9,077 matches
-
colmatata parțial cu aluviuni și lemne. Denumită Peșteră Mică de la Vânătarea a fost descoperită, explorata și cartata în 1980 de Viorel Ludușan. În peretele de calcar sub care se pierd apele, la câțiva metri înălțime se deschide gura mare a Peșterii Dălbina, peșteră fosilă formată dintr-o singură sala de mari dimensiuni lipsită de formațiuni spectaculoase. Valea Poienii curge de la sud la nord și se arucă în gol peste peretele înalt de calcar formând o spectaculosă cascadă de 25 m (Cascadă
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
cu aluviuni și lemne. Denumită Peșteră Mică de la Vânătarea a fost descoperită, explorata și cartata în 1980 de Viorel Ludușan. În peretele de calcar sub care se pierd apele, la câțiva metri înălțime se deschide gura mare a Peșterii Dălbina, peșteră fosilă formată dintr-o singură sala de mari dimensiuni lipsită de formațiuni spectaculoase. Valea Poienii curge de la sud la nord și se arucă în gol peste peretele înalt de calcar formând o spectaculosă cascadă de 25 m (Cascadă Dălbina). În
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
Scărița-Belioara este o rezervație geobotanica din masivul Muntele Mare, pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga (județul Albă), cu vârfuri muntoase înalte, sub formă de turle (Colțul Bleantului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și cu numeroase peșteri (Coșul Boului, Peșteră fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră Călugărului, Peșteră lui Filip, Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
Scărița-Belioara este o rezervație geobotanica din masivul Muntele Mare, pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga (județul Albă), cu vârfuri muntoase înalte, sub formă de turle (Colțul Bleantului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și cu numeroase peșteri (Coșul Boului, Peșteră fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră Călugărului, Peșteră lui Filip, Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
Scărița-Belioara este o rezervație geobotanica din masivul Muntele Mare, pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga (județul Albă), cu vârfuri muntoase înalte, sub formă de turle (Colțul Bleantului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și cu numeroase peșteri (Coșul Boului, Peșteră fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră Călugărului, Peșteră lui Filip, Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc obârșiile Văii Belioara
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
o rezervație geobotanica din masivul Muntele Mare, pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga (județul Albă), cu vârfuri muntoase înalte, sub formă de turle (Colțul Bleantului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și cu numeroase peșteri (Coșul Boului, Peșteră fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră Călugărului, Peșteră lui Filip, Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc obârșiile Văii Belioara (afluent al
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
geobotanica din masivul Muntele Mare, pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga (județul Albă), cu vârfuri muntoase înalte, sub formă de turle (Colțul Bleantului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și cu numeroase peșteri (Coșul Boului, Peșteră fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră Călugărului, Peșteră lui Filip, Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc obârșiile Văii Belioara (afluent al Văii Poșăgii
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
masivul Muntele Mare, pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga (județul Albă), cu vârfuri muntoase înalte, sub formă de turle (Colțul Bleantului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și cu numeroase peșteri (Coșul Boului, Peșteră fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră Călugărului, Peșteră lui Filip, Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc obârșiile Văii Belioara (afluent al Văii Poșăgii), cu pereți
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga (județul Albă), cu vârfuri muntoase înalte, sub formă de turle (Colțul Bleantului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și cu numeroase peșteri (Coșul Boului, Peșteră fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră Călugărului, Peșteră lui Filip, Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc obârșiile Văii Belioara (afluent al Văii Poșăgii), cu pereți verticali, tancuri, vâlcele
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
este peșteră din Munții Trăscăului care cumulează toate superlativele pentru această grupa montană și nu numai: cea mai lungă, cea mai denivelata, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România Peșteră se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Albă, în partea de nord-vest a Munților Trăscăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
România Peșteră se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Albă, în partea de nord-vest a Munților Trăscăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trăscăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal parțial asfaltat, circa 5 km până în cătunul Sub Piatră. Huda este un regionalism ce înseamna cale
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal parțial asfaltat, circa 5 km până în cătunul Sub Piatră. Huda este un regionalism ce înseamna cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peșteră sau adăpost. Papara poate avea la origine latinul papă ce înseamna conducător religios, preluat în limbile "barbare" papar. Deci Huda lui Papara ar putea înseamnă adăpostul, casa conducătorului religios. În preistorie și în vremea dacilor peșteră a fost folosită că
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
groapă, gaură în pământ, peșteră sau adăpost. Papara poate avea la origine latinul papă ce înseamna conducător religios, preluat în limbile "barbare" papar. Deci Huda lui Papara ar putea înseamnă adăpostul, casa conducătorului religios. În preistorie și în vremea dacilor peșteră a fost folosită că locuința și loc de cult. Nu departe, la nici 20 km distanță se află ruinele cetății dacice, Apoulon (Piatră Craivii) clădita în sec. al 3-lea î.e.n., pe vremea regelui Rubobostes(unde se crede că Decebal
