979, p. 106. 36 "Intră sub legile frigului, ceața-l cuprinde,/ capătă umbră și nume când trece tărâmul" (Invocație, vol. Cele ce sunt, 1974, în Mircea Ciobanu, op. cit., p. 141). 37 La fel cum lunecarea în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1974, în Mircea Ciobanu, op. cit., p. 141). 37 La fel cum lunecarea în "țara răsturnată", în reversul ființei, înseamnă redevenire "ce-am fost când apa, soarele și lutul/ o sarcină cu moartea mea purtau/ în numele descreșterii, amin" (În numele descreșterii, vol. Patimile, 1968, în Mircea Ciobanu, op. cit., p. 76). 38 Vol. Alegerea lemnului (1974), în Alexandru Miran, Casa de lemn, Editura Cartea Românească, București, 1983, p. 131. 39 Vol. Ceremoniile (1978), în Alexandru Grigore, La marginea împărăției, Editura Cartea Românească, București, 1983
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
încleștări de forțe eluzive după stratageme greu imaginabile, măreție mitică devorată de apetitul romantic al autodepășirii; investești, astfel, nebunește de egalitarist atrocea banalitate cu mister și truculență numai spre a ți-o face ție însuți mai suportabilă. Căzuse într-o patimă donquijotescă din vanitatea de a se măsura cu monștri pe măsura celor ce-l mușcaseră și molfăiseră formativ de mic, în felul educației primite. I se inoculase astfel gustul pentru "chestii tari", adică încleștări cu mize majore, bătălii definitorii ale
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fi explorat, și asta cu bune intenții, atunci să fie, chiar dacă se riscă astfel infectarea lui cu obsesiile exploratorilor! Devine atât de dificil statul în banca ta odată ce jocul de-a posibilul ți-a înfierbântat mințile până la delir. Căzut în patima lui, nu-ți mai rămâne decât să-l joci până dincolo de saturație, unde numai greața l-ar putea curma, înrolând clandestin forțele haosului în spasmele incontrolabile ale vindecării. Greața ca paratrăsnet lăuntric al omului împotriva unei dinamici vertiginoase în care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
În rivalitatea acerbă dintre perceptual și narativ, efectul de modă a lucrat net în favoarea primului. Înciudată, povestea s-a risipit atunci, fragment cu fragment, pe la diferiți cunoscători parțiali, dintre care Rică nu era decât unul; și lumea poveștilor își are patimile ei. În orice caz, iată partea aflată în posesia lui - așa cum, maleabilă, ea s-a insinuat în memoria imaginativă a flăcăului în felul unui metal prețios devalorizat și de aceea întors, printr-o gură nouă de galerie apărută salutar în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dacă un animal avea să preia trupul reginei acordat muzical de el cu atâta pasiune, măcar ulterior umilita-i ureche de artist să se împărtășească din neomeneștile armonii astfel stârnite. Căuta el inspirație, sau vindicație? O prelungire, sau un sfârșit patimii sale? Căci pretinsa-i dorință de perfecțiune artistică nu era decât un expedient mizer pentru a-și înșela disperarea adâncă. În forul lui interior - nu mai puțin labirintic decât proaspăta-i creație arhitecturală - îi venea greu să admită că nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a izvorului, în stare să dăruiască fără a primi. Dar Ian pricepuse foarte bine că insensibilitatea cu pricina exprima mai mult o dorință fantasmată decât o calitate reală. − Ar putea fi considerată chiar hiper-deconstrucționistă, zise Rudi, dacă ținem cont de patima pentru demolări a năvălitorilor din stepe. Contemporani sufocați de sistemele anchilozate ale prezentului, vreți deconstrucție radicală? Păi atunci luați lecții de la marii maeștri ai genului! Bunăoară, Timur Lenk și-a continuat funesta-i campanie destructivă de dincolo de mormânt, prin puterea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
s-au Închinat, restul de până la 500.000 au venit cu alte scopuri. Sărbătoarea spirituală a fost deturnată, s-a transformat Într-o distracție păgână. În locul reculegerii și decenței, am avut parte de altceva. „Ofertele” au exaltat mulțimea, au stârnit patimi și comportamente indecente, au adunat la Iași ființe care n-au nimic de-a face cu sacrul. O colegă din București, spirit ascuțit, Îmi scrie: „Am văzut și eu la tV ce s-a Întâmplat la Iași. Este ca În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
