8,224 matches
-
Mare, a fost ales Papă al Romei pe 17 Noiembrie și consacrat în data de 19 noiembrie 461. Ca arhidiacon, în timpul pontificatului lui Leon I, a luptat puternic pentru dreptul de supremație a Episcopului Romei și s-a opus condamnării Patriarhului Constantinopolului, Flavian, de către al doilea Conciliu Ecumenic de la Efes din 449 convocat pentru a soluționa problema ereziei lui Eutichie. Conform unei scrisori a împărătesei Pulcheria, găsită printre scrisorile papei Leon I, arhidiaconul Ilarie își cerea scuze că nu i-a
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim și Rusia. Este a doua biserică ortodoxă slavă că vechime din lume (după Biserică Ortodoxă Bulgară), precum și cea mai occidentală biserică ortodoxă din Europa. Exercita jurisdicție asupra creștinilor ortodocși din Șerbia și a populației din diaspora. Patriarhul Șerbiei servește că primul între egali ai bisericii; Actualul patriarh este Sfințenia Să, Irinej. este membră autocefala a comuniunii ortodoxe situată în principal în Șerbia (inclusiv Kosovo), Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Republică Macedonia, precum și Croația. Deoarece mulți sârbi au
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
ortodoxă slavă că vechime din lume (după Biserică Ortodoxă Bulgară), precum și cea mai occidentală biserică ortodoxă din Europa. Exercita jurisdicție asupra creștinilor ortodocși din Șerbia și a populației din diaspora. Patriarhul Șerbiei servește că primul între egali ai bisericii; Actualul patriarh este Sfințenia Să, Irinej. este membră autocefala a comuniunii ortodoxe situată în principal în Șerbia (inclusiv Kosovo), Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Republică Macedonia, precum și Croația. Deoarece mulți sârbi au emigrat în țări străine, acum exista biserici ortodoxe sârbe în
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
lume. Biserică Ortodoxă Sârbă deține numeroase moaște creștine, precum mâna dreaptă a lui Ioan Botezătorul, mâna și părți din craniul Sfanțului Gheorghe, fragmente din Sfântă Cruce, degetul Sfintei Cuvioase Parascheva, trupul Sfanțului Vasile de Ostrog, etc. Emigrarea sârbilor sub conducerea patriarhului Arsenie al III-lea, în 1690, pe teritoriul Imperiului habsburgic a făcut posibilă înființarea unei noi structuri eclesiastice, cu un rol esențial în emanciparea poporului sîrb. Trecera patriarhului Arsenie al III-lea în nordul Dunării și Savei la mănăstirea Cruședol
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Cuvioase Parascheva, trupul Sfanțului Vasile de Ostrog, etc. Emigrarea sârbilor sub conducerea patriarhului Arsenie al III-lea, în 1690, pe teritoriul Imperiului habsburgic a făcut posibilă înființarea unei noi structuri eclesiastice, cu un rol esențial în emanciparea poporului sîrb. Trecera patriarhului Arsenie al III-lea în nordul Dunării și Savei la mănăstirea Cruședol (pînă în 1701) și apoi la Szentendre ridică problema înființării unei noi organizații bisericești, cunoscută sub numele de Mitropolia de Karloviț. Împăratul Leopold I le-a oferit sîrbilor
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Szentendre ridică problema înființării unei noi organizații bisericești, cunoscută sub numele de Mitropolia de Karloviț. Împăratul Leopold I le-a oferit sîrbilor o serie de privilegii în perioada 1690-1696, privilegii pe care românii din Imperiu nu le-au avut niciodată. Patriarhul sîrb era în același timp și șef politic, fapt recunoscut în Diplomă imperiala din 11 decembrie 1690: ""Toți să se supună arhiepiscopului, capul lor bisericesc, și în cele duhovnicești și în cele lumești"". Înainte de pacea de la Belgrad (1739), un al
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
