7,641 matches
-
ajung sub ochii a sute de mii de oameni ai muncii. Un succes al acestor colecții este un succes al întregii literaturi, care se îmbogățește astfel cu o armă în plus: el contribuie la mobilizarea în jurul sarcinilor puse de construirea socialismului (...). În ansamblul lor, aceste nuvele pun cu justețe problema aleasă spre tratare, în cadrul complexului de probleme ale vieții satului. Exemple pozitive în acest sens se pot cita nuvele ca: Gospodarii de Silviu Podină (Albina), Cu buzunarul și cu carul de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Volumul Zile slăvite merită din plin o asemenea prețuire. În poeziile din acest volum sunt oglindite artistic evenimente din viața poporului muncitor, răsună dragostea poporului față de viața nouă din țara noastră și față de oamenii sovietici, care ne ajută să zidim socialismul (...). Poeziile din acest volum au un puternic caracter popular, se adresează cititorului direct, cu vigoare și cu sinceritate, într-o formă poetică simplă și clară, capabilă să producă emoții puternice. Toate aceste merite fac poezia lui Eugen Frunză să se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastre. Trebuie să facă treaba asta cineva, și dacă n-o facem, cine s-o facă? (...). Gândește-te pentru cine scriem noi. Scriem pentru poporul nostru și el așteaptă să ajungem din urmă, în creația noastră, înaintarea sa năvalnică spre socialism. Pentru orice întârziere, pentru orice cauză de întârziere a dezvoltării literaturii noastre suntem răspunzători față de poporul nostru noi toți. Și dumneata. Lucrul acesta l-au înțeles mulți scriitori, din ce în ce mai mulți, cărunți și tineri, prozatori și dramaturgi. Dumneata însă, stimate tovarășe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spunea povești cu haiduci (...). E clar că o asemenea atitudine, de dulce aducere aminte și de calmă revenire, nu este proprie omului înaintat al zilelor noastre, omului care luptă cu eroism pentru a cuceri, pas cu pas, măreața «zi a socialismului». Nu din întâmplare această poezie conține numeroase prețiozități stilistice, întortocheri de frază, care caută să acopere, ca niște bijuterii fals strălucitoare, goliciunea ideilor (...). În unele poezii ca Ședința, Cântecul tractoristului, Mihu Dragomir a încercat să surprindă transformările petrecute în conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Capitolele Locomotiva, Spitalul sunt însă insuficient realizate (...). Suntem îndreptățiți să avem față de Ion Brad cerințe mari. În lucrarea sa există foarte multe elemente realizate, care pot și trebuie să fie dezvoltate. Este suficient să ne aducem aminte de capitolul Spre socialism, în care ritmul dinamic al versurilor sugerează imaginea impresionantă a înaintării patriei noastre către orânduirea fericirii depline: Mașina aleargă nebună. Cu țipătul viu și fierbinte De-i vifor sau vremea e bună Noi mergem mereu înainte.” Horea nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
partea a doua este exprimată o altă idee care o continuă pe cea dintâi: în patria noastră se dezvoltă un sentiment nou, minunat, al solidarității umane, al relațiilor de colaborare și ajutor reciproc între cei care construiesc - sau vor construi - socialismul, viața (...). De aceea partea a doua a poemului Horea nu mai este singur nu emoționează, deși ideea rămâne valoroasă. De ce? Credem că pentru a fi realizat acest lucru, trebuia să găsească - așa cum făcuse în prima parte - o imagine centrală, ruptă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
București se află încă indivizi care ar dori să vadă orașul nostru prefăcut într-un morman de mine fumegânde, în care viața să devină scrum, iar bucuria, vaiet? (...). Concepția burgheză a împiedecat-o pe Nina Cassian să vadă frumusețea construirii socialismului, să-i vadă pe eroicii constructori ai lumii noi (...). Astfel, poezia Cântec în zori exprimă dragostea egoistă, strâmtă, a unei femei pentru bărbatul ei. Acest bărbat doarme și femeia îl privește. Am văzut în Balada femeii care și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
numai atât: Nina Cassian caută partidul «în străfund», coboară adânc în sine, dar partidul nu e acolo sau, în orice caz, nu mai e acolo, el se află în uzinele noastre, în minele de cărbuni, pe marile șantiere ale construcției socialismului (...). Pentru a fi un poet luptător, nu e suficient să folosești metoda introspecției, ci trebuie să participi la realitate. Dar iată că în Puișor de Craiovean Nina Cassian vrea să se apropie de realitate, să cânte uzina. Mai întâi, drumul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
publică nuvela Flăcări între cer și apă, tradusă în rusește și publicată în acest an: „Ideea centrală a nuvelei lui Vladimir Colin este deci o problemă a vigilenței în condițiile ascuțirii luptei de clasă, în perioada trecerii de la capitalism la socialism. Autorul reușește să înfățișeze uneltirile dușmanului de clasă ca o acțiune conștientă și organizată (...). Dacă pe acești dușmani îi zugrăvește cu ură, pe eroii pozitivi autorul îi înconjoară cu dragoste caldă, arătând încrederea cu care ei privesc partidul. Impresionantă este
