7,473 matches
-
mai semnificative fapte concrete care arată lupta poporului nostru pentru apărarea păcii. Unde nu există această preocupare Încep devierile antirealiste. Poezia intitulată Muzica pentru pace a Ninei Cassian ilustrează tocmai una din aceste devieri primejdioase: formalismul. Cum găsește cu cale poeta să dezvolte tema? Printr-un lung raționament versificat, În care Încearcă să arate - În general, fără nici o raportare la lupta concretă a maselor - ce Înseamnă pentru noi pacea. În loc să se străduiască a oferi măcar o idee limpede a necesității luptei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Printr-un lung raționament versificat, În care Încearcă să arate - În general, fără nici o raportare la lupta concretă a maselor - ce Înseamnă pentru noi pacea. În loc să se străduiască a oferi măcar o idee limpede a necesității luptei pentru apărarea păcii, poeta se străduiește să inventeze tropi dintre cei mai curioși, de pură esență formalistă, ajungând până la urmă la următoarea imagine „originală” a păcii: «Să crească o pace nu strâmbă-n găoace, Ci aripă ninsă pe harta Întinsă, Nu șubredă, slabă, spoită
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de ermetică este această strofă, pe atât e de hilară. O pace care să nu fie «strâmtă-n găoace», nu «spoită-n tabără» ci «aripă ninsă / pe harta Întinsă» etc, este o idee pe care a Înțeles-o cel mult poeta. Poezia nu cuprinde imagini realiste; cuprinde - În schimb - imagism steril. (Ă). De unde provine formalismul poeziei amintite a Ninei Cassian? Din vechea sa orientare artistică, Însușită de la decadenți. A scrie poezii formaliste nu e greu. Formalismul, ca și pe alte planuri
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
piesa ei Ziua cea Mare. De aceea, cititorii au fost neplăcut surprinși de unele poezii ale tovarășei Maria Banuș publicate În nr. 5 al revistei Viața Românească și Îndeosebi de poeziile Spunea odată Heineă și Nu, niciodată care dovedesc că poeta străbate un moment de confuzii care-i frânează mersul Înainte. (Ă). Dacă autoarea ar fi folosit imaginara vizită pentru a critica un șir de lipsuri din versurile unora dintre poeții noștri, ea ar fi meritat fără Îndoială să fie Încurajată
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bucurie și mândrie patriotică pentru oamenii muncii din țara noastră ? (Ă). Și mai confuză decât poezia, Spunea odată Heineă este cea publicată sub titlul Nu, niciodatăă Cititorul e de la Început izbit de forma poeziei, neclară, cețoasă. (Ă). Nu, niciodată - spune poeta - n-am să mă satur să cânt fulgerul, dragostea, zborul, soarele. (Ă)». Greșeala tovarășei Maria Banuș este că, vorbind despre natură și dragoste ca despre teme care-i sunt dragi - așa cum sunt dragi tuturor oamenilor muncii - ea le izolează din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cronica intitulată Un cântec nou al anilor acestora (Almanahul literar, an.I, 1950, p.86-93) autorul Întocmea un rezumat școlăresc al poeziilor strânse de Veronica Porumbacu În culegerea intitulată Anii aceștia. George Munteanu Înregistra cuminte temele care au reținut atenția poetei, relata conținutul câtorva dintre poemele mai bine cunoscute, apoi semnala un poem schematic ori câteva imagini care i se păreau nerealiste. Și atât. Cu excepția poemului Cântarea Jiului, căruia reușea să-i analizeze În parte lipsurile, cronica rămânea pur descriptivă și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu reușea să pătrundă În Însăși structura operei poetice a Veronicăi Porumbacu, punându-i În lumină sensul fundamental, definind personalitatea autoarei și mijloacele sale specifice de creație. În aceste condiții, cronica amintita nu putea constitui un ajutor real nici pentru poetă, nici pentru cititorii ei. (Ă). Trebuie să precizăm bine sensul unor noțiuni uzuale În știința noastră, dacă vrem să le utilizăm cu succes În cercetările noastre. Iată, de pildă, noțiunea de „metodă” și cea de „curent”. Încă În lucrarea intitulată
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se alintă ca o copilă brudnică, și deodată o vezi că se aruncă în disertații metafizice și în dispute literare, de n-o mai înțălege nici dracu. Toată dorința ei e s-audă vorbind de dânsa. Închipuiești-ți că se socoate poetă și muzicantă, încît bietul târgușorul nostru geme de versurile și de sonatele ei; de aceea noi toți o numim Muza de la Burdujăni." Scopul pentru care a scris C. Negruzzi această farsă, căci această bucată e nu numai tendențioasă, ci curat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sunt și numeroasele tălmăciri în românește ale lui Giuseppe Cifarelli. În mai multe numere românista slovacă Jindra Husková-Flajshansová face cunoscută cititorilor cultura și literatura țării