7,357 matches
-
ocuparea forței de muncă, prin acordarea unei remunerații inferioare față de persoanele care au fost încadrate anterior în aceeași tranșă de vechime în funcție, acestea având beneficiul vârstei mai înaintate, care însă constituie un criteriu discriminatoriu. Simpla împrejurare că, din cauza vârstei, reclamantele au împlinit vechimea în funcție specifică tranșei de vechime, care atrage o anumită remunerație mai târziu, nu poate conduce la acordarea unei remunerații inferioare, aceasta fiind o măsură care încalcă în mod evident prevederile directivei mai sus-menționate. În final, invocă
DECIZIE nr. 55 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi art. 9 alin. (1) şi (2) din capitolul VIII al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271530_a_272859]
-
și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, niciunul dintre actele comunitare invocate nu este de natură a garanta un drept câștigat cu privire la încasarea de la stat a unei indemnizații într-un anumit cuantum. În cazul reclamantelor nu se poate vorbi despre un drept câștigat anterior Legii-cadru nr. 284/2010 cu privire la coeficientul aferent vechimii în funcție de 10-15 ani, căci acesta s-a născut abia la nivelul lunii iulie 2014, când erau deja în vigoare, producând efecte juridice dispozițiile
DECIZIE nr. 55 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi art. 9 alin. (1) şi (2) din capitolul VIII al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271530_a_272859]
-
căci acesta s-a născut abia la nivelul lunii iulie 2014, când erau deja în vigoare, producând efecte juridice dispozițiile Legii-cadru nr. 284/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013 . Astfel, nu se poate aprecia că reclamantele și colegii judecători la care s-au raportat prin comparație s-ar afla într-o situație identică, deoarece drepturile fiecărei categorii s-au născut sub imperiul unor norme juridice distincte, cei din urmă beneficiind deja la intrarea în vigoare a
DECIZIE nr. 55 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi art. 9 alin. (1) şi (2) din capitolul VIII al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271530_a_272859]
-
judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției sau Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, sub aspectul tranșei de la 10 ani la 15 ani vechime în muncă, ceea ce nu era cazul reclamantelor. În privința nerespectării prevederilor Directivei 2000/78/ CE , instanța reține că în cauză nu se poate vorbi despre o asemenea încălcare, câtă vreme însuși conținutul art. 6 alin. 1 din Directivă prevede ca situație justificativă pentru diferența de tratament cauzele obiective
DECIZIE nr. 55 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi art. 9 alin. (1) şi (2) din capitolul VIII al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271530_a_272859]
-
judecătorești în materia ce face obiectul sesizării, relevând o practică neunitară, precum și raportul întocmit de judecătorii-raportori. Se mai referă asupra faptului că raportul a fost comunicat părților, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, și că reclamanta G.V., în termen legal, a depus un punct de vedere prin care a reiterat argumentele expuse în fața instanței de trimitere. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. II. Expunerea succintă a procesului 2. Cererea de chemare în judecată Prin Cererea înregistrată la Tribunalul Constanța - Secția I civilă la data de 26 august 2014 cu nr. 6.254/118/2014, reclamanta G.V. a formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 1.910/11.07.2014 privind stabilirea dreptului la indemnizația de șomaj, emisă de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța, solicitând anularea acestei dispoziții și emiterea uneia noi, care să
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
de șomaj, emisă de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța, solicitând anularea acestei dispoziții și emiterea uneia noi, care să prevadă un cuantum corect al indemnizației, în sensul de a ține seama de toate veniturile obținute de reclamantă și pentru care angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale, iar - în subsidiar -, în cazul respingerii acțiunii principale, restituirea sumelor reținute ca urmare a plății de către angajator a contribuției la bugetul asigurărilor pentru șomaj. 3. Hotărârea primei instanțe Prin Sentința
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
4 decembrie 2014, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a admis acțiunea introductivă și a dispus obligarea pârâtei să emită o nouă dispoziție privind stabilirea dreptului la indemnizația de șomaj, al cărei cuantum să aibă în vedere toate veniturile obținute de reclamantă în ultimele 12 luni anterioare concedierii, venituri asupra cărora angajatorul a reținut și virat contribuții de asigurări pentru șomaj, conform adeverinței eliberate. 4. Calea de atac exercitată împotriva hotărârii primei instanțe Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, susținând că
