7,442 matches
-
pornind dela Chișinău), a căzut în cea mai mare parte în prizonierat fără luptă. Aceasta s-a întâmplat ca urmare a deciziei eronate a comandantului unității, de a accepta încartiruirea și dezarmarea preventivă prealabilă în respectiva localitate - dominată de un regiment de infanterie și unul de artilerie rusești. În condițiile derulării puciului bolșevic a urmat o a doua cerere de ajutor din partea Guvernului Republicii Democratice Moldovenești adresată Guvernului României, ca urmare a unei hotărâri din 6 ianuarie 1918 a unioniștilor (sprijinită
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
fortul Afumați (1885-1888). Constantin Z. Boerescu a fost avansat în anul 1993 în eșaloanele superioare ale armatei, în arma Infanteriei, funcțiile sale cele mai importante fiind cele de director-comandant al „Școalei Fiilor de Militari” din Craiova (1895-1896), de comandant al Regimentului 6 Infanterie „Mihai Viteazul” (1896-1903) și de comandant al Brigadei 17 Infanterie (din Dobrogea, între 10 mai 1903 și 1 aprilie 1910). În anii 1902 și 1903 a fost președintele „Cercului Militar” din București. A ieșit din cadrele active ale
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
Coroana României” în grad de Ofițer (1891), în grad de Comandor (1909), Ordinul bulgar „Sf. Alexandru”, cl. IV (1892), Medalia „Avântul Țărei” etc. Constantin Z. Boerescu a fost pictat de artistul polonez Tadeusz Ajdukiewicz, în anul 1901, în calitate de comandant al Regimentului 6 Infanterie „Mihai Viteazul” (de Gardă), ca reprezentant al Infanteriei Române. Este înfățișat pe câmpul de instrucție de lângă București, în fruntea regimentului pe care îl comanda, împreună cu soldatul de ordonanță și cu calul său. Tabloul a fost reprodus în albumele
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
etc. Constantin Z. Boerescu a fost pictat de artistul polonez Tadeusz Ajdukiewicz, în anul 1901, în calitate de comandant al Regimentului 6 Infanterie „Mihai Viteazul” (de Gardă), ca reprezentant al Infanteriei Române. Este înfățișat pe câmpul de instrucție de lângă București, în fruntea regimentului pe care îl comanda, împreună cu soldatul de ordonanță și cu calul său. Tabloul a fost reprodus în albumele „Armata Română”/ „L’Armée Roumaine”, Editura și Atelierele Grafice Socec & Co. (1902, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la Războiul de
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
Regimentul 2 Vânători a fost o unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 2 Vânători din armată permanentă, dislocat la pace în garnizoana București
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
2 Vânători a fost o unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 2 Vânători din armată permanentă, dislocat la pace în garnizoana București. Regimentul a făcut parte din organică Divizia 3 Infanterie. La intrarea în război, regimentul a fost comandat de colonelul "Constantin Constantinescu". Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 2 Vânători din armată permanentă, dislocat la pace în garnizoana București. Regimentul a făcut parte din organică Divizia 3 Infanterie. La intrarea în război, regimentul a fost comandat de colonelul "Constantin Constantinescu". Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.<br> Drapelul de luptă al regimentului fost decorat
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 2 Vânători din armată permanentă, dislocat la pace în garnizoana București. Regimentul a făcut parte din organică Divizia 3 Infanterie. La intrarea în război, regimentul a fost comandat de colonelul "Constantin Constantinescu". Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.<br> Drapelul de luptă al regimentului fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III: În campania
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
în război, regimentul a fost comandat de colonelul "Constantin Constantinescu". Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.<br> Drapelul de luptă al regimentului fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III: În campania anului 1916 Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 3 Infanterie, participând la Operația ofensiva în Transilvania , Bătălia de pe Valea Prahovei, Luptele de pe
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.<br> Drapelul de luptă al regimentului fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III: În campania anului 1916 Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 3 Infanterie, participând la Operația ofensiva în Transilvania , Bătălia de pe Valea Prahovei, Luptele de pe aliniamentul Cricov-Ialomița, Luptele de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru, precum și al acțiunile militare care au
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
luptă al Diviziei 3 Infanterie, participând la Operația ofensiva în Transilvania , Bătălia de pe Valea Prahovei, Luptele de pe aliniamentul Cricov-Ialomița, Luptele de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru, precum și al acțiunile militare care au condus la stabilizarea frontului pe Siret. În campania anului 1917 Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 3 Infanterie, participând la Bătălia de la Mărăști. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Mihail Butescu". În anul 1918 Regimentul 2 Vânători a făcut parte
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
precum și al acțiunile militare care au condus la stabilizarea frontului pe Siret. În campania anului 1917 Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 3 Infanterie, participând la Bătălia de la Mărăști. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Mihail Butescu". În anul 1918 Regimentul 2 Vânători a făcut parte din Brigadă 2 Vânători, din organică Diviziei 1 Vânători.
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
Siret. În campania anului 1917 Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 3 Infanterie, participând la Bătălia de la Mărăști. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Mihail Butescu". În anul 1918 Regimentul 2 Vânători a făcut parte din Brigadă 2 Vânători, din organică Diviziei 1 Vânători.