sale. Pe linia programului inițial se întocmesc numere speciale consacrate culturii armene și literaturii sașilor, „poetelor de sânge românesc din Franța” Elena Văcărescu și Anna de Noailles, reginei Maria. După retragerea, la 15 noiembrie 1925, a lui N. Iorga, conducerea săptămânalului îi este încredințată, la 20 decembrie 1925, lui Perpessicius, menționat ca unic redactor. În Schiță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Diferența stabilită/constatată în minus (rd.21b sau rd.22b ) în suma de ..... lei se compensează cu oblibațiile neachitate în termen, din anul fiscal curent, iar diferența se restituie conform prevederilor legale în vigoare. Împotriva măsurilor dispuse prin prezența se poete face contestație, care se depune, în termen de 30 zile de la comunicare, la organul fiscal emitent. Prezenta reprezintă titlu de creanța și constituie înștiințare de plată, conform legii. Aprobat:...... Verificat: ..... Întocmit: ..... Am primit un exemplar .... Funcție ...... Funcție ........ Funcție........ Semnătură contribuabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167429_a_168758]
-
prof. univ. dr., creatorul The Performance Group Rodica Mandache actriță de teatru și film, prof. asoc. Universitatea "Hyperion" Roxana Pană critic de film, redactor Cinema Horia Lovinescu dramaturg, directorul teatrului Nottara Sanda Faur critic teatral, redactor Femeia Sânziana Pop jurnalist, poetă, redactor Luceafărul Schwabische Zeitung, Ulm, C. Bernd Sucher Sebastian-Vlad Popa critic de teatru, fondatorul revistei Infinitezimal, dr. în artele spectacolului Sorin Crișan teatrolog, prof. univ. dr., rectorul Universității de Arte Târgu-Mureș Sorin Leoveanu actor de teatru și film, prof. univ.
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
atît de reconfortant acum, în sejurul ăsta benevol și binevoitor. Traversez podețul pe care am cunoscut-o cîndva pe Ileana Mălăncioiu. Ținusem să mă cunoască mai... altfel. Într-o seară, cînd ajunsese pe la mijlocul gelatinoasei punți, m-am apropiat hoțește de poetă și, din spate, i-am prins umerii. Nu s-a întors, n-a făcut nici o mișcare. A trebuit să mă explic și, cu voce subțire, de strigoi, i-am spus: Am vrut să vă sperii. Nu m-ați speriat... a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
i-am prins umerii. Nu s-a întors, n-a făcut nici o mișcare. A trebuit să mă explic și, cu voce subțire, de strigoi, i-am spus: Am vrut să vă sperii. Nu m-ați speriat... a sunat, baritonal, vocea poetei. Acum? Unde-i acea Ileana Mălăncioiu, legendă frumoasă și stenică, în vreme lugubră? Îi citesc rubrica din "România literară", revistă fanion, și de fiecare dată nu-mi pot reprima disconfortul ce mi-l produce înverșunarea ei de ani de zile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
disconfortul ce mi-l produce înverșunarea ei de ani de zile împotriva președintelui Constantinescu. Chiar și acum, după ce omul acesta, care a modificat esențial imaginea României în ochii lumii și, din motive oricum dramatice, s-a retras. E ca și cum marea poetă de altădată s-ar fi îmbolnăvit brusc de ceva rău și incurabil. Nemaiputîndu-se desprinde de sindromul maniacal-depresiv ce-o macină. Păcat. Și pentru că veni vorba. Un alt posedat de propriile-i himere, briantul Mircea Mihăieș, în aceeași Românie literară, săptămînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cei obosiți Gloatele Înghesuite doritoare să respire liber Rămășițele mizerabile ale țărmurilor prea populate Trimiteți-mi pe cei fără de adăpost, pe cei aruncați de furtună Îmi ridic lampa lângă poarta aurită 1. Aceste cuvinte au fost scrise de o tânără poetă americană din secolul al XIX-lea, Emma Lazarus și sunt Înscrise pe o placă la baza Statuii Libertății, pentru ca fiecare emigrant să le vadă. Pentru milioane de europeni fără speranță - și mai târziu, refugiați din alte țări -, America era locul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
MILESCU, Victoria (18.XII.1952, Brăila), poetă. Este fiica Stelei Mocleașă (n. Constantin), soră de ocrotire, și a lui Vasile Mocleașă, ofițer. După ce termină Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1972), se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-engleză, luând licența în 1976. Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
aceeași îndreptățire s-ar putea face referire la T.S. Eliot sau la Giuseppe Ungaretti, pentru anumite tendințe spre hermetism, spre ezoteric. Dincolo de tristeți, de iluzii, disperări, suverană rămâne iubirea, deși „amore e morte” cum zice Leopardi, citat într-un moto. Poeta își asumă riscul, desfășurând un adevărat ceremonial de trucuri și de subterfugii pentru a limita sfîșierea cuvintelor, cu care vrea să sperie moartea, păstrându-și vigoarea și tinerețea. Are conștiința destinului („tigrii albi”) și a artei sale, ca o pedeapsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