recunoscut în Diplomă imperiala din 11 decembrie 1690: ""Toți să se supună arhiepiscopului, capul lor bisericesc, și în cele duhovnicești și în cele lumești"". Înainte de pacea de la Belgrad (1739), un al doilea grup de sîrbi s-a refugiat, sub conducerea patriarhului Arsenie al IV-lea, în Imperiul habsburgic. Numărul sîrbilor a crescut, iar rolul lor în Imperiu a început să fie mult mai important. Deși războaiele ruso-austro-turce din secolul al XVIII-lea au afectat Șerbia, întotdeauna poporul sîrb a văzut în
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
în 1794 a deschis Seminarul teologic superior pentru întrega Mitropolie. Iosif Raiacici/Iosif Rajačić, (mitropolit 1785-1861), a luptat contra dominației ungurilor, împreună cu poporul sîrb (1848) la Karloviț, iar la o Adunare generală a delegaților la Sremski Karlovici, a fost desemnat patriarh de Franz Iosef /Francisc Iosif de la Viena, el beneficiind de putere și influența - a dus o politică dublă că mitropolit politic al sîrbilor, deoarece era aliat cu Viena și a subordonat episcopi de alte naționalități. În toate evenimentele politice majore
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
în limitele Pasalâcului de Belgrad, reușind anexarea zonei locuite de românii apuseni dintre Morava de Est și Timoc, însă nu a cucerit Timocul și Craina. Prin «Pacea de la Adrianopole» din 1830, care aduce Bisericii Sîrbe și statului, libertatea, oferită de patriarhul de Constantinopole, și prin Hatișeriful de la 1830, Milos Obrenovici reușește să anexeze județele majoritar românești, Timoc și Craina. Obrenovici inițiază un program agresiv de asimilare forțată a românilor din Timoc. Educatorii români sunt înlocuiți de sîrbi, care nu vorbeau română
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
prinț în cadrul Imperiului otoman. În 1830, Șerbia obține un nou statut politic, o autonomie politică și economică, problemele religioase fiind în continuare de competență Patriarhiei Ecumenice. Cu toate acestea, în 1832, prin Tomosul sinodal dat de Constantinopol și semnat de patriarhul ecumenic Constantin I ( rege al Greciei ), Biserica Ortodoxă Sîrbă și-a obținut autonomia. Acest Tomos prevedea între altele și dreptul conform căruia cneazul și poporul sîrb pot alege ierarhii fără că Marea Biserică, Patriarhia Ecumenica, să obiecteze cu privire la modalitatea de
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
ierarhii fără că Marea Biserică, Patriarhia Ecumenica, să obiecteze cu privire la modalitatea de alegere, la persoana aleasă și la locul nașterii acestuia. Prin convenția din 1832, Patriarhia recunoștea independența Bisericii Sîrbe, clerul și poporul sîrb putând alege pe cine voiau, iar patriarhul trimițându-le confirmarea și binecuvântarea. Mitropolitul de Belgrad purta titulatura de, , mitropolit al întregii Șerbii”. Patriarhia Ecumenica trebuia anunțată asupra alegerii mitropolitului, acesta primind automat și aprobarea Constantinopolului. Alegerea episcopilor urma să primească binecuvântarea patriarhului ecumenic, urmând să se plătească
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
alege pe cine voiau, iar patriarhul trimițându-le confirmarea și binecuvântarea. Mitropolitul de Belgrad purta titulatura de, , mitropolit al întregii Șerbii”. Patriarhia Ecumenica trebuia anunțată asupra alegerii mitropolitului, acesta primind automat și aprobarea Constantinopolului. Alegerea episcopilor urma să primească binecuvântarea patriarhului ecumenic, urmând să se plătească Patriarhiei anumite dârî la instalare. Mitropolitul de Belgrad era obligat să-l pomenească pe patriarhul ecumenic în cadrul Sfintei Liturghii. Tomosul sinodal emis de Sf. Sinod al Constantinopolului a fost semnat de Antim de Cizic, Panaret