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nouă din patria noastră. Astfel, de curând a fost publicat în E.S.P.L.A romanul lui Vladimir Colin Soarele răsare în Deltă în care autorul își propune să înfățișeze transformarea regiunilor înapoiate din țara noastră, transformarea conștiinței oamenilor în procesul construirii socialismului (...). Autorul nu izbutește să redea în trăsături semnificative complexitatea fenomenelor noi, înaintate, care apar în regiunea Deltei. Felul în care autorul zugrăvește oamenii și locurile arată în mod evident că el n-a cunoscut în profunzime realitatea nouă, a denaturat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
principale spre cele periferice. Personajele secundare sunt mai vii și mai interesante decât cele principale (...). Lipsește o acțiune care să poată oglindi literar acțiunea închegată a partidului care, pe baza unui plan bine stabilit, conduce masele la luptă pentru constituirea socialismului, zădărnicind împotrivirile dușmanului (...). Se întâmplă, însă, în mai mică măsură, și altceva mai dăunător. Deplasarea centrului de greutate se produce nu numai de la elementele principale la elementele periferice - ceea ce se manifestă în primul rând ca un defect de construcție, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cere atâta îndemânare, pentru locurile bogate în frumuseți pe care le descrie. Și, cu această dragoste pasională în suflet, scriitorul a pornit a face cunoscută cititorilor săi, viața pescarilor din Deltă, cu greutățile și bucuriile ei, cu razele minunate ale socialismului ce au prins să o lumineze. Păcat că scriitorul n-a izbutit în realizarea intențiilor sale decât parțial, așa cum după rândurile de mai jos vor încerca să arate (...). Peste satul pescăresc Alba, au trecut necazuri și nevoi cu duiumul, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nevoie” este și romanul lui Horvath Istvan, scrie Eugen Campus 33, dar și Dan Costa 34 în revista clujeană. Spicuim câteva opinii ale criticului de la Viața românească: „Povestea din Brazdă peste haturi este în fond povestea luptei partidului pentru construirea socialismului, concretizată aici prin ofensiva pornită de organizația de partid din Borcut pentru a îndruma viața pe noi făgașuri (...). S-ar putea spune încă multe despre măiestria cu care Istvan Horvath redă dramatismul vieții, despre capacitatea lui de a surprinde elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din tractoriști, care au un nivel politic și tehnic ridicat, dar nu toți sunt așa de ridicați». Și se trăgea concluzia că la un moment dat ar putea să pară că tractoriștii, așa cum sunt prezentați, aparțin unui stadiu al construirii socialismului mult mai înaintat decât cel la care se referă romanul (...). Neîndoios este un lucru: că pentru reliefarea problemelor pe care autorul și-a propus să le trateze, el a ales în mod just personajele sale, le-a conceput cu multă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
are loc cu ascuțime în satele noastre și reforma bănească efectuată de curând le-a dovedit cu prisosință. «Învățătura stalinistă despre mecanica luptei de clasă în condițiile dictaturii proletariatului - spune documentul - ne arată că în desfășurarea cu succes a luptei socialismului împotriva capitalismului, când crește vijelios sectorul socialist al economiei naționale și scade neîntrerupt greutatea specifică a elementelor capitaliste...» (...). Acest proces n-a fost observat de Aurel Mihale și nici de alți scriitori ai noștri (...). În romanul, Ogoare noi, schematismul unora
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poporul așteaptă cu nerăbdare opere literare care să înfățișeze problemele legate de mărețul plan de electrificare (...). Bine intenționată, editura s-a grăbit să-i publice lucrarea, socotind, probabil, că pune astfel la îndemâna maselor o armă necesară în lupta pentru construirea socialismului. Atât autorul cât și editura au trecut cu ușurință peste un fapt esențial: o armă literară nu este armă decât dacă este literatură, dacă emoționează și convinge prin imagini artistice veridice și puternice. Ori, nuvela Râpa Oarbei este mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
partid și mase”. Pe marginea discuțiilor despre „Cetatea de foc”48, la Uniunea Scriitorilor: „(...) De aceea și sunt eroii lui Davidoglu așa de strâns legați de muncă, cu ale cărei probleme ei împletesc și problemele lor cele mai personale. Construcția socialismului e preocuparea cea mai însemnată a oamenilor muncii înaintați. Ea este pentru ei realitatea dominantă. A nu înțelege semnificația acestui aspect, atât de prețios în piesa lui Davidoglu, înseamnă a nega în fapt părțile cele mai valoroase ale lucrării și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