către Dumnezeu, „principiul principiilor”, știind că va fi primită în grădina unde bat zilnic la poartă poeme însângerate. În placheta Ecoul clipei (2003) este experimentat și laconismul poeziei haiku. Câteva cărți de versuri pentru copii vin să întregească profilul unei poete sensibile la minunile lumii. SCRIERI: Prier, București, 1988; Argonauții, Timișoara, 1988; Welcom December!-Bun venit, Decembrie!, ed. bilingvă, București, 1994; Șlefuitorul de lacrimi, București, 1995; Cartea cu surprize, București, 1995; Cine l-a salvat pe Murdărel?, București, 1995; Izbânda furată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
Justiție, Finanțe, Educație Națională) sau la Casa Artelor, director la Muzeul Comercial și Industrial, a practicat concomitent avocatura și a predat literatura la Academia de Muzică și Artă Dramatică, fondată de Th. M. Stoenescu. A fost căsătorit, între 1908-1913, cu poeta Claudia Millian. Debutează în 1896, în „Revista literară” (recunoscută pentru afilierea la „Literatorul”) și „Adevărul ilustrat”. Din lirica sfârșitului de veac, poetul împrumută șabloane și convenții: minore lamentații și arpegii triste, tângă erotizantă ori, „sub clare nopți de Pampelună”, mirajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
, Natalia (5.XII.1882, Buciumeni, j. Galați - 2.IX.1962, Tecuci), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Dumitrescu) și a lui Avram Negru, învățător, proprietar al unei mici podgorii. Urmează cursul secundar la Galați, iar în 1901 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie-istorie, a Universității din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
cu lună. Colaborează cu versuri și articole de critică literară la „Ramuri”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul” „Viața românească”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Argeș”. A îngrijit și prefațat ediții din scriitori români și străini, folosind și pseudonimul Lis Karian. C. debutează ca poetă sub influența lui Blaga, cu versuri fără rimă și ritm (urmărind, în curgerea lor, doar o anume stare interioară), în care sunt prezente câteva figuri mitologice (Ulise, Penelopa, dar și Meșterul Manole), precum și un sentiment de resemnare melancolică în fața trecerii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
o tendință vizibilă către concentrarea poeziei și condensarea lirismului, tot în manieră blagiană: „În timp ce stăm aici,/ Ca niște copaci credincioși,/ Cineva/ Mână spre pântecul cald al pământului/ Caii albi ai luminii.// În urmă,/ Pădurile/ Și-au început exodul” (Credință). Treptat, poeta va evolua către o personalizare accentuată a discursului liric, ajungând, în cel mai bun volum al său, Portret după natură (1989), la o poezie de „esențe puternice”, în care imaginația se eliberează, iar resursele robuste ale feminității colorează versurile. Vântul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
, Lotis (pseudonim al Elisabetei Eliad; 10.IX.1905, Brătușeni, j. Bălți - 1961, București), poetă. Descendentă dintr-o familie de nobili români și lituanieni, era fiica Elizei (n. Gafenco) și a lui Iosif Șișco. Și-a petrecut copilăria și a început să învețe în Franța, continuându-și studiile în România. Până în 1940, a fost profesoară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
moderne, I-II, 1962-1976; Dimitrie Anghel, poetul, 1965, ș.a.) și contribuții monografice dedicate fie unei reviste precum „Dacia literară” (1974), fie unor scriitori - Vasile Alecsandri et le Félibrige, Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine” (1980), Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată (2001). Alte contribuții sunt incluse în volume colective: Culture et littérature roumaines (Montpellier, 1972), De la „Viața românească” la „Ethos” (1989), Scriitori români (analize literare) (1990) ș.a. Un complement adecvat îl constituie publicarea ediției integrale a revistei „Dacia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
carismă. Programul revistei, cu toate semnificațiile lui, e raportat la realitățile anilor în care periodicul a apărut, dar se urmărește și însemnătatea inițiativei lui Kogălniceanu pentru deceniile postpașoptiste, precum și deschiderile pe care le-a făcut posibile. Cu Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată P. propune, utilizând puținele informații păstrate sau oferite de investigațiile anterioare, ca și pe acelea obținute prin eforturi proprii, o biografie cât mai completă a scriitoarei, precum și o analiză cu mijloace actuale a operei poetice și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]