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Șerbii”. Patriarhia Ecumenica trebuia anunțată asupra alegerii mitropolitului, acesta primind automat și aprobarea Constantinopolului. Alegerea episcopilor urma să primească binecuvântarea patriarhului ecumenic, urmând să se plătească Patriarhiei anumite dârî la instalare. Mitropolitul de Belgrad era obligat să-l pomenească pe patriarhul ecumenic în cadrul Sfintei Liturghii. Tomosul sinodal emis de Sf. Sinod al Constantinopolului a fost semnat de Antim de Cizic, Panaret de Nicomidia, Nichifor de Dercos, Metodie de Rhodos și Dionisie de Versia. Biserică din Karloviț pierde în 1864 episcopiile din
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Mostar și Banialuca, care erau sub juristicția Patriarhiei de Constantinopole, iar datorită discuțiilor purtate între Constantinopole și Viena, în anii 1902-1905, cele patru mitropolii sunt declarate autonome. După dobândirea independenței naționale, în 1878, situația politică a Șerbiei s-a schimbat. Patriarhul ecumenic Ioachim al III-lea (1878-1884; 1901-1912) este rugat în numeroase scrisori să ofere autocefalie Bisericii Sârbe. În acest sens, Milan Obrenovici ( văr de gradul al VI-lea al lui Milos Obrenovici ) s-a adresat Patriarhiei de Constantinopol prin scrisoarea
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Obrenovici ( văr de gradul al VI-lea al lui Milos Obrenovici ) s-a adresat Patriarhiei de Constantinopol prin scrisoarea nr. 2690 din 27 aprilie/8 mai 1879, în care își exprima atașamentul și credința față de Marea Biserică, rugându-l pe patriarhul ecumenic să ofere independența religioasă Șerbiei. In viata popoarelor ortodoxe, istoria bisericească s-a împletit mereu cu istoria lor politică. Așa se face că Șerbia, devenită în 1878 principat independent, isi dobândește în anul următor și neatârnarea din punct de
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
ortodoxe, istoria bisericească s-a împletit mereu cu istoria lor politică. Așa se face că Șerbia, devenită în 1878 principat independent, isi dobândește în anul următor și neatârnarea din punct de vedere bisericesc, prin recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Sîrbe, de către patriarhul ecumenic Ioachim al III lea. Mitropolitul Mihail de Belgrad, prin scrisoarea nr. 2753 din 4/16 mai 1879, explică cererea autocefaliei prin noua situație politică în care se găsea statul sîrb. Patriarhia Ecumenica a emis, la 20 octombrie/1 noiembrie
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
conducerea Bisericii de Karlovitz, Biserica considerată cea mai ridicată cultural, lupte duse de mireni, în frunte cu avocatul Zvetozar Miletici; procentajul mirenilor uniți pentru această cauză ajungând mai mare decât al clericilor la congresul național - bisericesc, iar din aceste motive patriarhul Gherman Anghelici († 1888) și canonistul Emilian Rădici, în 1897 au desființat congresul, dar în următoarele congrese din anii 1902-1907, s-au unit partidele, fiind impulsionate de influențele austriace și maghiare și s-a reformat viața mânăstireasca. Încheierea primului război mondial
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
comunitățiile Bisericii Ortodoxe Sîrbe din America, formează trei eparhii, la care s-au ales și trei episcopi : Grigore Udicki pentru Episcopia Vestului, Firmilan Ococolici pentru Episcopia Vestului mișlociu și Ștefan Lastavica pentru Episcopia Americii de Răsărit și a Canadei. Primul patriarh a fost ales în 1920 și s-a numit Dimitrie, fost mitropolit al Belgradului. În perioada lui că patriarh (1920-1930), a avut loc unificarea legislației bisericești în 1927, iar după zece ani că patriarh al Bisericii Ortodoxe Sîrbe, a urmat
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
