7,470 matches
-
Marii Adunări Naționale din 14 ianuarie 1950 se ordonează înființarea Unităților de Muncă (UM). Scopul acestora a fost acela de a reeduca prin muncă persoanele care prin originea lor socială, poziția economică și trecutul istoric, pot reprezenta o amenințare la adresa socialismului românesc.
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
atribuia revoluției burgheze, cele realizate de către Revoluția Franceză din 1789: sfârșitul feudalismului și . În acest sens, sovietele erau concepute ca „fortărețe proletare”, situate în inima „revoluției burgheze”. pentru a asigura realizarea solicitărilor populare, pentru a pregăti în viitor trecerea la socialism, și pentru a împiedica o așteptată contrarevoluție monarhistă sau o ruptură cu burghezia. Cu toate acestea, acest lucru nu răspundea urgenței realizării aspirațiilor maselor. Părțile revoluționare au fost, prin urmare, expuse riscului de a suporta aceeași discreditare populară ca și
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
concluziei sale, în octombrie 1917, „pentru moment, lovitura de stat politică și revoluția socială s-au împreunat, înainte de a diverge către deceiile de dictatură”. Luând puterea la Petrograd, Lenin și Troțki nu au avut niciun moment intenția de a construi socialismul numai în Rusia sub-dezvoltată și înapoiată. Dar ei sperau ca aceasta să fie prima victorie muncitorească dintr-o serie de revoluții în țările industrializate din Europa, singurele care permiteau revoluției să prindă rădăcini. Ei se bazau în special pe Germania
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
chiar la eliminarea banilor, sau puțin să limiteze drastic utilizarea acestora. Improvizat în focul circumstanțelor, „comunismul de război” (un termen creat "a posteriori", după încheierea Războiului Civil) părea pe atunci să aibă un mijloc de a duce Rusia direct în socialism. Puterea a refăcut și puternicul în economie și asupra muncitorilor. Pentru a face acest lucru, ea nu a ezitat să restabilească o disciplină de fier în fabrici sau să readucă practicile pe care până atunci le ura, ca salariul în
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
o divizie maghiară, două est-germane, una bulgară și două poloneze. România a fost contra intervenției și în consecință a refuzat să contribuie cu trupe. Această interventie a fost explicată de Doctrina Brejnev care afirma că: Atunci când forțe care sunt ostile socialismului încearcă să deturneze către capitalism dezvoltarea unor țari socialiste, acest fapt nu devine numai o problemă a țării în discuție, dar și o problemă și o preocupare a tuturor țărilor socialiste." În mod implicit, acestă doctrină rezerva chiar conducerii Uniunii
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
dezvoltarea unor țari socialiste, acest fapt nu devine numai o problemă a țării în discuție, dar și o problemă și o preocupare a tuturor țărilor socialiste." În mod implicit, acestă doctrină rezerva chiar conducerii Uniunii Sovietice dreptul de a defini "socialismul" și "capitalismul" în conformitate cu propriile interese. După invazia Cehoslovaciei, Albania s-a retras în mod formal din , deși această țară încetase să mai sprijine pactul încă din 1962. Conducătorul României, Nicolae Ceaușescu, a denunțat invazia atât ca pe o violare a
Pactul de la Varșovia () [Corola-website/Science/298320_a_299649]
-
de unde erau așa de mulți inamici ai muncitorilor, contrar afirmațiilor inițiale ale bolevicilor că ar fi stârpit clasa oponeților proletariatului din Uniunea Sovietică. Acest fapt a fost explicat cu ușurința de doctrina stalinistă prin "teoria ascuțirii luptei de clasă în socialism". Această teorie postula că în socialism crește lupta de clasă mult mai intens pe timpul dictaturii proletariatului, acest fapt cerând măsuri extreme. Marxiștii antistaliniști, în mod particular troțkismul, au respins aceste idei. Din 1937, rândurile "inamicilor poporului" au fost lărgite în
Inamic al poporului () [Corola-website/Science/298407_a_299736]
-
ai muncitorilor, contrar afirmațiilor inițiale ale bolevicilor că ar fi stârpit clasa oponeților proletariatului din Uniunea Sovietică. Acest fapt a fost explicat cu ușurința de doctrina stalinistă prin "teoria ascuțirii luptei de clasă în socialism". Această teorie postula că în socialism crește lupta de clasă mult mai intens pe timpul dictaturii proletariatului, acest fapt cerând măsuri extreme. Marxiștii antistaliniști, în mod particular troțkismul, au respins aceste idei. Din 1937, rândurile "inamicilor poporului" au fost lărgite în mod semnificativ prin introducerea categoriei membru
Inamic al poporului () [Corola-website/Science/298407_a_299736]
-
sunt de domeniul incredibilului. Și după naționalizarea "Societății forestiere" în 1948, inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului, cei mai mulți locuitori lucrând la "„fabrică”". „Fabrică” care mai funcționează și astăzi, cu o capacitate oarecum mai redusă decât în "„socialism”" atât datorită unor reorganizări ale proprietarului, cât și faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului. La sfârștul anilor 1960, începutul anilor 1970 și în continuare, odată cu apariția construcțiilor hidroenergetice de pe râul Lotru, viața