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
și virat contribuții de asigurări pentru șomaj, conform adeverinței eliberate. 4. Calea de atac exercitată împotriva hotărârii primei instanțe Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, susținând că a calculat în mod corect cuantumul indemnizației de șomaj, că suma veniturilor reclamantei din luna mai 2014 (momentul încetării raporturilor de muncă) este disproporționat de mare față de lunile anterioare, cuprinzând, pe lângă salariu, o sumă primită în compensarea concediului de odihnă neefectuat, precum și un ajutor de pensionare. 5. Instanța de apel a pus în
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
contribuțiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. V. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 24. Reclamanta G.V., fiind de acord cu sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, a susținut, în esență, că, întrucât sumele achitate de angajator cu titlu de compensare a concediului de odihnă neefectuat și ajutor de pensionare
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
la veniturile exceptate de la plata contribuțiilor sociale și a atașat și Nota internă nr. 2.781/ 11.04.2015. 26. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în termenul prevăzut de dispozițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, reclamanta G.V. a depus un punct de vedere prin care a solicitat ca dispozițiile legale privind baza de calcul al indemnizației de șomaj să fie interpretate în sensul includerii atât a ajutorului acordat cu ocazia pensionării, cât și a compensației pentru
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
și condiția privind caracterul de noutate al chestiunii de drept deduse judecății; d) cât privește cerința referitoare la ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei se constată că, în acțiunea introductivă, reclamanta a invocat, în principal, faptul că indemnizația sa de șomaj ar fi trebuit calculată în raport cu toate sumele încasate de la angajator și pentru care s-a plătit contribuția de asigurări pentru șomaj, deci ținând seama inclusiv de suma reprezentând compensarea concediului
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
pensionare, potrivit contractului colectiv de muncă, la încetarea raportului de muncă, aspect care, în contextul acțiunii în anulare promovate, se constituie într-un motiv de nelegalitate referitor la decizia contestată, fiind așadar o apărare de fond esențială. ... Această apărare a reclamantei a fost considerată fondată de către prima instanță, iar dezlegarea din cuprinsul sentinței a fost criticată prin motivele de apel cu a căror analiză este învestită, în ultimă instanță, Curtea de Apel Constanța. Prin urmare, de lămurirea chestiunii de drept referitoare
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
de persoană juridică, respectiv prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, scopul legiuitorului cu ocazia edictării legii fiind acela ca reprezentarea juridică, ce include toate formele sale de manifestare, să se facă prin consilierul juridic sau avocatul persoanei juridice reclamante. V. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 8. În afara susținerilor făcute în cererea de apel, petenta nu a formulat un punct de vedere distinct cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării. 9. După comunicarea raportului
DECIZIE nr. 9 din 4 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272161_a_273490]
-
fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) teza întâi și art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepția a fost ridicată de Uniunea Națională a Judecătorilor din România, reclamantă într-o cauză având ca obiect suspendarea executării unui act administrativ. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile art. 54 alin. (1) teza întâi și art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată. În acest sens, instanța arată că se ajunge ca o cerere de acordare a despăgubirilor înregistrată în anul 2003 să fie efectiv plătită reclamantei doar în anul 2020. Astfel, dispozițiile de lege criticate contravin atât normelor avute în vedere prin Legea nr. 290/2003 , cât și principiului stabilit în art. 15 alin. (2) din Constituție, reclamantei aplicându-i-se un alt act normativ decât
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
înregistrată în anul 2003 să fie efectiv plătită reclamantei doar în anul 2020. Astfel, dispozițiile de lege criticate contravin atât normelor avute în vedere prin Legea nr. 290/2003 , cât și principiului stabilit în art. 15 alin. (2) din Constituție, reclamantei aplicându-i-se un alt act normativ decât cel în vigoare la data înregistrării cererii la instituția prefectului și la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Pe de altă parte, eșalonarea plății sumelor de bani, cuvenite ca urmare a hotărârilor comisiilor
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
