8,167 matches
-
debitul aerului la 101,33 kPa și 273,2 K în m3/min Tp: temperatura la intrarea pompei în K Pp: presiunea absolută la intrarea pompei n: viteza de rotație a pompei în min. Pentru a compensa interacțiunea vitezei de rotație a pompei, variațiile de presiune ale acesteia și coeficientul de alunecare a pompei, funcția de corelare (X1) între viteza pompei (n), diferența de presiune dintre intrarea și ieșirea pompei și presiunea absolută la ieșirea pompei se calculează prin formula următoare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
s-a modificat poziția în mod continuu. 2.5.2.5. Pozițiile posibile ale organelor de reglare sunt limitate. 2.5.2.5.1. pe de o parte, de către cea mai mare din următoarele două: cea mai mică viteză de rotație cu care poate merge motorul la ralanti, viteza de rotație recomandată de constructor minus 100 tr/min; 2.5.2.5.2. pe de altă parte, de către cea mai mică din următoarele trei valori: cea mai mare viteză de rotație
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
5. Pozițiile posibile ale organelor de reglare sunt limitate. 2.5.2.5.1. pe de o parte, de către cea mai mare din următoarele două: cea mai mică viteză de rotație cu care poate merge motorul la ralanti, viteza de rotație recomandată de constructor minus 100 tr/min; 2.5.2.5.2. pe de altă parte, de către cea mai mică din următoarele trei valori: cea mai mare viteză de rotație la care poate funcționa motorul acționând asupra organelor de reglare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
rotație cu care poate merge motorul la ralanti, viteza de rotație recomandată de constructor minus 100 tr/min; 2.5.2.5.2. pe de altă parte, de către cea mai mică din următoarele trei valori: cea mai mare viteză de rotație la care poate funcționa motorul acționând asupra organelor de reglare la ralanti, viteza de rotație recomandată de constructor plus 250 tr/min, viteza de cuplare a ambreiajelor automate. 2.5.2.6. Pe de altă parte, pozițiile de reglare incompatibile
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
100 tr/min; 2.5.2.5.2. pe de altă parte, de către cea mai mică din următoarele trei valori: cea mai mare viteză de rotație la care poate funcționa motorul acționând asupra organelor de reglare la ralanti, viteza de rotație recomandată de constructor plus 250 tr/min, viteza de cuplare a ambreiajelor automate. 2.5.2.6. Pe de altă parte, pozițiile de reglare incompatibile cu funcționarea corectă a motorului nu trebuie reținute ca puncte de măsură. În special, atunci când
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
sau s-au accidentat, atât în timpul încălzirii, cât și în timpul concursului. Annika Reeder (Marea Britanie) s-a accidentat atât de grav încât a trebuit să abandoneze restul competiției. Greșeala a fost descoperită de australianca Allana Slater în timpul celei de-a treia rotații; concursul a fost reluat după ce oficialii au reașezat aparatul la înălțimea corectă, iar gimnastele care au sărit în primele două rotații au avut posibilitatea de a-și reface exercițiul. Deși Andreea Răducan a sărit înainte ca greșeala să fie corectată
Andreea Răducan () [Corola-website/Science/303848_a_305177]
-
a trebuit să abandoneze restul competiției. Greșeala a fost descoperită de australianca Allana Slater în timpul celei de-a treia rotații; concursul a fost reluat după ce oficialii au reașezat aparatul la înălțimea corectă, iar gimnastele care au sărit în primele două rotații au avut posibilitatea de a-și reface exercițiul. Deși Andreea Răducan a sărit înainte ca greșeala să fie corectată, a refuzat să refacă săritura, și a continuat cu performanțe excelente la bârnă și sol. La sfârșitul competiției de individual compus
Andreea Răducan () [Corola-website/Science/303848_a_305177]
-
prin măsurarea cantitativă pentru prima dată a vitezei luminii. La începutul carierei sale, Rømer a încercat să creeze noi modele și să facă observații cu scopul confirmării ipotezei lui Copernic privitoare la paralaxele stelare A construit și modele care arată rotația sateliților lui Jupiter în jurul acestei planete, și mișcarea Lunii în jurul Pământului. În 1676, studiind eclipsele satelitului Io al lui Jupiter, a remarcat că aceste evenimente se produc când «la ora prevăzută» (previziunile sale potrivit Legilor lui Kepler se verificau), când
Ole Rømer () [Corola-website/Science/304001_a_305330]
-
gimnastă puternică și foarte bună acrobată). Ambele gimnaste au evoluat la cel mai ridicat nivel. Ambele au primit nota 10 la sol, Yelena Shushunova a primit al doilea 10 la sărituri iar Daniela a primit 10 la paralele inegale. Înaintea rotației finale Daniela era în fruntea clasamentului, dar nota de 9.950 la sărituri a plasat-o în final pe locul secund, după Yelena Shushunova, la o diferență de doar 0.025. Punctarea a fost foarte controversată și este recunoscută ca