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
doar câteva luni, la mijlocul acelui an. Primul președinte algerian, conducătorul FLN Ahmed Ben Bella, a fost înlocuit de fostul său aliat, ministrul apărării Houari Boumédiènne în 1965. Țara s-a bucurat apoi de 25 de ani de stabilitate relativă sub socialismul unipartid al lui Boumédiènne și a succesorilor acestuia. În 1990, Algeria a avut parte de un violent război civil după ce armata a încercat să nu permită unui partid politic islamist, Frontul Salvării Islamice să preia puterea ca urmare a primelor
Algeria () [Corola-website/Science/297148_a_298477]
-
orizontale roșu (deasupra), alb și negru și frază "Allahu Akbar" (Allah este mare), cunoscută sub numele de Takbir, scrisă în litere arabe kufice și au fost șterse stelele verzi care erau interpretate în anii 1963-1991 ca reprezentând unitatea, libertatea și socialismul, sloganul partidului Baas al lui Saddam. În anii 1919-1924 după instituirea Mandatului britanic asupra Mesopotamiei, s-au folosit mai multe drapele asemănătoare în culorile pan-arabe.Toate modelele au avut trei benzi orizontale în negru, alb și verde, în ordini
Drapelul Irakului () [Corola-website/Science/297221_a_298550]
-
sau uliul Koreișiților. Legea steagului nr.33 din 1986 adoptată de președintele Saddam Hussein a păstrat acelaș steag, cu mențiunea că cele trei steluțe reprezintă de acum înainte cele trei principii ale partidului Baas - „wahda, hurriya,ishtirakiya” , adică „unitate, libertate, socialism”. În urmă cuceririi Kuweitului de către Saddam Hussein, acesta adoptat la 13 ianuarie 1991 Legea Steagului nr.6 din 1991, prin care între cele trei steluțe s-a adăugat Takbir-ul- adica exclamația „Allahu akbar - Dumnezeu este mare”! , după cum a fost scrisă
Drapelul Irakului () [Corola-website/Science/297221_a_298550]
-
mii de deținuți politici, dar a început să se deschidă și să devină tolerant la sfârșitul anilor 1960, culminând cu perioada în care Alexander Dubček a condus partidul, în 1968, perioadă denumită Primăvara de la Praga, care a încercat să construiască „socialismul cu față umană” și, eventual, chiar să introducă pluralismul politic. Mișcarea a fost oprită cu forța la 21 august 1968 de o invazie a Pactului de la Varșovia. Invazia a fost urmată de un program dur de „normalizare” la sfârșitul anilor
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
Zinoviev au condus împreună partidul, plasându-se din punct de vedere ideologic între Troțki (exponent al aripii de stânga din partid) și Buharin (exponent al dreptei). În acest timp, Stalin a abandonat accentul pus pe revoluția mondială în favoarea politicii construirii "socialismului într-o singură țară", în contrast cu teoria lui Troțki, "Revoluția permanentă". Stalin a schimbat curând taberele și i s-a alăturat lui Buharin. Împreună au luptat împotriva opoziției formate din Troțki, Kamenev, și Zinoviev. După 1928 (primul an al planurilor cincinale
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
proprietatea colectivă (pentru țărănime). În plus, Stalin a distins pătura socială a intelectualilor. Conceptul claselor neantagoniste a fost, în întregime, nouă în teoria leninistă. Stalin și sprijinitorii săi, în timpul guvernării sale și de atunci până azi, au subliniat ideea că socialismul poate fi construit și consolidat într-o singură țară, chiar într-una subdezvoltată, cum era Rusia la începutul secolului. După cum afirmă Hrușciov în autobiografia sa, Stalin participa deseori la petreceri nocturne alături de aghiotanții săi, după care el dormea toată ziua
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
redenumite cu numele liderului sovietic (vezi Lista locurilor care au primit numele lui Stalin), au fost înființat în onoarea sa Premiul Stalin și Premiul Stalin pentru Pace. Troțki, bolșevic din "vechea gardă", a criticat cultul personalității ca fiind împotriva valorilor socialismului și bolșevismului, prin ridicarea individului deasupra partidului și clasei muncitoare. De aceea, în ciuda refugierii politice a lui Troțki în Mexico, acesta a fost asasinat de mâna lungă a INO GUGB-ului, bineînțeles, la îndemnul tovărășesc al "mult-iubitului" Stalin. Cultul personalității
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
proprietăților agricole ale companiilor străine. În scurtă vreme, însă, relațiile cu SUA s-au deteriorat. La început, Castro nu dorea să discute planurile sale de viitor, dar, în cele din urmă, s-a declarat comunist, explicând că încearcă să construiască socialismul în Cuba. Au fost stabilite relații diplomatice cu Uniunea Sovietică. Un guvern nou, condus de renăscutul Partid Comunist Cubanez, a început să pună în practică reformele economice promise de Castro. Printre alte lucruri, asistența medicală și învătământul au devenit, pentru
Cuba () [Corola-website/Science/298093_a_299422]
-