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
20 km distanță se află ruinele cetății dacice, Apoulon (Piatră Craivii) clădita în sec. al 3-lea î.e.n., pe vremea regelui Rubobostes(unde se crede că Decebal și-a pus capăt zilelor). Zamolxes, zeul dacilor s-a retras într-o peșteră din Trăscău, cea mai mare și mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papara. Preluat din latină, modelat în română a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
și mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papara. Preluat din latină, modelat în română a rezultat Huda lui Papara. Mai sunt și câteva explicații umoristice care leagă substantivul papara de omleta, născocite de ghizii inventivi care au administrat peșteră în anii '80. După DEX, papara este un fel de mâncare preparată din felii de pâine prăjită, presărate cu brânză și opărite (cu apă sau cu lapte). Așa ceva nu se cunoaște în zonă. Mâncarea făcută din ouă bătute, cu slănina
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
fel de mâncare preparată din felii de pâine prăjită, presărate cu brânză și opărite (cu apă sau cu lapte). Așa ceva nu se cunoaște în zonă. Mâncarea făcută din ouă bătute, cu slănina fripta, ceapă verde și brânză o numesc păpăraie. Peșteră este o străpungere hidrologica a fâșiei de calcare tithonice în extremitatea vestică a Masivului Bedeleu. Trei pâraie (Ponor, Poieni și Seaca) își unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² și se pierd în masivul de calcar la Vânătările
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
în domeniu încă nu au clasificat-o ca atare. Cele trei pâraie au fost cândva tributare bazinului hidrografic Rîmeț, dar au fost captate subteran și mutate bazinului hidrografic Arieș. Apă ce dispare în Ponorul Vânătare, apare în partea terminală a peșterii după numai 15-18 m. și după ce parcurge pe galeria activă un traseu S-N de cu o cădere de apare la lumină printr-un gigantic portal. Intrarea, la altitudine absolută de orientată N-NV este înaltă de aproape și pare
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
altitudine absolută de orientată N-NV este înaltă de aproape și pare o despicătura artificială în peretele de calcar, baza îngustă de fiind ocupată de un lac cu o adâncime de până la . Lungimea lui de este primul obstacol în explorarea peșterii și este urmat imediat de Cascadă Evantai, un bloc de piatră peste care alunecă întregul debit de apă al pârâului și care trebuie escaladata. Urmează, la doar , o stâncă înfipta între pereții galeriei. Este Inima de Piatră care, trecută pe
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
ce se trec prin apă, peretele din partea dreaptă dispare în întuneric. Este Sală Minunilor, un gol imens de 56/92 m și o înălțime record de . Ea adăpostește un depozit de 60 vagoane de chiropterit. Aici, ca și în restul peșterii, hibernează cele mai mari colonii de lilieci din Europa. Tavanul acestei săli este plin de stalactite excentrice, anemolite lungi de până la . Revenind la galeria activă, în amonte, se escaladează Baricada Mare după care galeria se îngustează și devine mai usor
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
o verticală de . Odată urcata această verticală, se pătrunde într-o galerie largă și împodobita cu scurgeri parietale. Ea se termină după , deasupra unei verticale de care dă acces în Sala Virgina. Aici începe cel mai lung labirint fosil al peșterii, Labirintul Ludușan de pește de galerii ascendente, descendente, intersectate care conectează tavanul activului cu Sala Virgina sau Sală Tăcerii. În punctul numit "Groapă Leilior", se ating 102 m denivelare pozitivă. Acest sistem fosil este explorat parțial. Sală Virgina, are podeaua
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
din acel punct nu se vede capătul, înălțimea lui fiind apreciată la mai mult de 50 m. . Revenind la galeria activă, după se ajunge sub Cascadă Gemânată care poate fi trecută la liber de un bun cățărător. Aici este finalul peșterii, în "Lumea Frământata". Pe dreapta, se poate cațără un horn ce duce până la 123 denivelare pozitivă față de intrarea peșterii. La baza peretelui terminal, apa apare printre imense stânci prin fisuri impenetrabile. Până la lumina zilei, la Vânătările Ponorului, mai sunt . Temperatura
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
galeria activă, după se ajunge sub Cascadă Gemânată care poate fi trecută la liber de un bun cățărător. Aici este finalul peșterii, în "Lumea Frământata". Pe dreapta, se poate cațără un horn ce duce până la 123 denivelare pozitivă față de intrarea peșterii. La baza peretelui terminal, apa apare printre imense stânci prin fisuri impenetrabile. Până la lumina zilei, la Vânătările Ponorului, mai sunt . Temperatura aerului în coridorul principal este cuprinsă între , iar în Sala Minunilor de la 13 până la peste 20. Peșteră a fost
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
față de intrarea peșterii. La baza peretelui terminal, apa apare printre imense stânci prin fisuri impenetrabile. Până la lumina zilei, la Vânătările Ponorului, mai sunt . Temperatura aerului în coridorul principal este cuprinsă între , iar în Sala Minunilor de la 13 până la peste 20. Peșteră a fost amenajată pentru vizitare în 1986 dar amenajarea a fost distrusă în întregime de viituri. Nu are ghid și vizitarea ei poate fi făcută numai de speologi foarte experimentați. Peșteră este o capcană care poate surprinde vizitatorii în caz
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
iar în Sala Minunilor de la 13 până la peste 20. Peșteră a fost amenajată pentru vizitare în 1986 dar amenajarea a fost distrusă în întregime de viituri. Nu are ghid și vizitarea ei poate fi făcută numai de speologi foarte experimentați. Peșteră este o capcană care poate surprinde vizitatorii în caz de ploaie torențiala în poljia de la Vânătările Ponorului sau topirea bruscă a zăpezii. În anul 1980 o echipă de la Polaris Blaj condusă de Viorel Ludușan este surprinsă de o viitura cauzată
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]