Daniela Silivaș () [Corola-website/Science/303998_a_305327]
-
estimează că Herschel a fost rezultatul unui impact de (31 km/s) și o cometă de 5 km diametru. Satelitul nu este un corp sferic pentru că suportă puternice forțe de maree produse de Saturn. Forțele de maree dau satelitului o rotație sincronă, adică perioada de rotație este egală cu perioada orbitală în jurul lui Saturn. Această orbită are o semiaxă de 185.520 km, de trei ori raza planetei Saturn, acest lucru marește intensitatea forțelor de maree. Mimas este responsabilă principală de
Mimas (satelit) () [Corola-website/Science/304017_a_305346]
-
rezultatul unui impact de (31 km/s) și o cometă de 5 km diametru. Satelitul nu este un corp sferic pentru că suportă puternice forțe de maree produse de Saturn. Forțele de maree dau satelitului o rotație sincronă, adică perioada de rotație este egală cu perioada orbitală în jurul lui Saturn. Această orbită are o semiaxă de 185.520 km, de trei ori raza planetei Saturn, acest lucru marește intensitatea forțelor de maree. Mimas este responsabilă principală de curățarea particulelor în diviziunea Cassini
Mimas (satelit) () [Corola-website/Science/304017_a_305346]
-
anul 1975, devenind vicepreședinte al Comisiei Seismologice Europene în anul 1972 până în anul 1976. A fost membru al grupului de studiu privind "„Metode seismice pentru monitorizarea exploziilor subterane”" de la Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI) (1968-1970); membru (și președinte prin rotație) al comitetului de coordonare al proiectului PNUD/UNESCO pentru studiul seismicității regiunii balcanice (1970-1977). În anul 1974 a scris lucrarea "„Mesaje ale Pământului în descifrări actuale”", lucrare care s-a dorit a fi poarta către o suită de cărți de
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
tip, dar aceste moduri au toate un mecanism de bază comun. Dacă o pitică albă cu miezul de carbon-oxigen a adunat suficientă materie pentru a atinge limita Chandrasekhar de aproximativ 1,38 mase solare (pentru o stea fără mișcare de rotație), ea nu va mai putea susține cantitatea mare de plasmă cu ajutorul presiunii de degenerare a electronilor și va începe să se contracte. Opinia actuală este aceeea că limita aceasta nu este atinsă în mod normal; creșterea temperaturii și a densității
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
mod clar este necesar pentru a permite straturilor exterioare ale miezului să reabsoarbă aproximativ 10 jouli de energie, care produce explozia vizibilă. Cercetările actuale se concentrează pe ipoteza unui proces bazat pe o combinație de reîncălzire de neutrini, efecte de rotație și efecte magnetice. Când steaua generatoare are sub aproximativ 20 mase solare (în funcție de tăria exploziei și cantitatea de material care cade înapoi), rămășița degenerată a miezului se transformă într-o stea neutronică. Peste această masă, rămășița formează o gaură neagră
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
față de distanța medie. Din această cauză, mărimea aparentă a Lunii diferă ca efect al distanței până la Pământ, iar de aici apare diferența dintre o eclipsă totală și o eclipsă inelară. Distanța Pământ-Soare variază și ea în cursul unui an (o rotație completă a Pământului în jurul Soarelui), dar această diferență nu influențează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare ceva mai mică decât Soarele (pe bolta cerească, în acest caz ne referim la dimensiunea aparentă și nu la dimensiunea reală
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
aproximativ , fiind al doilea ca distanță față de planetă între cei cinci sateliți majori ai acesteia. Orbita Titaniei are o mică excentricitate și este înclinată foarte puțin în raport cu ecuatorul lui Uranus. Perioada sa orbitală este de aproximativ , aceeași cu cea de rotație. Cu alte cuvinte, Titania este pe orbită sincronă, având permanent aceeași față îndreptată spre Uranus. Orbita Titaniei se află în întregime în interiorul magnetosferei uraniene. Emisferele posterioare a sateliților care orbitează în interiorul unei magnetosfere sunt lovite de plasma magnetosferică aflată în
Titania (satelit) () [Corola-website/Science/304018_a_305347]
-
Cu alte cuvinte, Titania este pe orbită sincronă, având permanent aceeași față îndreptată spre Uranus. Orbita Titaniei se află în întregime în interiorul magnetosferei uraniene. Emisferele posterioare a sateliților care orbitează în interiorul unei magnetosfere sunt lovite de plasma magnetosferică aflată în rotație sincronă cu planeta. Acest bombardament poate duce la întunecarea emisferei posterioare, observată la toți sateliții uranieni cu excepția lui Oberon. Întrucât Uranus orbitează Soarele aproape culcat, iar sateliții săi îl orbitează în planul ecuatorial, aceștia (inclusiv Titania) sunt supuși unui ciclu