pentru Episcopia Vestului, Firmilan Ococolici pentru Episcopia Vestului mișlociu și Ștefan Lastavica pentru Episcopia Americii de Răsărit și a Canadei. Primul patriarh a fost ales în 1920 și s-a numit Dimitrie, fost mitropolit al Belgradului. În perioada lui că patriarh (1920-1930), a avut loc unificarea legislației bisericești în 1927, iar după zece ani că patriarh al Bisericii Ortodoxe Sîrbe, a urmat în locul lui Varnava (1930-1937), fost mitropolit de Scoplie, acest patriarh a pus bazele unor noi regulamente spre folosul Biseicii
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
de Răsărit și a Canadei. Primul patriarh a fost ales în 1920 și s-a numit Dimitrie, fost mitropolit al Belgradului. În perioada lui că patriarh (1920-1930), a avut loc unificarea legislației bisericești în 1927, iar după zece ani că patriarh al Bisericii Ortodoxe Sîrbe, a urmat în locul lui Varnava (1930-1937), fost mitropolit de Scoplie, acest patriarh a pus bazele unor noi regulamente spre folosul Biseicii în 1931, iar datorită opoziției lui a fost dezaprobat de parlament Concardatul pe care l-
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Dimitrie, fost mitropolit al Belgradului. În perioada lui că patriarh (1920-1930), a avut loc unificarea legislației bisericești în 1927, iar după zece ani că patriarh al Bisericii Ortodoxe Sîrbe, a urmat în locul lui Varnava (1930-1937), fost mitropolit de Scoplie, acest patriarh a pus bazele unor noi regulamente spre folosul Biseicii în 1931, iar datorită opoziției lui a fost dezaprobat de parlament Concardatul pe care l-au înfăptuit în 1935, guvernul Iugoslav cu Vaticanul. În anii precedenți, mai exact 1938, a urmat
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
bazele unor noi regulamente spre folosul Biseicii în 1931, iar datorită opoziției lui a fost dezaprobat de parlament Concardatul pe care l-au înfăptuit în 1935, guvernul Iugoslav cu Vaticanul. În anii precedenți, mai exact 1938, a urmat Gavril că patriarh (1938-1950), fost mitopolit al Muntenegrului, care a avut o activitate demnă de respect, pe vremea când era mitropolit, datorită implicării lui în ajutorarea celor în dificultății din pricina războiului mondial, chiar el a avut mari dificultății că patriarh, datorită implicării lui
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
urmat Gavril că patriarh (1938-1950), fost mitopolit al Muntenegrului, care a avut o activitate demnă de respect, pe vremea când era mitropolit, datorită implicării lui în ajutorarea celor în dificultății din pricina războiului mondial, chiar el a avut mari dificultății că patriarh, datorită implicării lui verbale care provocau neplăceri celor de la putere, el fiind închis în lagărul de concentrare de la Dachau și în sanatoriul de la Karlovi-Vary, deabia în 1946 el este eliberat. În acești ani dureroși ai războiului au avut loc crime
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
epocă nouă de reconstrucție și renaștere națională, pe care Biserică a sprijinit-o cu același entuziasm cu care de-a lungul veacurilor a sprijinit și cultivat idealurile de libertate și progres al poporului sîrb. Urmează după moartea lui Gavril (†1950), patriarhul Vichentie (1950-1958), el fiind cel care a reușit să stabilească legături de amiciție cu celelalte Bisericii Ortodoxe autocefale; activitatea lui că patriarh fiind doar de opt ani, după care în 1958 acesta trece în neființă, si scaunul patriarhal este cedat
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
a sprijinit și cultivat idealurile de libertate și progres al poporului sîrb. Urmează după moartea lui Gavril (†1950), patriarhul Vichentie (1950-1958), el fiind cel care a reușit să stabilească legături de amiciție cu celelalte Bisericii Ortodoxe autocefale; activitatea lui că patriarh fiind doar de opt ani, după care în 1958 acesta trece în neființă, si scaunul patriarhal este cedat Episcopului Jicei, Gherman care merge pe urmele lui Vichentie, el întărind și mai tare relațiile cu Bisericile Ortodoxe autocefale, prin vizite reciproce
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]