obținut independența, avându-l pe Eric Gairy drept primul prim ministru. Guvernul lui Eric Gairy a devenit din ce în ce mai autoritar și dictatorial, până la lovitura de stat din 1979 a liderului carismatic de stânga, Maurice Bishop. Bishop nu a organizat alegeri, iar socialismul se apropia considerabil de comunismul din Cuba. Politica Grenadei a devenit incomodă pentru vecinii săi Trinidad-Tobago, Barbados, Dominica și, mai ales, pentru Statele Unite. Bishop a fost executat în 1983, în urma disensiunilor dintre adepții săi și o facțiune stalinistă loială Moscovei
Grenada () [Corola-website/Science/298104_a_299433]
-
1965, un nou război indo-pakistanez. În 1966, Pakistanul de Est își cere autonomia; în 1971, secesiunea se realizează și ia naștere statul Bangladesh, pe care India intervine militar să îl susțină. Între 1971-1977, Zulfikar Ali Bhutto pune în practică un socialism islamic și naționalizează agricultura, băncile; se iese din Commonwealth și din SEATO (pact militar); începe o agitație de tip religios-conservator. În 1977, lovitură de stat militară; Zulfikar Ali Bhutto este executat (1979). Se instaurează legea islamică. În 1986, legea marțială
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
accesului liber la internet, libertatea presei, libertatea de întrunire, dreptul de a avea mai mulți copii, libertatea de fondare a organizațiilor sociale (ONG-uri) și libertatea religioasă. Sistemul său actual, politic și economic, a fost numit de către liderii săi ca „socialism cu caracteristici chineze” (fiind un marxism adaptat la circumstanțele din China) și ca o „economie de piață socialistă”. Țara este condusă de Partidul Comunist din China (PCC), a cărui putere este consfințită de către constituția Chinei. Sistemul electoral chinez este ierarhic
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
care a luptat în interiorul Partidului Comunist câțiva ani împotriva conducerii lui Stalin și a platformei sale politice. Troțki a emis teoria 'revoluției permanente' într-o perpectivă internaționalistă, ceea ce era într-un contrast evident cu politica lui Stalin de construire a 'socialismului într-o singură țară'. El a adus argumente pentru industrializarea rapidă a economiei și abandonarea Noii Politici Economice (NEP), în vreme ce Stalin, aliat cu Buharin, aducea argumente pentru o industrializare graduală și pentru continuarea NEP. Această luptă politică s-a încheiat
Lev Davidovici Troțki () [Corola-website/Science/298198_a_299527]
-
a votat pentru autodizolvarea sa și a abrogat declarația din 1922 care stabilea în mod oficial existența URSS. Până la sfârșitul anului, toate instituțiile oficiale sovietice își încetaseră activitatea. Cele patru elemente principale ale sistemului sovietic erau: ierarhia sovietelor, federalismul etnic, socialismul de stat și dominația Partidului Comunist. Programul gorbaciovist de "perestroika" a produs efecte rapide și neașteptate, care au doborât sistemul. Gorbaciov a creat, cu succes, o coaliție de lideri politici sprijinitori ai reformelor și a creat noi arene și baze
Istoria Uniunii Sovietice (1985-1991) () [Corola-website/Science/298213_a_299542]
-
ale puterii. Prin folosirea reformelor structurale pentru lărgirea șanselor date liderilor și mișcărilor populare să capete influență, Gorbaciov a făcut, de asemenea, posibil ca naționaliștii, comuniștii ortodocși și forțele populiste să se opună încercărilor sale de liberalizare și revitalizare a socialismului sovietic. În timp ce unele dintre mișcările nou apărute aspirau să înlocuiască sistemul sovietic cu unul liberal și democratic, altele cereau independență pentru republicile naționale, iar altele mai insistau la restaurarea vechiului sistem sovietic. Până la urmă, Gorbaciov nu a reușit să obțină
Istoria Uniunii Sovietice (1985-1991) () [Corola-website/Science/298213_a_299542]
-
desfășurat în tribunale militare, fără avocați, procurorii refuzând probele cu martori. Inculpații erau aduși în fața instanței după „pregătiri speciale”, siliți prin tortură și înfometare să semneze mărturii mincinoase, în care recunoșteau cele mai abominabile crime „împotriva poporului român și împotriva socialismului”. Sentințele au fost deosebit de dure, cu termene de între 6 și 25 ani de temniță grea. Președintele completului de judecată a fost generalul Alexandru Petrescu, care în anii 1940-1941, fiind locotenent-colonel, a condamnat la moarte evrei din Cernăuți și i-
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
Take au fost fondatori "Societății Carpatina" din Sinaia, creată în 1893 împreună cu fostul stareț al Mănăstirii Sinaia, Arhimandritul Nifon, a cărei activitate va fi continuată de "Secția Alpină a Bucegilor" în perioada interbelică. Bessie a manifestat o anume înclinare spre socialism. Adversarii politici ai lui Take Ionescu afirmau chiar că este socialistă. Cert este că a fost abonată permanent la organele de presă ale mișcării socialiste, "Munca" și "Lumea Nouă". Odată cu începerea războiului, Bessie Ionescu a plecat la Iași și apoi
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]