o prezumție de discriminare și, în cazul în care această situație se verifică, aplicarea efectivă a principiului egalității impune ca sarcina probei să revină părții pârâte. Cu toate acestea, pârâtul nu are posibilitatea să folosească drept probă dovada că partea reclamantă aparține unei anumite religii, are anumite convingeri, prezintă un anumit handicap, are o anumită vârstă sau orientare sexuală. (32) Statele membre pot să nu aplice normele privind sarcina probei procedurilor în care instrumentarea faptelor revine tribunalului sau instanței competente. Procedurile
jrc4619as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89785_a_90572]
-
prezintă un anumit handicap, are o anumită vârstă sau orientare sexuală. (32) Statele membre pot să nu aplice normele privind sarcina probei procedurilor în care instrumentarea faptelor revine tribunalului sau instanței competente. Procedurile în cauză sunt cele în care partea reclamantă este scutită de probarea faptelor a căror anchetare revine jurisdicției sau instanței competente. (33) Statele membre trebuie să încurajeze dialogul între partenerii sociali, precum și, în cadrul practicilor naționale, cu organizațiile neguvernamentale, pentru a discuta diferite forme de discriminare la locul de
jrc4619as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89785_a_90572]
-
Din acest motiv, Arhiepiscopia Romano Catolică din Alba Iulia s-a adresat la CEDO, unde cauza acesteia a fost susținută de avocații Monica Macovei și Dan Mihai. CEDO a hotărât în 25 septembrie 2012 că statul român trebuie să plătească reclamantei, în termen de 3 luni de la dată rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 §2 din Convenție, 15.000 EUR (cincisprezece mii euro), sumă convertită în lei la cursul de schimb aplicabil la dată plății, pentru prejudiciu moral. În plus
Biblioteca Batthyaneum () [Corola-website/Science/319019_a_320348]
-
În plus, statul român trebuie să plătească, în termen de 3 luni de la data la care hotărârea va rămâne definitivă conform art. 44 §2 din Convenție, următoarele sume, precum și orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de reclamantă, pentru cheltuielile de judecată: Nepunerea în practică a deciziei de restituire a clădirii către Arhidieceza de Alba Iulia a fost menționată în raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite privind libertatea religioasă, dat publicității în 28 iulie 2014.
Biblioteca Batthyaneum () [Corola-website/Science/319019_a_320348]
-
violarea art. 8 din Convenție („Dreptul la respectarea vieții private și de familie”), determinată de hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele din statul pârât (Elveția) cuprinzând ordinul de returnare a reclamantului minor în Israel, de unde fusese adus în mod ilicit de reclamantă pe teritoriul statului pârât, în contextul divorțului dintre reclamantă și tatăl copilului, încredințării copilului reclamantei și stabilirii unei interdicții de părăsire a teritoriului israelian de către minor, până la majoratul acestuia, prin hotărâre judecătorească a instanțelor israeliene. Un tânăr elvețian s-a
Neulinger și Shuruk vs. Elveția () [Corola-website/Science/323864_a_325193]
-
private și de familie”), determinată de hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele din statul pârât (Elveția) cuprinzând ordinul de returnare a reclamantului minor în Israel, de unde fusese adus în mod ilicit de reclamantă pe teritoriul statului pârât, în contextul divorțului dintre reclamantă și tatăl copilului, încredințării copilului reclamantei și stabilirii unei interdicții de părăsire a teritoriului israelian de către minor, până la majoratul acestuia, prin hotărâre judecătorească a instanțelor israeliene. Un tânăr elvețian s-a mutat în Israel împreună cu mama ambii fiind părinții unui
Neulinger și Shuruk vs. Elveția () [Corola-website/Science/323864_a_325193]
-
hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele din statul pârât (Elveția) cuprinzând ordinul de returnare a reclamantului minor în Israel, de unde fusese adus în mod ilicit de reclamantă pe teritoriul statului pârât, în contextul divorțului dintre reclamantă și tatăl copilului, încredințării copilului reclamantei și stabilirii unei interdicții de părăsire a teritoriului israelian de către minor, până la majoratul acestuia, prin hotărâre judecătorească a instanțelor israeliene. Un tânăr elvețian s-a mutat în Israel împreună cu mama ambii fiind părinții unui copil născut în anul 2003. Mama
Neulinger și Shuruk vs. Elveția () [Corola-website/Science/323864_a_325193]
-
cazurilor de răpire internațională de minori, factorul timp este crucial. Trecând prea mulți ani de la răpire, consumați prin procese, pentru copilul deja bine integrat în Elveția o reîntoarcere nu ar mai fi fost în interesul său. Curtea a acceptat cererea reclamantei considerând că returnarea reclamantei în Israel nu ar reprezenta măsura adecvată, din perspectiva interesului superior al copilului și, suplimentar, reclamanta ar suferi o ingerință disproporționată în dreptul său la respectarea vieții de familie, dacă ar fi constrânsă să se întoarcă în
Neulinger și Shuruk vs. Elveția () [Corola-website/Science/323864_a_325193]