Titania (satelit) () [Corola-website/Science/304018_a_305347]
-
în timpul legendarei Epoci de Aur. Titan se rotește în jurul lui Saturn o dată la fiecare 15 zile și 22 ore terestre. Ca și Luna Pământului și mulți alți sateliți ai giganților de gaz, perioada sa orbitală este identică cu perioada de rotație; Titan fiind blocat mareic în rotație sincronă cu Saturn, și de aceea arată mereu aceeași față spre planetă. Din acest motiv, există un punct sub-saturnian pe suprafața sa în care planeta Saturn pare să stea direct deasupra capului. Longitudinile pe
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
se rotește în jurul lui Saturn o dată la fiecare 15 zile și 22 ore terestre. Ca și Luna Pământului și mulți alți sateliți ai giganților de gaz, perioada sa orbitală este identică cu perioada de rotație; Titan fiind blocat mareic în rotație sincronă cu Saturn, și de aceea arată mereu aceeași față spre planetă. Din acest motiv, există un punct sub-saturnian pe suprafața sa în care planeta Saturn pare să stea direct deasupra capului. Longitudinile pe Titan sunt măsurate la vest de
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
lui Titan este satelitul însuși, considerându-se că metanul este eliberat de erupțiile criovulcanice. O posibilă origine biologică a metanului nu a fost exclusă. Există de asemenea un model al circulației aerului, care a fost identificat ca urmând direcția de rotație a lui Titan, de la vest către est. Observațiile atmosferei, realizate în 2004 de "Cassini", sugerează că Titan este și un „super-rotitor”, asemănător plantei Venus, având o atmosferă care se rotește mult mai repede decât suprafața sa.. Ionosfera satelitului Titan este
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
emisfera nordică, ceea ce duce la apariția unor curenți de aer de altitudine înaltă dinspre sud către nord și curenți de aer de joasă altitudine dinspre nord către sud. O asemenea enormă celulă Hadley este posibilă numai pe o lume cu rotație înceată, cum este Titanul. Circulația vântului în celulă de la pol la pol pare să fie centrată pe stratosferă, simulările sugerând posibilitatea unor schimbărilor la fiecare 12 ani, cu o perioadă de 3 ani de tranziție, în cursul unui an titanian
Titan (satelit) () [Corola-website/Science/304016_a_305345]
-
auto - propulsie și componente ale acestora Buldozere cu auto - propulsie Gratere cu auto - propulsie Răzătoare cu auto - propulsie Mașini de bătătorit cu auto - propulsie Lopeți frontale cu auto - propulsie Alte lopeți mecanice cu auto - propulsie, excavatoare cu o suprastructură de rotație de 3600, cu excepția lopeților frontale 44251.4 44252 44253 44254 44255 886n 88620.9h 88620.9i 443 44310 44320 886o 88620.9j 88620.9k 444b 44411 44412 444c 44421 44422 44423 44424 44425 44426 8466.93, .94 846691, .92 8467
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
definite care descriu circumferința, aria sau volumul unor forme generate de cercuri. În acest caz simplu, jumătate din aria discului unitate este dată de: și dă jumătate din circumferința cercului unitate. Forme mai complicate pot fi integrate ca corpuri de rotație. De la definiția pe cercul unitate a funcțiilor trigonometrice rezultă și că sinusul și cosinusul au perioada 2π. Astfel, pentru orice "x" real și orice număr întreg "n", sin("x") = sin("x" + 2π"n") și cos("x") = cos("x" + 2π"n
Pi () [Corola-website/Science/304110_a_305439]
-
comportamentul funcției exponențiale de variabilă complexă, descrisă de formula lui Euler unde "i" este unitatea imaginară ce satisface relația "i" = −1 și "e" ≈ 2.71828 este numărul lui Euler. Din această formulă rezultă că puterile imaginare ale lui "e" descriu rotații pe cercul unitate în planul complex; aceste rotații au o perioadă de 360° = 2π. În particular, rotația cu 180° "φ" = π are ca rezultat remarcabila identitate a lui Euler Există "n" rădăcini diferite de ordin "n" ale unității Integrala gaussiană
Pi () [Corola-website/Science/304110_a_305439]
-
formula lui Euler unde "i" este unitatea imaginară ce satisface relația "i" = −1 și "e" ≈ 2.71828 este numărul lui Euler. Din această formulă rezultă că puterile imaginare ale lui "e" descriu rotații pe cercul unitate în planul complex; aceste rotații au o perioadă de 360° = 2π. În particular, rotația cu 180° "φ" = π are ca rezultat remarcabila identitate a lui Euler Există "n" rădăcini diferite de ordin "n" ale unității Integrala gaussiană O consecință este că funcția gamma a semiîntregilor
Pi () [Corola-website/Science/304110_a_305439]