au tot educat. Acum alții se pregătesc de runda a treia. Alții - care sunt aceeași! (12.10.2009) Românii... după Adrian Marino Memoriile lui Adrian Marino au trezit reacții viscerale chiar Înainte de a fi citite În liniște și evaluate fără patimă de către analiștii avizați. Nu sunt deloc comode, nu cruță aproape pe nimeni, nu se menajează nici pe sine. Desigur, ca orice producție de acest fel, subiectivă, situațională, nu poate evita discursul justificator. Nu e În intenția noastră să taxăm aici
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sa cadaverică, cu fața crispată de durere, palid, Hristos reprezintă imaginea sutelor de mii de victime. Confruntat cu un sfirșit a cărui apropiere i se reamintește permanent, credinciosul din secolul XIV încearcă să-și asigure mîntuirea trecînd prin toate etapele patimilor lui Hristos pe lungul Drum al Crucii, prezent de acum înainte în fiecare biserică. În acest context de spaimă profundă este de înțeles dezvoltarea cultului Fecioarei, Mamă milostivă, stăruind pe lîngă l'iul său pentru mîntuirea sufletelor păcătoase. Dar imaginea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sînt reprezentative pentru acest cult al spaimei care ia naștere în aceste timpuri grele. O adevărată artă de a face statui, realistă, individualizată, folosind expresii pa-letice, invadează catedralele, în timp ce în piața din fața acestora sau în cimitire drama liturgică evocă "Misterul Patimilor", supremă consolare, pentru că repetă la nesfirșit că Fiul Domnului, după ce a trecut prin greaua încercare a morții, proprie condiției umane, a cunoscut strălucirea Învierii, promisiune de mîntuire eternă pentru toată lumea. Petrarca, martor al frămîntărilor timpului și zguduit de marea epidemie
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ca un șir de afirmații dogmatice și de ritualuri impuse. Biserica de la sfîrșitul Evului Mediu este slab pregătită pentru a da un răspuns acestor așteptări și repuneri în discuție. Abuzurile sale, nefiind o noutate, sînt denunțate cu atît mai multă patimă cu cît timpurile noi le subliniază dimensiunile. Delăsarea și obiceiurile brutale caracterizează clerul secundar ca și pe călugări: beție, jafuri, concubinaj și gustul pentru profit sînt lucruri frecvente. Episcopii sînt mai puțin preocupați de diecezele lor decît de acumularea de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
doresc să devină ceea ce merită cu prisosință. (Cotidianul, 29 august 2002) Linșajul Om de o perfectă civilitate, chiar și atunci când îi spunea preopinentului său un lucru dintre cele mai neconvenabile, Ronald Reagan o făcea cu pasiune, convingere, dar nu cu patimă. De cele mai multe ori, o făcea cu un umor fără pereche. Pentru el, nu a fi în dezacord era problema, ci felul dezagreabil, chiar penibil, în care ne puteam înfățișa atunci când o facem: „Disagreeing is OK. But, let’s disagree without
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Scrisul Românesc S.A. din Craiova. Mi-a fost „reținută” la Aeroportul Internațional Otopeni. Am recuperat-o. O răsfoiesc mai ales de Crăciun și de Paști. Desenele lui Demian sunt o splendoare. La sfârșitul acestui an, după atâtea luni de furii, patimi și orbiri, aș dori să-i invit pe cititorii Jurnalului Național să-și plece ochii, în seara de Ajun, pe varianta moldovenească a unui colind care se numește „Maria se preumbla”, culeasă de G. Cucu. Rămân suficiente zilele anului când
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
viața pentru oile sale (In. 10, 11) a constituit sursa din care Sfântul de la Porțiuncula s-a inspirat într-o admonițiune. Rugăciunea sacerdotală a lui Isus (In. 17) este cel mai des citată în operele sale (mai ales în Oficiul Patimilor). În prima admonițiune, Francisc a realizat conexiunea dintre fraternitatea minorilor și Isus: „Vom veni la El și vom locui la El” (In. 14, 23); există certitudinea că Dumnezeu se află în străfundurile sufletești ale fiecărui om. În viziunea lui Francisc
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sfântului Ioan. Pe frați el i-a învățat să se roage prin vechea metodă a „rumegării”, adică a repetării unei rugăciuni, a unui fragment, însoțite de anumite exprimări ale corpului. După rugăciunea domnească, care este pe primul loc, urmează antifonele Patimilor: „Te adorăm Doamne, Isus Cristoase în toate bisericile din lume și te binecuvântăm, pentru că prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea”. Apoi urmau rugăciunile către Sfânta Fecioară Maria și către alți sfinți mijlocitori, și, la sfârșit urma binecuvântarea: „Să-l
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]