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
Regimentul 5 Vânători a fost o unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 5 Vânători din armata permanentă, dislocat la pace în garnizoana Craiova
Regimentul 5 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337220_a_338549]
-
5 Vânători a fost o unitate de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 5 Vânători din armata permanentă, dislocat la pace în garnizoana Craiova. Regimentul a făcut parte din organica Diviziei 2 Infanterie. La intrarea în război, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Traian Epure". Regimentul 5 Vânători a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916
Regimentul 5 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337220_a_338549]
-
la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 5 Vânători din armata permanentă, dislocat la pace în garnizoana Craiova. Regimentul a făcut parte din organica Diviziei 2 Infanterie. La intrarea în război, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Traian Epure". Regimentul 5 Vânători a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.<br> În campania anului 1916 Regimentul 5 Vânători
Regimentul 5 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337220_a_338549]
-
și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 5 Vânători din armata permanentă, dislocat la pace în garnizoana Craiova. Regimentul a făcut parte din organica Diviziei 2 Infanterie. La intrarea în război, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Traian Epure". Regimentul 5 Vânători a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.<br> În campania anului 1916 Regimentul 5 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de
Regimentul 5 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337220_a_338549]
-
în război, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Traian Epure". Regimentul 5 Vânători a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918.<br> În campania anului 1916 Regimentul 5 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 2 Infanterie și Diviziei 2/5 Infanterie, participând la Acțiunile militare din Dobrogea și Bătălia pentru București. În campania anului 1917 Regimentul 5 Vânători a participat la
Regimentul 5 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337220_a_338549]
-
br> În campania anului 1916 Regimentul 5 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 2 Infanterie și Diviziei 2/5 Infanterie, participând la Acțiunile militare din Dobrogea și Bătălia pentru București. În campania anului 1917 Regimentul 5 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 2 Infanterie, participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Gheorghe Diamandi". În anul 1918 Regimentul 5 Vânători a făcut parte
Regimentul 5 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337220_a_338549]
-
5 Infanterie, participând la Acțiunile militare din Dobrogea și Bătălia pentru București. În campania anului 1917 Regimentul 5 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 2 Infanterie, participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Gheorghe Diamandi". În anul 1918 Regimentul 5 Vânători a făcut parte din Brigada 1 Vânători, din organica Diviziei 1 Vânători.
Regimentul 5 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337220_a_338549]
-
București. În campania anului 1917 Regimentul 5 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 2 Infanterie, participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Gheorghe Diamandi". În anul 1918 Regimentul 5 Vânători a făcut parte din Brigada 1 Vânători, din organica Diviziei 1 Vânători.
Regimentul 5 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337220_a_338549]
-
al Voluntarilor" cu baza la Hârlău, cu scopul grupării tuturor voluntarilor, atât a celor veniți din prizonierat cât și a celor din România. Deși structurat inițial pe schema unei divizii de infanterie, în structura sa au intrat până la urmă 3 regimente. Inițial rolul său în acțiune s-a rezumat la misiuni de pază și de menținere a ordinii periclitate de trupele Armatei Ruse - aflate în debandadă după Defecțiunea Rusă, precum și de curățare de structuri militare bolșevice a Basarabiei, după proclamarea independenței
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
doritor să stăvilească suspiciunile Puterilor Centrale, cu privire la intențiile Regatului de a părăsi neutralitatea și de a se alătura taberei inamice. La data intrării Romaniei în razboi, 20 000 de romani transilvăneni erau înrolați în unitățile Armatei Române, cu predilecție în regimentele din Dobrogea, Prahova și București (de exemplul Regimentul 80 infanterie avea aproximativ 50% din efectiv format din transilvăneni). Dintre aceștia, 3.000 au căzut numai în Campania din 1916, per total dându-și viața 7.000 de români transilvăneni. Fruntașii
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
Regatului de a părăsi neutralitatea și de a se alătura taberei inamice. La data intrării Romaniei în razboi, 20 000 de romani transilvăneni erau înrolați în unitățile Armatei Române, cu predilecție în regimentele din Dobrogea, Prahova și București (de exemplul Regimentul 80 infanterie avea aproximativ 50% din efectiv format din transilvăneni). Dintre aceștia, 3.000 au căzut numai în Campania din 1916, per total dându-și viața 7.000 de români transilvăneni. Fruntașii refugiaților din Transilvania au făcut repetate demersuri pentru
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
1917, într-o discuție cu aghiotantul regal Stârcea dusă după înaintarea unui nou memoriu către Regele Ferdinand, Victor Deleu și Octavian C. Tăslăuanu au primit răspunsul că Regele nu acceptase încă formarea unei mari unități distincte, ci doar formarea unor regimente încadrate în diviziile Armatei Române. Cu toate acestea străduințele de a fi dată o nouă dimensiune organizării militarea ardelenilor și bucovinenilor din regat, au continuat pe parcursul toamnei. La 13 octombrie 1917, Marele Cartier General Român a hotârât ca din punct
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]