știut să exprime toată dârzenia unei femei pe care o însuflețește mărețul ideal de eliberare definitivă a poporului pe care o avântă în luptă imensa dragoste pentru om, iubirea fierbinte pentru Uniunea Sovietică și pentru patria pe care Armata Țării Socialismului a scos-o de sub jugul german, credința nestrămutată în victoria socialismului (...). Împreună cu Ganna Lichta se găsește redactorul Max Venta, figură frumoasă de dârz luptător, de agitator care știe să ducă în mase învățăturile partidului și să învețe de la mase cum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mărețul ideal de eliberare definitivă a poporului pe care o avântă în luptă imensa dragoste pentru om, iubirea fierbinte pentru Uniunea Sovietică și pentru patria pe care Armata Țării Socialismului a scos-o de sub jugul german, credința nestrămutată în victoria socialismului (...). Împreună cu Ganna Lichta se găsește redactorul Max Venta, figură frumoasă de dârz luptător, de agitator care știe să ducă în mase învățăturile partidului și să învețe de la mase cum să-și ducă mai bine munca sa. Emil Botta nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
problema luptei colectiviștilor dintr-o gospodărie colectivă formată, pentru convingerea și atragerea țăranilor mijlocași pe care uneltirile chiaburilor i-au făcut să rămână în afara gospodăriilor (...). Teatrul actual se inspiră necontenit din lupta clasei muncitoare conduse de partid pentru libertate, bunăstare, socialism și pace. N. Moraru și Aurel Baranga zugrăvesc în drama lor Pentru fericirea poporului lupta eroică a comuniștilor în condițiile anilor 1937-1938, când puterea de stat era în mâinile burgheziei. Mihail Davidoglu în Cetatea de foc (ca și ceilalți autori
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
descopere și în viața poporului nostru conflicte între cei care se culcă pe lauri, care se automulțumesc foarte lesne cu unele succese și cei care știu să ardă mereu pentru a merge mai repede, mai bine spre viitorul fericit al socialismului. Comedia lui Corneiciuc îndeamnă pe autorii noștri să folosească și ei din plin, cu curaj arma humorului ca un mijloc de educare, de lămurire și convingere. Piesa îndeamnă la cunoașterea și însușirea creatoare a humorului popular nesecat, plin de optimism
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și reprodus de Contemporanul privitor la problemele dramaturgiei, cred că fiecare autor dramatic a simțit nevoia să-și verifice în chip serios activitatea de până acum, să aprecieze autocritic modul în care-și îndeplinește - ca dramaturg - sarcinile de constructor al socialismului (...). Au fost primite cu multă căldură lucrări ca piesa lui Mihail Davidoglu Cetatea de foc, Ziua cea mare a Mariei Banuș, Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga, Mireasa desculță de Hajdu Zoltan și Sütö Andras, Lupii de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aprecierea fiecărei piese este chezășia colaborării rodnice cu autorii dramatici. Este necesară înlăturarea spiritului birocratic în analiza pieselor - prin sistemul interminabil de referate și rețete de îndreptare - îndreptarea însăși a referințelor spre cunoașterea mai profundă a vieții, a practicii construcției socialismului, a problemelor specifice genului dramatic. Un rol deosebit de important revine Consiliului artistic al Comitetului pentru Artă”. Mimetismul, conflictul-clișeu, deznodământul neveridic proliferează mai ales în piesele într-un act: „Una din sarcinile însemnate ale revistei Cultura poporului este publicarea de piese
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
revistei Cultura poporului de a publica - pe lângă piesele originale - piese sovietice într-un act care ajută maselor muncitoare din țara noastră să rezolve probleme importante ale muncii lor practice și îndeosebi dezvoltă mărețele perspective ale muncii și luptei lor pentru socialism. Piesele scurte sovietice constitue de asemenea un prețios îndreptar pentru dramaturgii noștri. Exemplul sovietic arată că «genul scurt» în teatru, ca în general în literatură, nu este de loc un gen «ușor», un gen inferior (...).” În numerele apărute în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
etc (...). În revistă au apărut o serie de lucrări greșit orientate și lipsite de valoare literară. În aceste piese imaginea vieții noi a satelor și orașelor noastre apare deformată. Oamenii zilelor noastre, eroii muncii, căliți în focul luptei pentru construirea socialismului sunt înfățișați cu totul dezumanizați. Ei nu pot servi drept pilde de urmat pentru spectatori (...). Conflictul mai tuturor pieselor neizbutite din Cultura poporului s-ar putea rezuma astfel: un mijlocaș merge pe un drum greșit (vinde produse agricole speculanților, refuză
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]